QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Date bibliografice privind constructiile si instalatiile hidrotehnice necesare pentru o crescatorie ciprinicola sistematica





DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CONSTRUCTIILE SI INSTALATIILE HIDROTEHNICE NECESARE PENTRU O CRESCATORIE CIPRINICOLA SISTEMATICA



Bazinul de apa sistematic poarta denumirea de helesteu si sta la baza complexelor sistematice, ciprinicole si salmonicole. Helesteul este construit prin indiguirea unui teren plan, alimentat cu apa gravitational sau prin pompare. Alimentarea cu apa si evacuarea sunt dirijate. Alimentarea bazinelor ciprinicole facandu-se nai mult gravitational, rezulta ca terenurile supuse acestor amenajari trebuie sa fie situate la o cota inferioara nivelul apelor mici ale sursei la punctul de priza. Despre natura terenului se poate spune ca terenurile proprii agriculturii sunt proprii si pisciculturii ( BURA si colab. ,1995 ).

Pamantul necesar construirii digurilor trebuie procurat din afara incintei indiguite, pentru a nu indeparta stratul fertil de pe fundul bazinelor.




Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare, iar pentru inlesnirea pescuitului, un bazin de pescuit, amplasat in interiorul sau exteriorul helesteului, care face corp comun cu gura de evacuare, precum si groapa pentru concentrarea pestelui, situata in fata acesteia, in cazul bazinelor de pescuit exterioare. Pentru transportul hranei si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt amenajate cu drumuri carosabile. Amenajarea complexelor sistematice este conditionata de factori biologici si hidrotehnici care duc la urmatoarele principii:

Principiul biologic urmareste asigurarea conditiilor optime in perioada de dezvoltare a pestilor, in bazine cu suprafete si adancimi diferite de apa pentru fiecare varsta.

Principiul hidrotehnic urmareste realizarea principiului biologic, prin dirijarea apei pentru fiecare bazin in parte, ca debit, nivel de retinere, reglare si scurgere.

Complexele sistematice au urmatoarele caracteristici:

-sunt situate totdeauna in afara albiei minore a apelor curgatoare

-reprezinta o grupare de bazine cu regim de alimentare si evacuare independente pentru fiecare bazin

-alimentarea cu apa se realizeaza prin derivatie

-este posibila reglarea nivelului apei dupa nevoile piscicole ale fiecarui bazin

-scurgerea completa a bazinului este posibila si necesara anual ( BARCA, 1962).




1.2.1 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DIN CRESCATORIILE CIPRINICOLE SISTEMATICE



Digurile


Digurile au rolul de a determina o anumita suprafata de teren si de a retine apa pe terenul indiguit. Digurile se construiesc in rambleu,utilizandu-se pamantul rezultat din saparea canalelor sau din gropi de imprumut.

Digurile trebuiesc construite in asa fel incat sa nu lase sa treaca apa prin corpul lor si sa fie cat mai bine incastrate in subsolul impermeabil. Terenul pe care se executa trebuie sa fie curatat de stratul vegetal, iar pentru consolidare, digurile se vor inierba fie cu brazde de iarba, fie prin insamantare cu anumite specii de plante.

Digurile in functie de pozitia lor in cadrul amenajarii piscicole, pot fi diguri de centura si diguri interioare. Digurile de centura incojoara amenajarea piscicola de jur imprejur,iar cele interioare, compartimenteaza amenajareain helesteie.



Canalele


Canalele reprezinta constructii hidrotehnice prin care apa este dirijata in interiorul unei amenajari piscicole. Din punct de vedere constructiv, canalele pot fi de doua tipuri:

canale deschise;

canale inchise.


Canalele deschise


Canalele deschise constituie terasamente in rambleu sau debleu, in functie de relieful terenului si de rolul pe care sa-l indeplineasca in cadrul amenajarii.

Canale de alimentare au rolul de a dirija apa de la sursa inspre compartimentele amenajarii piscicole. De la sursa de apa pleaca un canal de alimentare principal, din care se desprind altele secundare, tertiale, care vor alimenta fiecare helesteu in parte.

Canalele principale se construiesc de obicei intre diguri, in rambleu, deoarece transporta debite mari de apa. Canalele de alimentare secundare, transportand debite relativ reduse, amplasarea lor se face de obicei pe coronamentul digurilor interioare, ceea ce favorizeaza caderea gravitationala a apei in helesteiele pe care le alimenteaza.

Canale de evacuare au rolul de a capta apa rezultata din evacuarea debitelor de primire si golire, dirijand-o catre colectorul situat in afara amenajarii (BARCA si SOILEANU, 1967). Pentru ca acest lucru sa fie posibil, cota fundului canalelor de evacuare trebuie sa fie mai joasa decat cea a helesteielor. In general canalele de evacuare se construiesc in dembleu, la o cota inferioara corpului orizontal al calugarului cu minim 0,3 m.

Canale drenoare au rolul de a ajuta la evacuarea completa a apei din helesteie, deoarece se construiesc in interiorul acestora prin sapatura. Ele au cota fundului situata cu minim 0,5 m sub cea a fundului de helesteu.



Canalele inchise


Canalele inchise sunt reprezentate de conducte, care au rolul de a dirija apa in interiorul unei amenajari piscicole cu un minim de pierderi. Canalele inchise sunt folosite in amenajari piscicole care nu dispun de debite mari de apa, cum sunt cele alimentate prin pompare.












1.2.2 INSTALATII HIDROTEHNICE DIN CRESCATORIILE CIPRINICOLE SISTEMATICE



Instalatiile hidrotehnice intrebuintate in amenajarile piscicole servesc la reglementarea circulatiei apei in balti, iazuri si helesteie, precum si la canale si garle care deservesc aceste bunuri. Ele sunt incadrate in corpul digurilor si barajelor sau in grindurile si malurile bazinelor piscicole naturale.

Prin intermediul acestor instalatii, bazinele de apa naturale sau artificiale pot fi valorificate in mai bune conditii, datorita posibilitatii de a stapani si a dirija dupa nevoile productiei factorul apa.

Pentru ca instalatiile hidrotehnice sa poata contribui la sporirea productiei piscicole, ele trebuie astfel concepute, incat sa corespunda tipului de amenajare, sa aiba o durata cat mai mare de functionare si sa poata fi manipulate cu usurinta.

Materialele intrebuintate in instalatiile amintite sunt betonul, lemnul, fierul, piatra si caramida.

Instalatiile hidrotehnice sunt grupate, dupa functiunile pe care le indeplinesc in:

-instalatii de alimentare cu apa a bazinelor;

-instalatii de reglare a nivelului, primenirea si evacuarea apei din bazine;

-instalatii pentru traversarea obstacolelor;

-instalatii de pescuit.

Instalatiile de alimentare cuprind doua tipuri: instalatii de alimentare cu actiune orizontala si cu actiune verticala.

Cele dintai pot fi inchise (tubulare) sau deschise (canale), ultimele sunt numai tubulare si sunt intrebuintate numai la amenajarile sistematice.

In cele ce urmeaza este data o clasificare a instalatiilor hidrotehnice dupa functiunile pe care le indeplinesc:

Instalatii de alimentare : -guri cu actiune orizontala :-de fund

-de suprafata

-guri cu actiune verticala prin deversare

Instalatii de primenire si evacuare :

-calugar simplu pentru helesteie si iazuri:-intern

-marginal

-central

-extern

-calugar cu deversor

-instalatii pentru bazine nevidabile

-stavilar: -fix

-demontabil

-deversor: -cu actiune frontala

-cu actiune laterala

Instalatii pentru traversarea obstacolelor: -sifoane

-apeducte

-trecatori pentru pesti

-ecluze

-trecatori pentru barci

Instalatii de pescuit: -bazine de pescuit.(POJOGA,1977)


* Instalatii de alimentare

Instalatiile de alimentare proprii amenajarilor sistematice actioneaza orizontal sau vertical si sunt construite din beton.

Aceste lucrari indeplinesc urmatoarele functiuni:

-inlesnesc alimentarea cu apa a helesteelor in bune conditii;

-fac posibila reglarea debitului de apa necesar alimentarii helesteelor;

-inlesnesc aerisirea apei admisa.


*Instalatii de primenire si de evacuare sunt reprezentate prin calugare, stavilare si deversoare. Dintre acestea, calugarul si stavilarul sunt proprii tuturor bazinelor de apa, atat bazinelor artificiale cat si bazinelor naturale de apa, in timp ce deversoarele se intrebuinseaza numai in amenajarile artificiale-semisistematice.


*Instalatii pentru traversarea obstacolelor sunt lucrari hidrotehnice intrebuintate in mod special pentru inlesnirea trecerii apei, pestilor, ambarcatiunilor si utilajelor de exploatare. Aceste instalatii cuprind: sifoane, apeducte, ecluze si trecatori pentru pesti si barci.


*Instalatii de pescuit servesc pentru inlesnirea pescuitului la iazuri si helesteie, fac corp comun cu instalatiile de evacuare si sunt cunoscute sub denumirea de bazine de pescuit.





TIPURI DE HELESTEIE DIN CRESCATORIILE CIPRINICOLE



In raport cu destinatia lor , distingem urmatoarele tipuri de helesteie: de reproductie, predezvoltare, crestere, iernat, parcare si carantina.

Suprafata procentuala a helesteielor destinate cresterii crapului, o prezentam in tabelul urmator ( KASZONI,1974).

Tabelul 2

Ponderea pe care o detin diferite tipuri de helesteie in cadrul unei amenajari ciprinicole sistematice ( dupa KASZONI,1974).


Destinatia elesteului



Ciclu de doi ani

Ciclu de trei ani

Reproducere



Crestere vara intai



Crestere vara a doua



Crestere vara a treia



Iernat



Carantina





Helesteiele de reproducere

In helesteiele de reproducere se realizeaza reproducerea naturala (fecundarea icrelor, incubarea icrelor, ecloziunea si cresterea alevinilor).

Exista multe tipuri de helesteie de reproducere: Dubisch, Hoffer, Kovalski, Zorgenfrei etc. Dintre toate acestea, la noi se utilizeaza frecvent tipul Dubisch. Elesteiele acestui tip au forma dreptunghiulara si o suprafata intre 300-1000 m2, iar adancimea poate varia intre 0,2-0,5 m.



Helesteie de predezvoltare

Helesteiele din aceasta categorie se aseamana foarte mult cu precedentele, dar au dimensiuni mai mari, suprafata lor fiind cuprinsa intre 0,5-2 ha, iar adancimea intre 0,4-1,0 m. In aceste elesteie se cresc timp de 30-45 zile puieti lansati din helesteiele de reproducere.


Helesteie de crestere

Exista helesteie de crestere de vara I si a II-a. In helesteiele din vara I se cresc puieti pescuiti fie din helesteiele de reproducere, fie din cele de predezvoltare. Suprafata acestor helesteie poate varia intre 2-25 ha, iar adancimea intre 0,5-1,5 m.

Helesteiele de vara a II-a si a III-a se intrebuinteaza la cresterea pestilor in cel de al 2-lea an si respectiv al 3-lea an de viata. Suprafata unor astfel de elesteie variaza intre 10-60 ha, iar adancimea intre 1,5-2 m.


Helesteie de iernat

Spre deosebire de celelalte helesteie acestea se construiesc prin sapare. Suprafata lor variaza intre 0,1-0,2 ha, iar adancimea intre 2,5-3 m.


Helesteie de parcare            

Se utilizeaza la parcarea temporara a reproducatorilor (separati pe sexe) din momentul scoaterii lor din helesteiele de iernat, pana in perioada cand vor fi lansati in helesteiele de reproducere. Suprafata lor variaza intre 500-5000 m2 , iar adancimea intre 1,5-2 m.


Helesteie de carantina

In aceste helesteie se depoziteaza pestii cumparati din alte unitati piscicole sau exemplare suspecte de boala din propria ferma. Suprafata lor variaza intre 2000-2500 m2, iar adancimea intre 0,5-1,5 m. (LIVIU REBREANU, 1991).






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }