QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Determinarea proprietatilor betonului proaspat





determinarea proprietatilor betonului Proaspat


Avand in vedere starea in care se afla betonul, asupra lui se fac:

determinari in stare proaspata;

determinari in stare intarita.




1. Determinarea densitatii aparente (masei volumice aparente)


Efectuarea determinarii

Densitatea aparenta se determina in vase avand volumul V = 5l; 10l; 20l; functie de marimea agregatului.

Se calculeaza cu relatia:

Relatie in care: m2 masa vasului cu beton;

m1 masa vasului gol;

V volumul vasului.


Inregistrarea rezultatelor


Determinarea

Probe




Volumul vasului, V [cm3]




Masa vasului gol, m1 [g]




Masa vasului cu beton, m2 [g]




Densitatea aparenta, ra [g/cm3]




Densitatea aparenta medie, [g/cm3]



Interpretarea rezultatelor


Functie de densitatea aparenta (masa volumica aparenta) betonul analizat este de tip:


Tip

Densitate aparenta

Foarte greu

ra > 2500 kg/m3)

Greu

< ra < 2500 kg/m3)

Semigreu

< ra < 2200 kg/m3)

Usor

< ra < 2000 kg/m3)

Foarte usor

ra < 800 kg/m3)


2. Determinarea lucrabilitatii


Efectuarea determinarii


Metoda tasarii.


Se toarna beton intr-un vas de forma tronconica, fara fund avand inaltimea hinitial = 300mm. Se umple vasul in trei straturi, fiecare strat se compacteaza prin impungere cu o vergea de 10 ori. Se lasa in repaus 2 5 minute. Se ridica vasul si se masoara inaltimea betonului hfinal (Fig.1).

Tasarea se calculeaza cu relatia: t = hinitial - hfinal


Fig.1


Metoda raspandirii.


Se umple cu beton un vas tronconic fara fund avand inaltimea de 200 mm. Forma tronconica ramasa dupa ridicarea vasului (Fig. 2) se vibreaza.

Raspandirea se exprima prin media aritmetica a doua diametre perpendiculare a gramezii de beton formate.

, [cm]


In lipsa mesei vibrante se poate utiliza si o placa vibranta manuala alcatuita dintr-o placa mobila (1) care se poate ridica (roti), pe o placa fixa si un opritor de rotire (2). Pentru vibrare se lasa sa cada placa mobila de la inaltimea opritorului de 10 ori.



Fig.2


Inregistrarea rezultatelor


Metoda tasarii

Caracteristica

Proba




Inaltimea tiparului hi


Inaltimea gramezii hf




Tasarea t




Tasarea medie tmed



Metoda raspandirii

Caracteristica

Proba




Diametru

d1




d2




Raspandire r






Raspandire medie rmed



Interpretarea rezultatelor


Tasare

Raspandire

Clasa de consistenta

Tasarea, [mm]

Clasa

Raspandire

T2


F0


F1

<



T3


T3/ T4


T4


F2


F3




T4/ T5


T5



Observatie:

Betoanele avand clasa de consistenta mai mare de T3, se transporta cu autoagitatoare.


Functie de rezultatele obtinute, betonul analizat are:

clasa de consistenta

clasa de raspandire .


Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercarile de rezistenta


Standardul SR EN 12390-2: 2002 specifica metodele pentru pregatirea si umplerea tiparelor, compactarea betonului, nivelarea suprafetei, conservarea si transportul epruvetelor pentru incercarile de rezistenta.


1. Pregatirea si umplerea tiparelor


1.1 Daca se utilizeaza o rama de umplere, cantitatea de beton utilizata pentru a umple tiparul trebuie sa fie astfel incat o parte din stratul de beton sa ramana pe rama de umplere dupa compactare. Grosimea acestui strat trebuie sa fie de la 10% pana la 20% din inaltimea epruvetei de incercat.

1.2 Probele trebuie sa fie compactate in minimum doua straturi, dar nici un strat nu trebuie sa aiba grosimea mai mare de 100 mm.

NOTA Inainte de umplere, suprafata interioara a matritei trebuie sa fie acoperita cu un film subtire de decofrant nereactiv pentru a preveni lipirea betonului de tipar.


2. Compactarea betonului


2.1 Generalitati


Betonul trebuie sa fie compactat imediat dupa punerea in tipar, astfel incat sa se produca compactarea completa a betonului fara segregare excesiva si nici stratificare. Fiecare strat trebuie sa fie compactat prin utilizarea uneia din metodele descrise in 2.2 si 2.3.


NOTA 1 Compactarea completa se atinge utilizand vibrarea mecanica, cand nu mai apar bule de aer pe suprafata betonului si suprafata devine relativ neteda cu un aspect glazurat, fara segregare excesiva.

NOTA 2 Numarul loviturilor pe strat cerut pentru a produce o compactare manuala completa, va depinde de consistenta betonului.


2.2 Vibrare mecanica


2.2.1 Compactare cu vibrator intern

Vibrarea se aplica pe o durata minima necesara pentru a atinge compactarea completa a betonului. Se evita vibrarea prelungita care poate produce pierderea aerului oclus.

NOTA 1 Trebuie sa se aiba grija sa nu se deterioreze tiparul. Vibratorul trebuie sa fie vertical si sa nu se permita atingerea partii inferioare sau a peretilor tiparului. Se recomanda utilizarea ramei de umplere.

NOTA 2 Incercarile de laborator au aratat ca cea mai mare atentie trebuie acordata pierderii de aer oclus atunci cand se utilizeaza un vibrator intern.


2.2.2 Compactare cu masa vibratoare


Vibrarea se aplica pe o durata minima necesara pentru a atinge compactarea completa a betonului. Tiparul trebuie sa fie atasat, de preferinta, sau prinsa ferm de masa. Se evita vibrarea prelungita care poate produce pierderea aerului oclus.


2.3 Compactare manuala


Compactarea cu bagheta sau bara de compactare. Lovitura baghetei sau a barei de compactare se distribuie intr-un mod uniform pe sectiunea transversala a tiparului. Se asigura ca bagheta sau bara de compactare sa nu atinga fundul tiparului, atunci cand se compacteaza primul strat, si sa nu patrunda semnificativ in vreun strat anterior. Se supune betonul la cel putin 25 lovituri pe strat pentru a evita pungile de aer incorporat, dar nu pe cel oclus, dupa compactarea fiecarui strat se netezesc usor marginile tiparului, cu ciocanul de lemn pana cand apar bulele mari de aer pe suprafata si sunt inlaturate adanciturile lasate de bara de compactare.


3. Nivelarea suprafetei


Daca se utilizeaza o rama de umplere, aceasta se scoate imediat dupa terminarea compactarii.


3.2 Se indeparteaza excesul de beton de pe muchia superioara a tiparului, utilizand doua mistrii de otel sau doua punti plutitoare aduse laolalta prin miscare ca de ferastrau, apoi se netezeste suprafata cu grija.


4. Marcare


Epruvetele de incercat trebuie sa fie marcate clar si vizibil fara a se deteriora.


Trebuie sa se pastreze inregistrari pentru a asigura trasabilitatea epruvetei de la luarea probelor pana la incercare.


5. Pastrarea epruvetelor de incercat


Se lasa probele de incercat in tipar cel putin 16 h, dar nu mai mult de 3 zile, protejate impotriva socului, vibratiei si deshidratarii, la o temperatura de 20 C 5 C (sau 25 C 5 C la climat cald).


Dupa scoaterea din tipar, se pastreaza epruveta pana inainte de incercare, in apa la temperatura de 20C 2C, sau intr-o camera la 20C 2C si umiditatea relativa


5.3 Formele de pastrare diferite de cele de la 5.2 pot fi realizate conform celor descrise in 5.2.

NOTA 1 In caz de litigiu, pastrarea in apa trebuie sa fie metoda de referinta.

NOTA 2 Mentinerea si masurarea umiditatii ridicate de peste ≥ 95% la 20C 2C nu este simpla. Trebuie sa se realizeze verificari sistematice pentru ca suprafata epruvetei, in camera, sa fie umeda in continuare.


6. Transportul epruvetelor de incercat


Se evita pierderea de umiditate si abaterile de la temperatura ceruta, in toate etapele transportului prin, de exemplu, ambalarea epruvetelor intarite in nisip umed sau rumegus umed sau carpe umede, ori in pungi de material plastic etanse care contin apa.



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }