Glandele accesorii secreta secretia continua de lacrimi, glandele principale au o secretie intermitenta. Lacrimile umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format din: 
punctele lacrimale - superior si inferior 
canaliculele lacrimale 
sacul lacrimal 
canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in nas 
Sistemul muscular extrinsec, este format din: 
4 muschi drepti: superior, inferior, intern, extern 
2 muschi oblici: mare (superior), mic (inferior) 
Orbita - cavitate osoasa care adaposteste GO 
Globul ocular
Din punct de vedere anatomic este format din trei straturi:  
Stratul extern - de invelis 
anterior - Corneea = membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de mediu refringent, asigurand din refringenta totala de 60 de dioptrii, 45 de dioptrii 
Corneea
2/3 posterioare - corneea se continua cu Sclera, strabatuta in polul posterior de filetele de iesire ale nervului optic; la acest nivel intra si iese din ochi a. centrala a retinei 
Trecerea intre cornee si sclera se face la nivelul unei zone de condensare conjunctivala = limb sclero-cornean, zona extrem de importanta din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, in aparatul conjunct are un spatiu liber - orificiul pupilar prin care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula umorul apos  pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia, format din: 
procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos 
m. ciliar care se leaga prin Zonula lui Zinn de cristalin si asigura acomodatia cristalina 
2/3 posterioare din Uvee sunt reprezentate de Coroida, care este tunica vasculara a polului posterior si care prin bogatia ei de pigment are rol de camera obscura pentru imaginea vizuala 
procesele infectioase ale uveei - uveite (irido-ciclo-coroidite) 
cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt: 
uveita anetrioara - Iridociclita 
uveita posterioara - Coroidita 
Exista o continuitate intre structura coroidei si a retinei - inflamatiile se transmit rarisim (de aceea nu se stie daca o boala este chorio-retinita sau retino-coroidita) 
Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confrunta cu afectiuni inflamatorii ale corpului vitros 
Tunica nervoasa - Retina 
se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar; la acest nivel, in miopia forte si fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de retina - complicatia cea mai grava a miopiei 
retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena). Prin existenta celor trei tipuri de conuri - adaptarea celor trei culori fundamentale (rosu, verde, albastru), dupa teoria tricroma a lui Young - macula asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferentele de: alb, negru, cenusiu 
la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului optic - care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului. 
Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri: temporale (superioare si inferioare) si nazale (superioare si inferioare), pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei 
Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale 
In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa - Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu 
In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere: 
Anterior 
Camera anterioara - un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc - orificiul pupilar 
Camera posterioara - un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare (aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului) umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar 
Posterior 
Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata 
Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala 
Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern - lumina care actioneaza printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina (retinen + opsina).  Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune - unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale.  
Materializarea functiei vizuale - acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog. 
Refractia oculara
GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii 
Medii refringente: 
Corneea 45 d 
Umorul apos (refringenta minima) 
Cristalinul 15 d 
Corpul vitros (refringenta minima) 
Ochiul cu refringenta normala - imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei 
Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt: 
Sferice - in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente 
Hipermetropia - imaginea razelor se formeaza in spatele retinei. 
Hipermetropia
Clasificare: 
mica: +1 - +3 
medie: +3 - +7 
foarte mare: > +8 
Etiologie: 
dpdv anatomic - cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici 
dpdv al refringentei - in afrachie -lipsa cristalinului 
dpdv al curburii - in cornee plana 
Hiper�m�e�t�r�o�p�u�l� �n�u� �v�e�d�e� �b�i�n�e� �n�i�c�i� �d�e� �a�p�r�o�a�p�e� �n�i�c�i� �d�e� �l�a� �d�i�s�t�a�n�t�a�,� �c�r�i�s�t�a�l�i�n�u�l� �s�e� �a�c�o�m�o�d�e�a�z�a� �c�o�n�t�i�n�u�u� �
�T�a�b�e�l�u�l� �D�o�n�d�e�r�s� �  �a�m�p�l�i�t�u�d�i�n�e�a� �a�c�o�m�o�d�r�i�i� �l�a� �d�i�f�e�r�i�t�e� �v�a�r�s�t�e� �
�
��P�R�I�V�A�T�E���a�n�i��3��1�2��4�5��7�0���D��2�0��1�2��3�,�5��0���
�
�I�n� �f�u�n�c�t�i�e� �d�e� �a�c�o�m�o�d�a�t�i�e�,� �h�i�p�e�r�m�e�t�r�o�p�i�a� �p�o�a�t�e� �f�i�:� �
�l�a�t�enta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult 
totala (latenta si manifesta) 
Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta 
Copilul hipermetrop este depistat doar cand exista strabism convergent, in aceasta situatie imaginea vizuala se formeaza in afara maculei - imaginea vizuala va avea claritatea mai scazuta in functie de numarul de conuri care axista acolo unde aceasta se formeaza 
Ambliopie = pierderea functiei unui ochi fara existenta unei leziuni organice 
Tratamentul strabismului convergent si al ambliopiei functionale 
intre 3-7 ani, altfel nu se mai recupereaza.