QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Cercetari proprii - cresterea crapului





CERCETARI PROPRII - CRESTEREA CRAPULUI



1. Scopul lucrarii


Sistemul semiintensiv de crestere a crapului constituie in prezent baza productiei piscicole din tara noastra.

Pe fondul scaderii productiei piscicole in sectorul de stat din tara noastra, fermele piscicole private realizeaza profit, ceea ce a facut ca numarul lor sa creasca simtitor in ultima vreme. Pentru proiectarea si ulterior construirea si exploatarea unei amenajari piscicole sistematice cu circuit inchis (in care exista crap de toate categoriile de varsta) este necesar sa-si aduca aportul atat specialisti din domeniul constructiilor hidrotehnice, dar si al pisciculturii.




Lucrarea de fata are drept scop, prezentarea principalelor etape necesare pentrurealizarea si exploatarea in parametrii normali ai unei amenajari piscicole ciprinicole sistematice, ca punct de plecare pentru infiintarea unei ferme private de crestere a crapului.



Materialul si metoda de lucru


Pentru calculul debitului paraului Balta in anii 2001-2002 s-a utilizat formula prezentata in Indrumatorulde lucrari practice de Acvacultura:


Q = Su · Vm

Unde:

- Su - suprafata sectiunii udate;

- Vm - viteza medie de curgere.


Pentru stabilirea debitului mediu lunar s-au utilizat date ale OSPA – Alba-Iulia. Pentru determinarea temperaturii medii lunare a apei s-au facut determinari zilnice, cu ajutorul termometrului submersibil.

Analizele fizico-chimice ale apei si terenului care va constitui vatra de bazin au fast realizate in laboratoarele OSPA Alba-Iulia. Dimensionarea digurilor, stabilirea normelor de populare si hranire s-au facut in conformitate cu datele prezentate in Indrumatorul de lucrari practice de Acvacultura.



3. Caracteristici pedoclimatice ale zonei de amplasament



3.1. Conditii pedologice

Terenul destinat infiintarii pescariei indeplineste conditiile pedologice necesare unei pescarii, astfel incat fundul viitorului helesteu este impermeabil (argilos) si usor inclinat, prevenind fenomenul de infiltratie a apei si in acelasi timp poate asigura alimentarea si scurgerea gravitationala cu apa, panta terenului fiind de 1/800.

Solul viitoarei pescarii este un sol aluvionar tipic, propice oricarui tip de cultura agricola, deci este ideal si pentru piscicultura.


3. Conditii climatice

Este bine de stiut ca productia piscicola nu este influentata numai de structura si calitatea solului, ci si a apei. Apa care va servi ca sursa de alimenatare a crescatoriei ciprinicole indeplineste conditiile calitative, cat si cele cantitative. Din punct de vedere cantitativ, sursa de apa asigura alimentarea crescatoriei in tot timpil anului. Conform Atlasului Cadastrului Apelor Romane paraul Balta, cod IV.-1.96.52 are un debit mediu zilnic minim anual de 0,095m3/s. Debitul minim inregistrat in perioada de seceta este de 0,059m3/s.

Umiditatea medie anuala este de 83%, media anuala a precipitatiilor de 499 l/m2 , raportul precipitatiilor pe anotimpuri fiind de 15% iarna, 28% primavara 37,7% vara si 18,3% toamna. Cantitatea maxima de precipitatii inregistrate intr-o zi, a avut valoarea cea mai ridicata in data de 18 iunie 1998 la un volum de 77,1 l/m


Tabelul 5

Media lunara de precipitatii in ultimii 20 de ani

LUNA

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

DEBITUL (l/m2)

















Graficul 2

Reprezentarea grafica a mediei lunare de precipitatii in ultimii 20 de ani







Cantitatea maxima de precipitatii se inregistreaza in luna septembrie, iar minimul pluviometric se inregistreza in ianuarie. Apele subterane sunt influentate ca debit de conditiile climatice, structura geologica a straturilor, constitutia litologica a rocilor, pozitia stratului acvifer, de adancimea stratului impermeabil.


Tabelul 6

Conform STAS 4706/88 se stabileste categoria de calitate a apei



Carcteristici

Unitati masura

Rezultate obtinute

RO

GM

RN

TS

GEN


debit

m3/s


I

I

I

I

I


Temperatura apa

oC








pH

Unit.pH








Oxigen dizolvat

Mg/l


I






Sat.in oxigen



I






CCO-Mn-KMnO4

Mg/l








CCO-Mn in O2

Mg/l


I






CCO-Cr

Mg/l








CBO5

Mg/l


I






Suspensii totale

Mg/l








Reziduu fix

Mg/l



I





Cloruri

Mg/l



I





Sulfati bicarbonati

Mg/l



I





Ca

Mg/l



I





Mg

Mg/l



I





K

Mg/l



I





Na

Mg/l



I



I


K

Mg/l










Amoniu

Mg/l




I




Azotiti

Mg/l




I




Azotati

Mg/l




I




P

Mg/l





I

I


Fenoli

Mg/l





I



cianuri

Mg/l







Fe

Mg/l





I



Cu

Mg/l

Sub 0,0001




I



Zn

Mg/l





I



Pb

Mg/l

Sub 0,005




I



Cd

Mg/l

Sub 0,0004




I



Cr

Mg/l





I

I


Mn

Mg/l





I



Unde:

RO regim oxigen

GM grad de mineralizare

RN regim de nutrienti

TS toxice si speciale

GEN general


Conform analizelor fizico-chimice efectuate apei recoltate din paraul Balta, acesta indeplineste conditiile biologice necesare dezvoltarii normale a crapului.

Media multianuala a temperaturii aerului este de 9,6oC, cu variatii anuale de plus – minus 2oC fata de aceasta valoare. Luna cu cea mai scazuta temperatura din ultimii 20 de ani este luna ianuarie , cu o temperatura medie multianuala de -2,6oC. Luna cea mai calduroasa a anului este luna iulie, cu o valoare medie de 20,2oC.Temperatura maxima inregistrata in zona a fost de 39,4oC in data de 3 august 1987, temperatura minima a avut valoarea de - 26,5oC in data de 14 ianuarie 1985.

Directia vantului predominant este din N-V avand o medie anuala de 1,4m/s.

Deci factorii de mediu sunt propice reproducerii si dezvoltarii crapului in bune conditii .




4. STUDIU PRIVIND CONSTRUIREA SI AMENAJAREA EXPLOATATIEI



4.1. CANALELE



Canalele de alimentare au rolul de a dirija apa de la sursa inspre compartimentele amenajarii. De la sursa de apa pleaca un canal de alimentare principal din care se desprind altele secundare care vor alimenta fiecare helesteu in parte. Dimensionarea canalului de priza va fi facut astfel incat sa poata asigura debitul maxim de apa de care nevoie amenajarea piscicola, luind in calcul panta, infiltratiile, evaporarea, inghetul,etc.

Canalul principal se construieste pe digurile letarale,din placi de beton , in rambleu, deoarece transporta debite relativ mari de apa.

Canalele de alimentare secundara vor fi amplasate pe coronamentul digurilor interioare, ceea ce va favoriza caderea gravitationala a apei in helesteele pe care le alimenteaza.

Canalele de evacuare au rolul de a capta apa rezultata din evacuarea debitelor de primire si golire, dirijand-o catre colectorul situat in afara amenajarii. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, cota fundului canalelor de evacuare se vor construi in debleu la o cota inferioara corpului orizontal si calugarului cu 0,3m.



4. DIGURILE



Digurile vor fi construite din pamant argilo-nisipos preluat din dealul in apropiere.

Calculul inaltimii digurilor l-am efectuat dupa formula lui STEVENSON:


hv


in care: hv = inaltimea valului

L = lungimea luciului de apa in iaz


Inaltimea de siguranta, impreuna cu inaltimea valului formeaza garda globala. Inaltimea barajului se calculeaza dupa formula:


H = h + hg


in care : H = inaltimea barajului

h = nivelul de retentie al apei

hg = garda globala



Latimea coronamentului barajului se stabileste dupa formula:



in care: b = latimea coronamentului

H = inaltimea barajului




Inaltimea valului necesara unui dig rezistent pentru lungimea bazinului de 350 de m este de 2,4 m.

Daca inatimea de siguranta este de 0,25 m si inaltimea valului este de 2,4 m, garda globala va fi de 2,65 m. Daca inaltimea apei in helesteiele de crestere este de 2 m si garda globala este de 2,65 m, atunci inaltimea totala a digului va fi de 4,65 m.

Latimea coronamentului obtinuta este de 2,38 m, iar latimea bazei mari va fi de 11,68 m la o inclinare a taluzului din amonte si a taluzului din aval de 1/1.




4.3. HELESTEIELE


In cadrul crescatoriei ciprinicole se vor construi urmatoarele categorii de helestee: -de reproducere, predezvoltare, crestere, iernat, parcare, carantina, de crestere a reproducatorilor.


Helesteiele de cresere vara a-III-a


In aceste helesteie se creste crapul de 2 ani, care este introdus din helesteiele de vara a-II-a in luna martie si se creste pana toamna cand se valorifica pe piata. Se vor construi patru helesteie, fiecare avand o suprafata de 8,75 ha si o adancime cuprinsa intre 1,5-2,5 m.

Greutatea crapului de doi ani si o vara va fi de 1,200 kg. Pentru o productie de 1800 kg de peste/ha trebuie sa se recolteze un numar de 1500 de exemplare cu greutatea de 1,2kg.

1 exemplar..1,2kg

x exemplare.1800kg


x == 1500 exemplare C2+/ha

Avand in vedere ca pierderile in vara a-III-a sunt de 3-4%, primavara norma de populare va fi de 1560 exemplare /ha.


1500 pesti100%

x pesti.4%


x = = 60 pesti (pierderi/ha)


Numarul de exemplare de crapi de doi ani necesari pentru popularea halesteielor de vara a-III-a vor fi de 1560exemplare/ha.


1500 + 60 = 1560 exemplare C2


unde:

- 1500 - numarul de exemplare recolate necesare pentru o productie de 1800kg/ha

- 60 – pierderile din vara a-III-a


Suprafata totala a bazinelor cu crap de doi ani si o vara este de 35 de hectare, astfel ca cantitatea totala recoltata toamna este de 63000 kg crap.


1800 kg * 35 ha = 63000 kg crap


Pentru cele 35 de ha cat necesita helesteiele pentru cresterea crapului de doi ani si o vara, norma de populare va fi de 54600 exemplare:


1 ha.1560 exemplare C2

35 ha..x


x = (1560 * 35) / 1 = 54600 exemplare C2


Helesteiele de vara a-II-a



Aceste helesteie servesc pentru cresterea crapului de 1 an pana primavara urmatoare, cand vor fi transferati in helesteiele de vara a-III-a ( de ingrasare).

Vor fi doua helesteie, fiecare avand o suprafata de 6 ha.

Aceste helesteie intra in functiune incepand cu luna martie, cand crapul de 1 an este pescuit din bazinele de iernat si transferat in acestea. Inundarea acestor helesteie se va realiza treptat, la distanta de 10-20 zile, aceasta lucrare favorizand dezvoltarea si valorificarea hranei naturale.

Numarul total de exemplare necesare popularii celor 35 de ha de helesteie cu crap de doi ani si o vara este de 54600 exemplare.

Pierderile in aceasta perioada sunt de 8%, astfel ca bazinele cu crap de doi ani vor fi populate cu un numar de 59000 exemplare.



100 % 54600 pierderi

8 % x


x = = 4370 exemplare pirederi


546000 + 4370 59000 exemplare



Daca densitatea / m2 la crapul de doi ani este de 0,5 exemplare / m2 , suprafata necesara cresterii celor 59000 exemplare de crap de doi ani este de 12 ha.



0,5 exemplare ..1 m2

59000 exemplare x


x = = 118000 m2


1 ha ..10000 m2

x .118000 m2


x = = 11,8 ha 12ha


Helesteie de crestere de vara I



In aceste helesteie se creste puietul de crap pescuit din halesteiele de reproducere, sau predezvoltare pana la pescuitul de toamna cand puietul, in urma sortarii, este transferat in bazinele de iernat.

Fundul helesteului este prevazut cu o retea de canale drenoare, pentru a asigura reusita pescuitului de toamna. Popularea acestor helesteie se va face la mijlocul lunii iulie. Inundarea helesteielor de crestere de vara I se va face treptat cu scopul de a pune la dispozitia puietului de crap noi zone de hranire.

Adancimea helesteului va varia intre 0,5-1,2m.

Pentru popularea helesteielor de vara a-II-a sunt necesare 59000 de exemplare. Pierderile in helesteiele de vara I sunt de 10-15%, astfel ca, la populare, vor fi necesare 68000 de exemplare.


10059000 exemplare

15.. x exemplare pierderi


x = (59000*15)/100 = 8850 exemplare pierderi


59000 + 8850 68000 exemplare


Daca norma de populare pentru helesteiele de vara I este de 100000 exemplare/ ha, pentru cresterea celor 68000 de exemplare avem nevoie de un helesteu cu o suprafata de 0,68 ha.


68000 : 100000 = 0,68 ha



HELESTEIE DE PREDEZVOLTARE


Helesteiele de predezvoltare sunt destinate cresterii puietului pana la varsta de 30-40 de zile. Alevinii de crap sunt pescuiti din helesteiele de reproducere dupa 6-7 zile de la ecloziune, caz in care se obtin de la o femela 150000de alevini. De la cele 5 femele se obtin aproximativ 750000 alevini. Daca densitatea in helesteiele de dezvoltare variaza intre 500000-1000000 exemplare la hectar, atunci pentru cei 750000de alevini avem nevoie de helesteie de predezzoltare cu suprafata de 0,75 ha.


1 ha ..1000000 alevini

X ..750000 alevini


X = (750000*1)/1000000 = 0,75 ha



HELESTEE DE REPRODUCERE



In helesteele de reproducere se va realiza reproducerea naturala (depunerea icrelor, fecundarea si incubarea lor, ecloziunea si cresterea alevinilor), rolul lor fiind acela de a produce puietul necesar popularii helesteelor de crestere.

Helesteele de reproducere vor avea o suprafata de 400 m2 vor fi amplasate chiar la intrarea apei in crescatoria ciprinicola, fiind situate departe de drum, aparate de vanturile dominante, de catre dealurile din imprejurimi.

Se vor construi 2 bazine de reproducere tip Dubisch, fiecare avand o suprafata de 200 m Adancimea lor fiind redusa (variind intre 0,3-0,8m), favorizeaza o incalzire corespunzatoare a apei. Vor avea o forma dreptunghiulara, iar de-a lungul celor doua diguri lungi vor prezenta un canal marginal de 0,6-0,8m adancime, ce comunica cu un canal (lat de 3m si adanc de 1,3m) limitrof digului aval. Aceste canale au rolul de a cantona reproducatorii dupa fecundarea icrelor si alevinii inainte de mutarea in bazinele de predezvoltare. Vara, helesteul se va prezenta sub forma unei platforme inierbate. Fundul bazinului va fi insamantat cu Lollium perene in amestec cu Trifolium repens, sau, in lipsa semintelor acestor plante, se poate insamanta cu ovaz.

Helesteele de reproducere vor fi puse in functiune prin inundare primavara, atunci cand temperatura apei din canalul de alimentare ajunge la 18oC si ramane stabila la aceasta valoare timp de o saptamana.

Instalatiile de alimentare si de evacuare a apei vor fi astfel dimensionate incat vor permite umplerea si vidarea helesteului de reproducere in maxim 2-3 ore.

Daca la popularea helesteului de vara I avem nevoie de 68000 de exemplare, pentru reproducere vom avea nevoie de un numar de 5 femele.

De la o femela se poate obtine aproximativ 60000 de icre / kg masa corporala, ceea ce inseamna ca prolificitatea absoluta este de aproximativ 200000 de icre / exemplar. La varsta de 45 de zile, se obtin 20000 de puieti de la o femela, deci o supravietuire medie de 10%. Daca de la o femela se obtin 20000 de puieti, sunt necesare 4 femele pentru producerea celor 68000 de puieti necesari popularii helesteului de vara I. Dar, pentru o mai mare siguranta in obtinerea celor 68000 de puieti, vom folosi la reproductie 5 femele. Fiecarei femele i se va repartiza un numa de 2 masculi. Pentru realizarea reproductiei se vor folosi 10 masculi si 5 femele.


Daca pentru fiecare reproducator trebuie sa se asigure o suprafata de 16 m2 , vom avea nevoie de 340 m2 helesteu de reproducere. Se vor construi doua helesteie de reproducere, fiecare cu o suprafata de 200 m


1 reproducator.16 m2



21 reproducatori ..X



340 m2 helesteu de reproducere

Pentru asigurarea cantitativa si calitativa a puietului necesar populari bazinelor voi utiliza ca metoda de reproducere cea natural-dirijata.



HELESTEIE DE IERNAT



Spre deosebire de celelalte tipuri de helsteie, care se construiesc in rambleu, aceste helesteie se construiesc in debleu. Se vor construi un numar de 3 helesteie cu adancime cuprinsa intre 2-2,5 m.

In primul lot de helesteie se va ierna crapul de vara I, suprafata acestora fiind de 0,6 ha.


1 ha100000 exemplare

x ha..59000 exemplare


x 0,60 ha de helesteu de iernat crap de vara I


Se vor construi 3 helesteie de iernat, fiecare cu o suprafata de 0,2 ha.


1 helesteu.0,2 ha

x0,6 ha


x = 3 helesteie de iernat crap de vara I




In al doilea lot de helesteie se va ierna crapul de vara a-II-a, care va avea o suprafata de 1,1 ha.


1 ha.50000 exemplare

x ha.54600 exemplare


x = 1,1 ha


Se vor construi 4 helesteie de iernat, fiecare cu o suprafata de 0,2 ha si unul cu o suprafata de 0,3 ha.


1 helesteu.0,2 ha

x ..1,1 ha


x = 5,5 helesteie



In cel de-al treilea lot de helesteie, cu o suprafata de 0,003 ha, se va ierna reproducatorii.



1 ha.7000 exemplare

x ha21 exemplare


x = 0,003 ha helesteu de iernare pentru reproducatori


5. POPULAREA HELESTEIELOR



5.1. POPULAREA CU CRAP


Popularea helesteielor se va realiza cu crap din rasa Dumbrava-Sibiu, care este o rasa adaptata la conditiile din centrul tarii si este rezistenta la boli.

Aceasta rasa omologata in 1963 s-a obtinut prin incrucisarea raselor Lausitz si Galitian, cu crapul de Olt. Este o rasa cu solzi, cu indice de profil cuprins intre 1,8-2,1, cu un ritm rapid de crestere si capul foarte mic.

Prin exploatarea crapului din aceasta rasa, se obtine o productie de carne de peste mai mare cu 37% fata de exploatarea crapului Lausitz (STAN; 1986).



5. POPULAREA CU SPECII SUPLIMENTARE


Pentru valorificarea superioara a resurselor naturale de hrana din bazinul piscicol si marirea productiei la hectar crescatoria de crap se va mai popula si cu alte specii de pesti. Bazinele piscicole vor fi populate cu lin care desii are dezavantajul ca se dezvolta lent, are avantajul ca este foarte rezistent (supravietuieste in ape complet statatoare). Linul consuma preponderent hrana de fund, nevalorificata de crap, fapt care determina cresterea productiei de peste cu 15%.

Numarul de exemplare de lin care se vor introduce ca peste suplimentar este de un lin la trei crapi.



Tabelul 7


Numarul lor este exemplificat in tabelul urmator

Tipul helesteului

Numarul total de

crapi

Numarul de lini

Helesteu de vara I



Helesteu de vara a II-a



Helesteu de vara a III-a





Marirea productiei de peste se realizeaza si prin popularea cu o specie de pesti rapitori. Popularea crescatoriei cu pesti rapitori se face cu scopul de a transforma pestele salbatic in carne de peste cu valoare ridicata, se mentine o stare sanitara corespunzatoare in crescatorie, sunt inlaturati concurentii la hrana crapului favorizand cresterea acestuia.

Ca specie de pesti rapitori am ales pentru populare stiuca. Prezinta avantajul ca are o carne foarte gustoasa, este rezistenta la boli si conditiile de mediu (rezista la temperaturi de peste 30 C si un continut de oxigen solvit in apa de 0,8 mg/l ). In helesteiele de crestere stiuca va fi intrun procent de 8 %.

Canalele din cadrul crescatoriei vor fi populate cu stiuca. Popularea bazinelor se va face cu stiuci mai tinere cu un an ca si crapul din bazinul respectiv.



Tabelul 8

Numarul de crapi si stiuci cu care se populeaza helesteiele


Tipul helesteului

Numarul total de crapi

Numarul de stiuci

Helesteu de vara I



Helesteu de vara a II-a



Helesteu de vara a III-a






Graficul 3

Reprezentarea grafica a populatiei de pesti din bazinele de crestere






6. ALIMENTATIA CRAPULUI



Alimentatia crapului C1+ difera de ce a crapului C2+ prin faptul ca ratia crapului C1+ trebuie sa predomine nutreturile cu continut ridicat in proteine, iar la cel C2+ si mai in varsta predomina furajele bogate in glucide.

Aceste dispozitii au ca baza faptul ca in vara a-II-a se inregistreaza cresterea maxima a tesuturilor, realizabila pe baza unui raport proteic exogen ridicat, iar in vara a-III-a, o data cu apropierea de maturitate, se acumuleaza mai mult grasimi pentru care sunt necesari hidrati de carbon (Rebreanu si colab., 1991).

Perioda de hranire a crapului de consum pentru conditiile climatice ale tarii noastre este cuprinsa intre limirele de temperatura de 15-28oC, iar calendaristic, intre luna mai si octombrie. Distribuirea furajelor la crapul de consum in cadrul crescatoriei ciprinicole se va face dupa urmatorul tabel:


Tabelul 9   

Distribuirea furajelor la crapul de consum pe luni si decade (dupa Bura si colab.)


Luna

Ponderea


Decada

I

II

III

Mai





Iunie





Iulie





August





Septembrie





Octombrie







Distribuirea furajelor pe luni si decade la puietul de crap se va face dupa urmatorul tabel:


Tabelul 10

Distribuirea furajelor pe luni si decade la puietul de crap (dupa Bura si colab.)


Luna

Puiet de crap

Ponderea lunara


Decada

I

II

III

Mai





Iunie





Iulie





August





Septembrie





octombrie







Din punctde vedere al naturii hranei pe care o consuma, crapul este o specie omnivora care consuma hrana de origine vegetala si animala. In hranirea larvelor, a levinilor si puietului de crap se disting 3 etape:

-etapa hranirii viteline, care este proprie primelor 2-3 zile de viata a larvelor

-etapa hranirii mixte, in care nutritia se realizeaza pe seama rezervelor viteline si a organismelor din mediul acvatic (fitoplanton), ea durand 2-3 zile

-etapa hranirii exogene, care debuteaza o data cu momentul epuizarii rezervelor viteline, cand larvele se hranesc cu zooplancton.

Crapul este preponderent zooplanctonofag pana la varsta de 30-40 de zile, dupa care devine treptat bentonofag.

Incepand cu varsta de 20-24 de zile puietul trebuie alimentat si cu hrana suplimentara, bogata in proteine.



Ratia de hrana


Reprezinta cantitatea de substante nutritive, din diferite furaje, necesare pentru o perioada data (24 ore) care difera in functie de : specie, rasa, varsta,sex, destinatie, stare fiziologica etc. pentru satisfacerea functiilor vitale si obtinerea productiei planificate.

Cerealele folosite in ratiese vor macina la mori cu ciocane, dupa care se vor amesteca cu unele componente, conform retetelor prestabilite.

La crapul tanar, ratia zilnica de furaje reprezinta 2-3% din masa corporala a pestelui, pe cand la cel mai in varsta, atinge 3-5%. Reproducatorii consuma cu predilectie hrana naturala, care favorizeaza dezvoltarea organelor genitale, fapt ce impune fertilizarea sistematica a bazinelor in care se intretin reproducatorii (Rebreanu si colab.,1991).


Necesarul de furaje


In helesteiele de vara a III-a, necesarul de furaje se stabileste cu ajutorul urmatoarei formule:


H = N(G – g) – P * K


H = cantitatea totala de furaje (kg)

N = numarul exemplarelor de pesti care se furajeaza (buc.)

G = greutatea individuala catre care se tinde (kg)

g = greutatea individuala la populare (kg)

P = prod. piscicola care se poate obtine pe baza hranei naturale (kg)

K = consumul mediu specific al amestecului de nutreturi



Rezulta:       H = [ 54600(1,2 – 0,4) – 700 x x

H = 19180 kg furaje




Intrucat o data cu cresterea temperaturii apei, creste atat cantitatea de hrana consumata, cat si gradul ei de asimilatie, administrarea furajelor se va face dupa urmatorul tabel.



Tabelul 11


Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-III-a

Luna

Ponderea


Cantitatea

(kg)

Mai



Iunie



Iulie



August



Septembrie



Octombrie






In helesteiele de vara a-II-a necesarul de furaje este:


H = [ 59000 (0,4 – 0,05) – 700 x 12] x 3,87

H = 12250 kg furaje





Tabelul 12

Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-II-a


Luna

Ponderea


Cantitatea

(kg)

Mai



Iunie



Iulie



August



Septembrie



Octombrie




In helesteiele de vara I necesarul de furaje este:

H = [ 68000 (0,05 – 0,003) – 700 x 0,68 ] x 3,66


H = 9955 kg furaje





Tabelul 13


Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara I


Luna

Ponderea


Cantitatea

(kg)

Mai



Iunie



Iulie



August



Septembrie



Octombrie





Necesarul de furaje pe zi se determina impartind cantitatea lunara de hrana la numarul de zile de furajare din luna respectiva. Pentru o mai buna valorificare a bazei trofice (fapt ce contribuie la scaderea pretului de cost pe unitatea de produs),a saptea zi din saptamana nu se vor administra furaje.




Graficul 3

Reprezentarea grafica a necesarului de furaje pe luni in helesteiele de crestere


In hrana puietului se va administra furaje combinate de tip Prestarter:

R1    pentru perioada de varste cuprinsa intre 5-21 de zile

R2 pentru perioada 22-120 de zile


Tabelul 14

Structura ratiilor Prestarter


Componente

Proportia de participare pentru reteta


R1

R2

Faina de peste



Faina de carne



Drojdie furajera



Srot soia



Srot floarea soarelui



Grau



Porumb



Fosfat dicalcic



Premix vitamino-mineral



Proteina bruta





Inainte de administrare, furajul combinat din reteta Prestarter R1 se macina, se trece prin site de 0,1 mm si se administreaza in stare uscata, in 6-8 tainuri / zi, in zona malului. Reteta Prestarter R2 se distribuie in 2-4 tainuri / zi la 10 mese / ha


Tabelul 15


Reteta de furajare a puietului


Specificare

Proportia de participare (%)

Sroturi de floarea soarelui


Uruiala de porumb


Gozuri valoroase


Uruiala de orz


Drojdie furajera



Pentru o buna dezvoltare in hrana puietului cea mai mare pondere o detin substantele proteice.



Tabelul 16


Crapul in varsta de o vara se va furaja cu urmatoarea ratie:


Specificare

Proportia de participare (%)

Sroturi


Gozuri


Porumb uruit


Drojdie furjera



In cazul crapilor de 2-3 veri, se reduce cantitatea de substante de natura proteica din ratie in favoarea celor care contin cantitati mai mari de hidrati de carbon.


Tabelul 17

Crapul in varsta de doua si trei vari se va furaja cu urmatoarea ratie:

Specificare

Proportia de participare (%)

Uruiala de porumb


Nutreturi de origine animala



Pentru atingerea productiei scontate de 1800 kg peste / ha trebuie sa se administreze 3,7-4,2 kg furaj / kg spor, 4,25-4,57 UN / kg spor (Alexandrescu 1983).


7. PREGATIREA NUTRETURILOR SI DISTRIBUIREA LOR


Pentru o mai buna utilizare a nutreturilor de catre crapi,acestea se vor distribui dupa o prealabila pregatire a lor. Leguminoasele se vor ditribui fie sub forma de faina, fie sub forma de urluiala. Inainte de a fi distribuite vor fi tinute in apa cel putin 2 ore. Prin acesta se va preantampina plutirea lor la suprafata apei si se va ridica gradul de digestibilitate a hidratilor de carbon.

Furajele se distribuie pe mese speciale, amplasate sub nivelul apei, in anumite puncte marcate prin pari.

Mesele se vor confectiona din scanduri (asezate sub apa la o adancime de 0,5 m) in suprafata de 1,5 / 1 m. Scandurile care alcatuiesc masa se vor fixa pe 4 stalpi ce sunt infipti pe fundul bazinului.

Pentru fiecare ha de helesteu se vor amplasa cate doua asemenea mese. In total se vor utiliza 96 de mese, conform tabelului numarul 16.

Distributia furajelor in helesteie se va efectua cu lopata din barca.


Tabel nr.18

Numarul de mese necesare amenajarii ciprinicole

Helesteu

Suprafata

(ha)

Numar de mese

Helesteu vara I



Helesteu vara a-II-a



Helesteu vara a-III-a




CONCLUZII



Intr-o exploatare ciprinicola sistematica cu circuit inchis cu o suprafata a luciului de apa de 50 ha si o productie de 1800 kg crap/ha se poate recolta o productie anuala de 63000 kg crap C2+.


Pentru realizarea productiei scontate in circuit inchis, in ferma trebuie sa existe helesteie de crestere, care sa totalizeze 47,68 ha, din care 35 ha helesteie de crestere vara a III-a, 12 ha helesteie de crestere vara a II-a si 0,68 ha helesteie de crestere vara I.


In urma calculelor a rezultat ca sunt necesare 7 familii de reproducatori, pentru asigurarea fluxului tehnologic in circuit inchis.


In fiecare primavara, la populare, pentru realizarea productiei de 63000 kg crap, helesteiele trebuiesc populate cu 54600 exemplare C2, 59000 exemplare C1 si 68000 exemplare C0 .


Prin cresterea linului ca specie suplimentara, anual se poate obtine o cantitate de 3180 kg lin, iar prin cresterea stiucii ca specie de rapitori, anual se poate obtine o cantitate de 2180 kg stiuca.


Pentru a se obtine o productivitate piscicola suplimentara de 1100 kg/ha, pestilor trebuie sa li se administreze o cantitate de 19180 kg amestec furajer in vara a III-a, 12250 kg amestec furajer in vara a II-a si 9955 kg amestec furajer in vara I.




BIBLIOGRAFIE




  1. ALEXANDRESCU I. – 1973 – Calauza crescatorului de pesti in iazuri si helesteie; Ed. Ceres, Bucuresti.
  2. BARCA Gh., SOILEANU B., - 1976 – Amenajarea si exploatarea apelor interioare piscicole, Ed. Agrosilvica, Bucuresti.
  3. BURA M., CORNEA I., BUTILCA G., GROZEA A. – 1995 –Studiu privind maturarea produselor sexuale la reproducatorii de crap din rasele Lausitz si Galitian, injectati cu suspensie hipofizara; Lucr. St. Vol 28, Zootehnie si Biotehnologii, U.S.A.B. Timisoara.
  4. BURA M., GROZEA A., - 1995 – Infiintarea unei crescatorii pentru crap (Cyprinus carpio); Agricultura Banatului, An II, nr. 4, U.S.A.B. Timisoara.
  5. BURA M., GROZEA A., -1995 – Amenajarea unui iaz pentru cresterea dirijata a pestilor, Agricultura Banatului, An II, nr. 7, U.S.A.B. Timisoara.
  6. GROZEA, A., BURA, M., Cresterea crapului, edit. De Vest, Timisoara, 2002
  7. KASZONI Z. – 1974 – Cresterea pestilor in iazuri si helesteie, Ed. Ceres, Bucuresti.
  8. POJOGA I., NEGRIU R., - 1982 – Metode si tehnologii noi aplicate in piscicultura; Biblioteca Agricola, Bucuresti.
  9. POJOGA I., NEGRIU R., - 1988 – Piscicultura practica; Ed. Ceres, Bucuresti.
  10. POJOGA, I., Piscicultura moderna in apele interioare, edit. Ceres, Bucuresti, 1977
  11. REBREANU L. – 1984 – Curs de piscicultura; Lito I.A.T.
  12. REBREANU L., BURA M. – 1986 – Indrumator de lucrari practice la piscicultura, Lito I.A.T.

  1. REBREANU L., STAN T., BUD I., - 1991 – Tehnologia productiei piscicole (curs unic); Lito I.A.T.
  2. VOICAN V. – 1973 – Valorificarea iazurilor prin cresterea crapului; Redactia revistelor agricole.
  3. VOICAN V., RADULESCU I., LUSTUN L., -1981- Calauza piscicultorului; Ed. Ceres, Bucuresti.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }