Trenduri majore in sistemul ocupațional Romanesc

Trenduri majore in sistemul ocupațional Romanesc

De-a lungul perioadei 1977-2002, in cadrul grupelor majore de ocupatii au intervenit multiple și semnificative mutatii (tabel nr. 1). Din punctul de vedere al efectivelor de populatie ocupata, singura grupa ocupationala la nivelul careia intre 1977 si 2002 nu s-au produs modificari este cea a functionarilor administrativi. In schimb, cele mai spectaculoase dinamici le-au inregistrat grupele "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" si "muncitori calificati", grupa care include "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor" si "operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse".

Dintre grupele ocupationale care au inregistrat unele cresteri ale efectivelor populatiei ocupate mentionam: "lucratori operativi in servicii si comert", "specialisti cu ocupatii intelectuale" si "membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari in unitatile economico-sociale si politice" .

Tabel nr.1

Dinamica populatiei civile ocupate pe grupe ocupationale in anii 1977 si 2002

Sursa: Recensamantul populatiei si al locuintelor 1977 si 2002

Si din punct de vedere structural, intre anii 1977 si 2002, se remarca schimbari importante (tabel nr. 2). Astfel, grupele ocupationale care si-au redus substantial ponderea in total populatie ocupata sunt lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit, muncitori calificati (grupa care include generic, atat mestesugarii si lucratorii calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor, cat si operatorii la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse). La celalalt pol se situeaza grupele ocupationale lucratori operativi in servicii si comert, specialisti cu ocupatii intelectuale a caror pondere a crescut semnificativ in perioada 1977-2002.

Tabel nr.2

Dinamica structurii populatiei ocupate pe grupe majore de ocupatii in perioada 1977-2002

Mii pers.

sursa: Recensamantul populatiei si al locuintelor 1977,1992 si 2002

De-a lungul perioadei 1977-2002, evolutia populatiei ocupate pe grupe majore de ocupatii indica trenduri mai accentuate in perioada 1992-2002 decat in perioada 1977-1992 . In perioada 1977-2002, scaderi de peste 30% s-au inregistrat la grupele ocupationale: "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" si "lucratori necalificati", iar cresteri de peste 25% s-au inregistrat la grupele: "specialisti cu ocupatii intelectuale" si "functionari administrativi".

In schimb, in perioada 1992-2002, cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate s-au inregistrat la grupa "muncitori calificati", la tehnicieni si asimilati si la grupa "functionari administrativi". In aceeasi perioada, cresterea cea mai importanta s-a inregistrat la grupa  "membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari in unitatile economico-sociale si politice".

diferențe 1992-2002     Tabel 3 (persoane)

Sursa: calculele autorilor dupa datele INS, Recensamantul populatiei si locuintelor, 1992 si 2002

In cadrul grupei denumita generic "muncitori calificati", in perioada 1992-2002, cea mai mare variatie a cunoscut-o subgrupa "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor".

Analiza dinamicii populatiei civile ocupate pe grupe majore de ocupatii si pe activitati economice indica unele evolutii semnificative:

In cadrul grupei cu cea mai mare diminuare a numarului de persoane ocupate, denumita "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor", cele mai importante reduceri de populatie ocupata intre 1992 si 2002 (tabel nr. 3) s-au produs in industria prelucratoare (84,5% din reducerea totala), urmata pe locul 2 si la mare distanta de constructii (6,6% din reducere). Cu toate ca tendinta generala a grupei a fost de reducere, in unele ramuri se poate identifica o crestere a  populatiei ocupate din aceasta grupa. Aceste ramuri pe care le putem considera de destinatie a populatiei ocupate disponibilizate din industria prelucratoare sunt: comert, activitate hoteliera si de alimentatie publica si energie electrica, termica, gaze si apa

Si in cadrul grupei "operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse" s-au identificat modificari insemnate in sensul reducerii populatiei ocupate in ramuri ca industrie prelucratoare (47%), agricultura, silvicultura, pescuit (21.5%), si transporturi si telecomunicatii (17%). In schimb, cresteri ale populatiei ocupate din aceasta subgrupa s-au inregistrat in comert hoteluri si restaurante.

grupa "membri ai legislativului, executivului, conducatori din administratia publica si unitati economico-sociale" a cunoscut importante cresteri ale populatiei ocupate. Acestea s-au regasit mai ales in ramurile: comert, hoteluri si restaurante (60.2%), industrie prelucratoare (11%) si administratie public

cresterile de populatie ocupata din grupa ocupationala "lucratori operativi in servicii, comert si asimilati" s-au regasit in principal in administratie public (45,3%), tranzactii imobiliare (28,1%) si mai putin in comert

si grupa "specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice" a inregistrat, in perioada 1992-2002,cresteri ale populatiei ocupate cu toate ca intre ramurile economice s-au produs o redistribuire a personalului din aceasta grupa. Astfel, in timp ce in ramuri ca administratie publica si invatamant a crescut populatia ocupata din aceasta grupa, in ramuri ca industrie prelucratoare si agricultura, silvicultura si pescuit aceasta a scazut.

Din punct de vedere structural (tabel nr. 4), se observa diferente mai importante la grupele:

"muncitori necalificati" in ramurile: industrie prelucratoare (scadere cu 13,6 puncte procentuale) si agricultura, silvicultura, pescuit (scadere cu 9 puncte procentuale);

"lucratori operativi in servicii, comert si asimilati" in ramurile comert (scadere cu 13.5puncte procentuale) si administratie publica (crestere cu 10 puncte procentuale);

"functionari administrativi" in ramurile industrie prelucratoare (scadere cu 10,8 puncte procentuale) si administratie publica (crestere cu 11,4 puncte procentuale);

Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice in ramurile: industrie prelucratoare(scadere cu 7,8 puncte procentuale) si administratie publica (crestere cu 6,1 puncte procentuale).

Tabel nr. 4(%)

Detalierea analizei mutatiilor ocupationale pe subgrupe, in perioada 1977-2002, este dificil de realizat ca urmare a schimbarii clasificatiei ocupatiilor, fapt pentru care grupele existente in 1977 nu se regasesc si in 2002. Pe de alta parte, in anul 1992, informatiile de recensamant se refera la populatia activa pe care - dat fiind somajul foarte mic la acea data -le-am considerat valide pentru populatia ocupata

Din punct de vedere cantitativ, in perioada dintre cele doua recensaminte ale populatiei din 1992 si 2002, cele mai mobile subgrupe ocupationale in sensul cresterii populatiei ocupate (tabel nr. 5) au fost: agricultori si lucratori calificati in culturi vegetale (cu 555,9 mii persoane), conducatori-patroni de societati si intreprinderi mici (cu 140,6 mii persoane), personal de paza si ordine publica (cu 83,8 mii persoane), turnatori, sudori, tinichigii-cazangii si alti lucratori in constructii metalice (77 mii persoane), montatori si reparatori de aparate si echipamente electronice si electrotehnice (65,4 mii persoane), muncitori necalificati in agricultura, silvicultura si pescuit (60,3 mii persoane), agenti comerciali si mijlocitori de afaceri (50,3 mii persoane), administratori si alti lucratori operativi in restaurante, cantine, pensiuni (cu 42,7 mii persoane).

Tabel nr. 5

persoane

Pe de alta parte, subgrupele la care s-au inregistrat, intre 1992 si 2002, cele mai mari scaderi ale populatiei ocupate (table 6) sunt: mecanici, montatori si reparatori de masini si utilaje (669 mii persoane), agricultori si lucratori calificati in culturi vegetale si crescatori de animale (550,1 mii persoane), conducatori de masini agricole si alte masini de transportat si ridicat (237,4 mii persoane), forjori, matriteri, reglori si asimilati (218,3 mii persoane),lucratori in industria textila si confectii (179,8 mii persoane), tehnicieni in domeniul fizicii,chimiei si tehnicii (176,1 mii persoane), asamblori de masini, echipamente si alte produse(173 mii persoane).

    Tabel 6(persoane)

Si din punct de vedere structural, mutatiile la nivelul subgrupelor ocupationale reflecta modul in care diferitele ocupatii au reactionat la procesul de restructurare economica.

Analiza diferentelor regionale privind modificarile intre recensamintele din 1992 si 2002 in cadrul populatiei ocupate pe grupe majore de ocupatii indica cateva particularitati:

Populatia din grupa 0 "membri ai legislativului, executivului, conducatori de unitati economico-sociale" a cunoscut cresteri ale efectivelor doar in regiunile NE si NV;

 Agricultorii si lucratorii calificati in agricultura si-au redus efectivele in regiunile SE, Centru, SV si NV, in celelalte regiuni numarul acestora a crescut;

 Grupa muncitori necalificati si-a redus substantial efectivele in regiunile SV,V si Centru, in celelalte regiuni scaderile efectivelor la aceasta grupa au fost mai mici

Tabel nr. 7

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

Procesul de restructurare economica a determinat schimbari semnificative in structura  ocupationala a Romaniei: au aparut ocupatii noi, iar pe de alta parte, continutul multor altora

a suferit modificari. In anumite ramuri de activitate, unele ocupatii au capatat intaietate, iar altele au devenit invechite si au disparut. Intr-o oarecare masura acest fapt s-a putut observa din analiza statistica pe baza datelor de recensamant.

    Insa, pentru o cunoastere mai profunda aspecificului si dinamicii schimbarilor din sistemul ocupational s-a elaborat o cercetare de tip monografic cu ajutorul unui esantion de ocupatii(105)din campul ocupational al economiei romanesti grupate in 3 categorii, astfel:

"ocupatiile dominante", respectiv ocupatiile formalizate, cristalizate,cu o anumita "traditie" in structura campului ocupational al economiei romanesti, care acopera ponderi semnificative din totalul persoanelor ocupate si care prin disparitia lor pericliteaza existenta altor ocupatii pozitionate in sectoarele din amonte si aval;

 "ocupatiile care si-au schimbat semnificativ continutul": adica acele ocupatii al caror continut a fost puternic afectat, in special datorita restructurarilor din economia romaneasca din anii tranzitiei, dar si apoi, ca urmare a cresterii economice, aparitiei unor produse si servicii noi. Se regasesc cu precadere in acele sectoare industriale, puternic afectate de schimbari tehnologice sau de natura organizationala, dar si in sfera serviciilor, unde continutul activitatilor s-a schimbat foarte mult, fiind mult mai orientat spre nevoile clientului/beneficiarului sau care, pe de alta parte, inaintand in directii noi de activitate, determina si schimbari sau chiar redefiniri ale continutului activitatilor subsumate lor;

"ocupatiile de strapungere", respectiv ocupatii noi, care apar cu precadere in sectoare noi, cu valoare adaugata ridicata si care au potential crescut de evolutie; "produc stocul cunoasterii si inventiile tehnologice necesare patrunderii in societatea cunoasterii"

Ca și concluzii

Dupa 1992, cea mai mare reducere de personal a avut loc in randul muncitorilor calificati (48,3%) si tehnicienilor (23,5%).

Studiul indica importante reduceri ale populatiei ocupate in industria prelucratoare, agricultura, silvicultura si pescuit.

S-au remarcat, cresteri semnificative ale numarului de angajati din comert, sectorul hotelier, alimentatie publica, energie electrica, termica, gaze si apa. Avem mai multi turnatori (in industrie), sudori, lucratori in constructii metalice, montatori si reparatori de aparate si echipamente electronice si electrotehnice, agenti comerciali, personal de paza si ordine, dar si un corp legislativ, executiv si de conducatori in administratia publica mult mai reprezentativ pe piata muncii.

Migrarea masiva a salariatilor de la o companie la alta este perceputa de angajatori ca fiind principala problem cu care s-au confruntat anul trecut. Un sfert din firmele chestionate au recunoscut ca n-au habar despre motivele plecarii salariatilor. Fluctuatiile masive de angajati ar trebui sa dea de gandit nu numai angajatorilor, ci si mediului educational (preuniversitar si universitar) iar tinerii ar trebui sa se gandeasca mai bine in alegerea unei cariere.

Sunt cautați specialiștii in tehnologie (nivel post-liceal) și lucratorii calificati. Pe de alta parte, deficitele de muncitori calificați arata o anumita structura ingrijoratoare a economiei romanești in contextul țintelor asumate la nivelul comunitații europene - crearea unei societați și economii bazate pe cunoaștere.

Studiul a mai aratat ca nici lucratorii sau persoanele aflate in cautarea unui loc de munca și, partial, nici angajatorii, nu acorda prea mare importanța formarii profesionale continue.

Studiul confirma in continuare, ceea ce recensamantul a scos in evidența, avansul pietelor muncii din Bucuresti-Ilfov și Vest și relativa intarziere din Nord-Est. Zona Bucuresti inregistreaza deficite de forta de munca, dar care nu pot fi acoperite operativ din lipsa mobilitatii lucratorilor. Poate ca cele mai interesante date sunt cele legate de atitudinea persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca reliefata la nivel general și regional. Forta de munca este relativ inflexibila. Prefera o slujba sigura, de durata, cu program complet, in conditii normale de lucru. Cea mai auto-protectiva, pretențioasa, forta de munca este cea din Bucuresti, iar cea mai expusa este cea din Nord-Est, unde ponderea celor care accepta orice slujba, in orice condiții, chiar la negru, este mai inalta.

un element de noutate este identificarea ocupațiilor și a ramurilor cu cea mai inalta dinamica pe piata muncii din Romania ultimilor 20 de ani. Așa numitele ocupații de "strapungere", care sunt cele care s-au impus odata cu liberalizarea economiei, cu apariția unor noi domenii pentru afacerile autohtone. Dar mutatiile s-au produs și in interiorul ocupațiilor. Spre exemplu, inspectorul de resurse umane sau macelarul. Monografiile ocupațiilor sunt un instrument nou și util pentru toti actorii de pe piata muncii și a pregatirii profesionale. Ele vor fi puse la dispozitia publicului si pot reprezenta un instrument de orientare a curriculei oricarui program de formare, dar si de orientare pentru alegerea unei cariere. Munca de elaborare a monografiilor va continua pentru ca au fost efectuate numai 105, dintr-un necesar de aproximativ 4.000.

 din studiu se desprinde ca și prioritate, dezvoltarea resurselor umane la nivel initial, in școala, universitate, si la nivel continuu, in intreprinderi. O a doua dimensiune o reprezinta sistemul de formare profesionala pentru adulti, iar nevoile imediate sunt consolidarea capacitații administrative a Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adulților și definitivarea instrumentelor specifice (standarde ocupationale, proceduri de evaluare etc.).

Aceasta cercetare a unui esantion (105) de ocupatii care au avut cea mai puternica dinamica pe piața muncii a pus in evidența schimbari și tendințe care vor obliga reprezentanții statului, la nivel de politici, dar si pe reprezentantii firmelor sa-si revizuiasca fundamental strategiile de dezvoltare. Diferentele inregistrate intre trecut (in urma cu cinci ani), prezent si viitor (peste cinci ani) ilustreaza dificultatea companiilor de a constientiza si evalua importanta schimbarilor și continutul activitaților specifice ocupatiilor in viitor. Studiul arata ca au crescut foarte mult ca importanța atat activitatile generic denumite de interactiune si comunicare, care presupun competente de conducere planificare, organizare, coordonare, control si supervizare, cat si activitațile denumite intelectuale, care implica identificarea de soluții, rezolvarea de probleme si spirit de inovatie. Principalele competente asociate cu schimbarile din continutul muncii sunt lucrul cu computerul, rezolvarea de probleme, managementul resurselor si de comunicare. Competentele trans-sectoriale,

precum lucrul cu computerul si cunoasterea unei limbi straine (cu precadere a limbii engleze) sunt si raman cele mai importante.

Aceste activitati sunt imperios necesare in ocupatiile de strapungere', care sunt ocupații noi, aparute cu precadere in sectoare noi, cu valoare ridicata.

Pentru ocupațiile care și-au schimbat major conținutul, studiul evidențiaza valorizarea preponderenta a activitaților de tip intelectual: colectare, evaluare, prelucrare si asimilare de informatii, reflectare si luare de decizii. Tendința comuna remarcata la toti respondentii este marea dificultate de a estima implicatiile pe care evoluțiile viitoare le vor avea asupra activitaților din economie.

In ceea ce priveste cele mai utilizate cunostinte la nivelul celor 105 ocupatii investigate, se remarca cele de comunicare, legislatie, management si stiinte sociale. Explicatia este data de dezvoltarea sectorului privat, cresterea competitiei si necesitatea orientarii activitatilor catre cerintele si exigentele beneficiarilor. Pentru a putea face fata noilor exigente, angajatilor li se cer competente sporite in rezolvarea problemelor și managementul resurselor, dar si cele cu caracter general. Studiul monografic, dincolo de informatiile relevante cu privire la noua configuratie si tendintele de dezvoltare a ocupatiilor in urmatorii ani in Romania, arata și perceptiile privind schimbarile in cadrul firmelor.

Putin peste o treime dintre respondenti constientizeaza ca au avut loc schimbari semnificative la nivelul ocupațiilor investigate. Un sfert dintre respondenții din firmele private cu capital strain nu pot aprecia directia dezvoltarii viitoare.