Relatia mass media si sisteme politice

Relatia mass media si sisteme politice

Odata cu revolutia s-a facut si trecerea la sistemul economiei de piata, adica accederea la o piata libera unde fiecare actor isi poate juca cartea dupa propriul plac. Trecerea nu a fost una brusca, mai ales ca Romania nu s-a numarat printre tarile ce au reusit sa dezvolte sisteme mass media subterane. Incetul cu incetul datorita evolutiei societatii au evoluat si sistemele mass media ce si-au diversificat gama de informatii in functie de piata pe care doreau a intra si de influenta manifestata de catre factorii politici prin partizanatul politic al unor publicatii, sau al Guvernului ce avea puterea de a influenta economic prin ridicarea accizelor la hartie, distributie de presa (RODIPET), sau acordarea licentelor, sau a anumitor factori sociali cum ar fi grupurile culturale, religioase, etnice sau chiar sindicate.

Daca am putea merge la perioada dintre revolutie si primele alegeri democratice am observa ca mass media a fost dominata de politic prin:

Sprijin politic(partizanat)

Reexaminarea comunismului si a democratiilor occidentale

Despartirea in doua tabere una ce sustinea guvernul avand o latura conservatoare si una ce propunea noi reforme si politici mentionand ca cei aflati la guvernare nu se afla prea departe de doctrina socialist-comunista. Majoritatea jurnalelor si publicatiilor erau preocupate de polemica decat de o prezenta si analiza a informatiilor. Infiintarea in 1996 de departamente de comunicare cu presa in toate unitatile institutiile si ministerele statului a avut nenumarate consecinte din cauza pregatirii slabe a celor ce au fost cooptati in aceste departamente. Atributiile si functia de purtatori de cuvant necesare pozitiei erau niste indeletniciri prea complexe pentru majoritatea celor aflati in aceasta pozitie.

Mass-media trebuiesc considerate serviciu public de interes national "o cerinta vitala a unei societati deschise, tolerante si energice, in care marile dogme si micile conformisme de tot felul sunt controlate si in care, datorita existentei unei pluralitati naturale a canalelor de comunicare, indivizii si grupuri diferite isi pot exprima deschis solidaritatea cu (sau opozitia fata de) preferintele si antipatiile, propunerile, gusturile si idealurile altor cetateni."[1]

Fiind un serviciu public acesta are nevoie de legitimare pentru a putea fi credibil. Spre deosebire de politica, acestea nu au nevoie de opozitie pentru a se legitima,  "mass media nu are nevoie de o contragreutate, si de altfel nici de opozitie si legitimare asa cum are opozitia." - J.F. Revel. In cazul Romaniei diferit de teoria lui Revel datorita politizarii sistemelor de comunicare in masa, contragreutatea exista si in mass media. Prin faptul ca exista diferente intre jurnalele de stiri la mai multe televiziuni ele practic intra intr-o disputa asemanatoare jocului dintre putere si opozitie.

Transformarile din mass media nu sunt haotice ci exista o schema generala a transformarilor(inca putin cunoscuta) care determina toate procesele "tranzitiei".

Exista mai multe etape cristalizate ale mass media romanesti definite de mai multi cercetatori diferit in functie de anumiti factori. In introducere avem mai multe viziuni cu privire la aceasta ce toate tind sa defineasca o prima etapa ca fiind cea a revolutiei televizate, a doua a trecerii la societatea capitalista si stabilire functiilor iar o alta, incercarea acestor institutii de perfectionare si profesionalizare. Aceste perioade toate se suprapun unele cu altele si se intersecteaza, faptul care trebuie urmarit este perioada de timp in care acestea au oferit tranzitia de la punctul A la punctul B.

Dupa cum am vazut in stabilirea agendelor structura de stat prin care este posibil accesul la informatii este una in care felul in care circula informatia stabileste ce tip de model desemneaza, cel in care comunicarea de sus in jos, adica dinspre stat spre mass media si apoi spre cetatean, cititor, sau inversul acestuia. Primul va fi cel ce la randul sau va avea reactie fata de stat, manifestata prin emisiuni in care se produc interventii ale cetateanului, sau unele reactii din partea societatii civile asupra evenimentelor intamplate, fapt ce va duce la inchiderea circuitului informational prin hotararea luata de stat vis-a-vis de problema respectiva si deschiderea altuia nou prin transmiterea catre canalele media a informatiilor. Cenzura statului exista numai ca ea se manifesta la doua niveluri si este directa si indirecta.  DEZVOLTA Cea directa este mentionata de catre autoritati si este cenzura de la sedintele cu usile inchise de la Parlament spre exemplu, iar cenzura indirecta se manifesta constant, numai ca aceasta apare in presa si este adusa la iveala in general de sursele si relatiile jurnalistilor.

Exista mai multe tipuri de control al statului asupra presei. Acest control se manifesta la nivel legal, prin legislatia ce exista in domeniu,cum vom vedea mai tarziu(ZI PAGINA AICI).

"Teoriile si concluziile asupra sistemelor mass media nu pot fi formulate ca un sambure de idei de sine statator datorita dinamicii cu care acestea se transforma si a informatiilor neconcludente si incomplete, partinitoare." Reformularea sistemelor mass media in viziunea lui Coman. Puterea are capacitatea de a controla activitatea desfasurata de institutiile de presa. Aceasta isi poate manifesta influenta in mai multe feluri: la nivel legislativ, economic, normativ si structural.

a) LEGISLATIV

Cand vorbim de nivelul legislativ trebuie sa avem in vedere intregul ansamblu din care aceasta face parte. Nu putem vorbi de legile din presa scrisa fara sa ne gandim la cei ce au lucrat la emiterea acestora sau sa disociem puterea judecatoreasca de respectarea lor. Modul de functionare al mass media este bazat pe legile de functionare emise iar   "felul in care informatia este prelucrata si distribuita este reprezentativ pentru felul in care o societate functioneaza." Kolakowsky (1989)

Legea audiovizualului (1992) si Legea privind infiintarea si functionarea Societarii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune (1994). Principalele legi din domeniul mass media romanesti. Prima are caracter tehnic si infiinteaza CNA si modul de distributie al licentelor de transmisie. A doua stabileste modul de functionare in audiovizual din domeniul public.

Existenta a doua fenomene: de re-nationalizare si de-nationalizare(privatizare).(gross, sparks, reading si splichal)

Chiar daca av a fost reglementat prin lege rezolva doar o parte a problemei, fiind in continuare "incomplet, incoerent si permanent contestat."[3] Nediscutand de caracterul (dupa ureche, ambiguu) al legii av, cand privim in cealalta directie a mass media observam ca presa scrisa nu are un cadru legislativ propriu consemnat printr-o lege in Parlament. Acest fapt duce la o lipsa a responsabilitatii jurnalistilor, dar si la o (frivolitate, lipsa de aparare, slabiciune) in fata atacurilor venite dinspre puterea politica.(ex. In codul penal sunt prevazute pedepsirea insultei, calomnia, defaimarea, iar aceste legi se aplica si jurnalistilor ce tind sa defaimeze reprezentantii statului, fiind pedepsiti chiar si cu inchisoarea in unele cazuri.)

"pentru presa scrisa si audiovizualul commercial singurele legi scrise existau din timpul regimului communist (1974) reafirmate de Curtea Constitutionala prin deciziile 8 si 55 din 1996."

M. Eremia(2003 pp. 90-91) arata ca: in Constitutia Romaniei din 1991: "oricare activitate de presa ori de comunicare a informatiilor de interes public este de drept public si va urma acest regim juridic."

Ministrul Justitiei din 1998 a dat o ordonanta de urgent prin care scutea de taxe judiciare anumite procese aflate in litigiu inclusiv cele ce aveau incluse daunele morale. CAUTA CINE ERA MINISTRU SI APROFUNDEAZA PROBLEMA.

Legea drepturilor de autor(1996) cu aplicabilitate slaba

Legea privind informatiile claasificate din 2001 votata in Parlament a iscat numeroase conflicte. CERCETEAZA FELUL CUM au DECURS LUCRURILE IN ACEST SENS.

Declaratia lui Cristinel Constantinescu: "Noi nu suntem institutie publica."(27 noiembrie 2002 - Ziua)

Legea privind dreptul la replica si la rectificare votata in primavera lui 2002.

Legea de functionare a ROMPRES(incercarea de a trece aceasta institutie sub controlul Ministerului Informatiilor Publice a esuat la reactia jurnalistilor si a intrat din nou sub tutela Parlamentului.

"Legea 56(2003) privind televiziunile transfrontaliere."

b) ECONOMIC

DEZVOLTA

Resursele de hartie, distribtie si licentele in audiovizual sunt controlate in temei legal de catre stat, acesta are capacitatea de cenzura inainte de publicare, poate condamna un articol sau un program publicat avand rolul prin organele sale specializate de a monitoriza piata mass media. Pentru cazul nostru CNA reprezinta institutia de control si reglementare al audiovizualului pe langa aceasta Agentia de monitorizare presei si Clubul roman de presa, CJI, ARJ reprezinta asociatiile societatii civile din domeniul reglementarii ce au ca orizont si presa scrisa.

Daca"privatizarea spontata este un process prin care capitalul politic este convertit in capital economic" Stark si Bruzst (2002) atunci privatizarea s-a facut in 2 feluri:

A)   Prin trecerea vechilor institutii in proprietate private(privatizare spontana). Transformarea vechilor jurnalisti in proprietari. Astfel s-a ajuns ca mass media sa fie preluata de cei aflati in pozitii politice, deoarece jurnalistii ce au capatat titluri de proprietate au cautat in mare parte sa isi vanda aceste actiuni altor firme ce functionau la randul lor sub autoritatea unor politicieni sau grupuri de interese acestea ducand la partizanatul politic al mass media.

B)    Prin infiintarea de noi institutii DEZVOLTA

Caracterul libertarian mai mult decat liberal al mass media romanesti.

"Presa nu poseda un simt bine definit al rolului social, nici de standarde de rsponsabilitate, nici de criterii de profesionalism; ea manifesta putin respect pentru audiente, iar toate aceste elemente contribuie la statului ei libertarian."(P.Gross,2002 p.168;R. Hiebert,1999; K. Jakubowicz,1995; O'Neil, 1997; C. Sparks, A. Reading, 1998; Splichal,1995,2001).

In mass media liberaliste publicitatea este principalul factor de producere a capitalului. Anchetele "Academiei Catavencu" cu privire la anumite contracte de publicitate obtinute de ziarul "Ziua" si altele din partea unor regii si agentii guvernamentale(ex. CFR, Petrom, Comunicatii) ridica semne de suspiciune(insumand 15 milioane dolari pe 8 luni, respectiv 10 milioane.)

Reglementarile de ordin normativ au rolul de a stabiliza si amenda institutiile mass media in situatiile cand acestea depasesc spatiul privat al individului fiind un factor de ordin moral mai mult decat unul de ordin legal.

Baga cu transparenta mm si prop acestora de la studiul soros

Independenta presei si evolutia sistemului mass media independent si profesionist

Este mass media un sistem ce a evoluat calitativ sau doar cantitativ?

Mass media a jucat un rol important in infaptuirea revolutiei din 1989 fiind prima revolutie transmisa in direct prin prin televiziune, o premiera in domeniu, la fel ca cea a razboiului din Vietnam a SUA.

Sfarsitul revolutiei a insemnat si trecerea sistemului mass media existent in proprietatea poporului, a cetatenilor. Dupa cum ne amintim cu totii odata "cucerita" televiziunea, un obiectiv major in invingerea comunismului datorita capacitatii sale de a mobiliza masele si a declara sfarsitul unei epoci asupritoare, Ion Caramitru, Ion Iliescu, Petre Roman si altii se aflau in studiourile TVR pentru a transmite victoria poporului.

Acesta a fost inceputul crearii mass media, inceput care punea bazele unui nou sistem, unor valori noi, instaurand un nou model de organizare a institutiilor de presa aliniind Romania la standardele europei democratice si occidentale.

Traind sub teroarea unui regim opresiv, romanii nu au avut tentative de a crea posturi de radio, sau chiar televiziune pirat, care sa functioneze impotriva regimului. Mai mult de atat chiar prin anii '80 a inceput o perioada in care mai multe posturi de radio regionale au fost inchise, numarul cotidienelor redus, iar orele de transmisie a televiziunii reduse. Toate acestea au "ajutat" cetatenii in a apela la surse externe de informare, cele comuniste fiind incapabile de a mai oferi informatii de interes pentru cetateni, ponderea celor ce urmareau programe externe de stiri reprezenta o cota importanta. Iar odata infaptuita revolutia mass media a devenit o piata libera si deschisa pentru oricine isi dorea un ziar, sau chiar o televiziune. Ipotetic in prima faza pentru ca dupa cum putem afla lui Ion Ratiu i-a fost interzis sa isi deschida un post TV si unul de radio.

O noua piata tocmai aparuse, avalansa de publicatii, aproximativ o mie la numar de la cotidiene la saptamanale impartea presa scrisa in categorii de cititori, dupa diverse structuri de la reviste pentru copii, la cele determinate de incadrarea profesionala, reviste tehnice, de medicina, etc. la cele nationaliste ex. Academia Catavencu , Romania Mare partizane cereate pentru promovarea intereselor de partid fiind ele de opozitie sau facand parte din regimul ce guverna sau cele independente. Dar entuziasmul cu care romanii au urmarit revolutia si increderea oferita avea sa se piarda, ba chiar sa se transforme in dispret si dezinteres datorat in genere politizarii din domeniul mass media, a partizanatelor politice, si a lipsei de profesionalism a jurnalistilor.

Posturile de radio inchise in perioada comunista au fost redeschise, iar dupa cum a fost denumita Televiziunea Romana Libera si-a deschis la Brasov si Timisoara studiouri prin care emitea pe frecventele Televiziunii Romane. Totodata saptamanalul "Revista 22" ce apartine Grupului pentru Dialog Social, o comunitate de intelectuali ce se identifica cu elita culturala si stiintifica ce au profitat de beneficiile noului sistem si au creat o revista elitista. Aceste infiintari de institutii mediatice au reprezentat primele reusite de deconcentrare a puterii politice asupra mass media.

Peter Gross imparte structurile mass media in trei categorii[5] mari dupa tipul de finantare. Prima categorie este cea in care finantarea provine de la Guvern, fiind urmata de cele ce isi sustrag finantele de la partide politice, organizatii de tip religios academic sau cultural, si o a treia categorie cele comerciale, infiintate de catre persoane sau grupuri independente cu scopul de a obtine profit.

Chiar daca aceasta impartire presupune ca ultima categorie, cea comerciala, este infiintata de catre oameni sau grupuri independente, lucrurile nu stau tocmai asa. Din principalele studii asupra mass media romanesti reiese ca mass media, mai mult ca acum in perioada anilor 90 erau influentate politic, proprietarii acestora avand conexiuni cu lumea politicului, ca si acum de altfel, dar fara ca aceasta influeta sa mai poata avea un rol decisiv.(Ex. Dinu Patriciu unul din liderii PNL, proprietar al cotidianului "Ziua" (1996), Ratiu PNTCD detinator al jurnalului "Cotidianul".

Putine erau publicatiile din timpul vremii care nu erau partizane politic, aceasta datorata in special faptului ca legile si taxele impuse de catre Guvern nu favorizau acestea,noua conducere avand printre obiective controlul mass-media. Avem aici ca exemplu publicatiile care au indraznit sa se opuna FSN-ului si care au trebuit sa plateasca taxe de trei ori mai mari pentru tiparirea editiilor, avand totodata un timp de tiparire mai scurt, deci mai putine publicatii printate in final, iar multe dintre publicatii nu au mai ajuns niciodata la destinatie[6]. Aceasta a reprezentat singura presa care nu s-a declarat ca fiind independenta datorita interesului declarat de a opune rezistenta sistemului.

Nici acum situatia nu este prea diferita, institutiile de presa actuale fiind impartite in corporatii ale diversilor oameni de afaceri ce apartin si unor grupuri politice precum Dan Voiculescu presedintele Partidului Conservator si grupul media Intact sau Dinu Patriciu membru PNL si actionar al grupului Adevarul Holding. Televiziunea romana, este de in continuare un produs politic 100%, daca stam sa analizam conducerea si felul cum aceasta si-a schimbat seful odata cu guvernarile ce s-au perindat la putere.

"Romania sufera inca din cauza efectelor erei comuniste"[7], si toate acestea tinand cont de faptul ca libertatea de expresie si valorile democratice au avut o aplicabilitate din ce in ce mai mare, ajutand societatea sa evolueze catre un sistem democratic. Dar cel mai probabil aceste efecte isi refac simtita si acum prezenta datorita faptului ca identitatea nationala nu a avut continuitate si a fost nivelata de un sistem opresiv ce dorea nu doar egalizarea statutelor sociale ci si egalizarea sistemelor de valori prin expunearea la mesaje culurale non-romanesti fapt ce a condus la aparitia unui gol in constiinta nationala care prin noul sistem media isi va crea, reinventa sau renaste o constiinta nationala.

Partizanatul institutiilor mass media este o problema a societatii in care traim. El exista si este necesar, in masura in care este declarat si se manifesta astfel. Exista doua tipuri de partizanat. Cel declarat, asumat si cel neasumat public. "Mijloacele de comunicare aflate in proprietatea fatisa sau discreta a unor politicieni (Trustul Intact - Dan Voiculescu, "Romania Mare" - Corneliu Vadim Tudor, ca sa dau exemple doar din presa cu difuzare nationala) sustin linia politica a formatiunilor politice in care activeaza proprietarii fara sa fie gazete de partid sau televiziuni/radiouri oficiale ale partidelor." Reporter cotidian national

Partizanatul politic al institutiilor mass media din perioada 90-00 este prezent in mai toate institutiile, fiecare dintre patronii redactorii sau editorii acestora avand relatii cu lumea politica, iar aproape jumatate din publicatii erau publicatii de partid. Acesta a determinat si un clivaj pro sau contra  guvernantilor, impartirea fiind formala pe de o parte si informala pe de alta parte. Aceasta impartire a determinat o situatie in care cetateanul trebuia sa suporte o avalansa de mesaje partizane politic, majoritatea partidelor politice foloseau mass media pentru a-si promova propriile interese de partid, si pentru a folosi sistemul de comunicare in masa pentru a face cunoscuta ideologia partidului.

FSN si Ion Iliescu, cei ce controlau mare parte din institutiile economice in acea perioada au avut succes si au ramas la guvernare tocmai din aceste motive - garantia locurilor de munca intr-un sistem ce activitatea economica era dominata de stat reprezenta interesul principal al cetateanului. PG colosul p.59

Studii partizanatul

"Mass media post comuniste nu au creat un "model" nou, si nici un nou tip de presa - ele reprezinta o mixtura a modelelor deja cunoscute, combinate in proportii care variaza in concordanta cu caracteristicile istorice, geografice si culturale ale fiecarei tari din regiunea aflata in discutie."[8]

Privatizarea mass-media

K. Jacubowicz

Pasii tranzitiei de la presa comunista la cea capitalista:

Trecerea factorilor de productie din monopolul statului catre privat, abolirea factorilor de control al statului asupra ceea ce impiedica un jurnalism liber.(partizanatul, monopolul, cenzura si factorii economici)

Creearea unui cadru legal ce poate dezvolta un sistem mass media, si poate garanta dreptul la libera expresie si accesul la informatie, garantarea proprietatii intelectuale si o lege antitrust.

Creearea unui consilui special ce trebuie sa supervizeze sa se se ocupe de limitarea accesului statului in mass media si egalitate in modul de acces la mass media, iar nu in ultimul rand descentralizarea sistemului.

Crearea de legi si norme pentru jurnalisti, sisteme de organizarea si supraveghere a modului cum sunt respectate acestea(Monitorizarea presei).

Privatizarea presei scrise:

A fost posibila mai rapid datorita unor factori economici, era mai ieftina decat cea audiovizuala, fostele structuri comuniste din domeniu au reprezentat o forma de inceput pentru noile publicatii, libertatea oferita presei scrise a fost mai mare decat in randul mass-media av. EXEMPLE DE ZIARE

Totusi acest tip de presa a intalnit si obstacole in incercarea de liberalizare a sistemului. Acestea au venit mai ales din partea guvernului ce isi dorea controlul mass-media ingreunand accesul la materia prima (EX) presiuni fiscale, interzicerea publicitatii, confiscarea camioanelor ce transportau publicatiile in tara , dar totodata legile privind defaimarea, ce erau inscrise in codul penal¹.  Sistemul de distributie a presei RODIPET aflat in proprietatea statului pana in 2003 cand o companie ce are la baza conducerii patroni arabi a preluat intregul pachet RODIPET la o valoare de 6 milioane euro. Datorita unor datorii in 2006 statul a preluat 45% din actiunile RODIPET societate ce reprezinta o cota de 25% din fiecare publicatie de pe piata . Situatia actuala nu este deloc benefica pentru actionarii straini ce au o intarziere a platilor ce depaseste 6 luni fiind in situatia de a pierde pachetul majoritar in favoarea AVAS, statul roman redevenind actionarul principal al companiei va ajuta la restabilizarea economica a firmei si la imbunatatirea calitatii serviciilor pe piata de distributie a presei.

Exemple de publicatii ce si-au schimbat orientarea: Scanteia a devenit Adevarul etc.

Inca de la inceput mass media s-au etichetat ca fiind independente, exceptie fiind cele de opozitie.

Presa av a avut o evolutie destul de spectaculoasa, televiziunea si radioul inceput sa functioneze imediat dupa caderea comunismului, si totodata inainte de a fi promulgata legea audiovizualului din Romania, ce a intrat in vigoarea abia in 1992. Printre primele posturi de televiziune privata putem enumera Antena 1, ProTv, PrimaTV.

Legistatia mass-media si protectia surselor acesteia nu au oferit de la bun inceput  o buna colaborare si un acces la informatii care sa confere stabilitate si interes surselor acestora.

Legea mass-media a surselor pe categorii:

presa scrisa

audiovizual

codul penal

Situatia mass media la sfarsitul anilor

Tv - 72

Radio - 162

Retele de cablu - 900

Presa scrisa - 1800 (495 inainte de 89)

STRUCTURA-IDEOLOGIE-COMPORTAMENT

Importanta infiintarii societatii civile.

Tarile din Europa de Est P. Gross:

"Cum se adapteaza mass media de informare la celelalte institutii sociale din epoca post-comunista?" PG

"Este posibil ca o natiune sa se democratizeze in lipsa mass mediei si a unui jurnalism autonome si profesioniste?"

"O societate sau o comunitate care trebuie sa se conduca singura trebuie sa primeasca continuu un flux de informatii de 3 tipuri:

I.   Informatii din exterior

II. Informatii despre trecut(cu remodelari si combinari)

III.   Informatii despre sine si partile sale componente"[10]

P66 concluzii

"Tacerea vizibila a Romaniei mai ales pe parcursul ultimului an, nu era nelinistea lipsita de speranta si plina de durere. Mai degraba era incremenirea unui popor atent."

"Stirile au proprietatea de a crea semnificatii independente de evenimentele la care se refera."

Dahrendorf 1990 Open society

Ioan T. Morar si Mircea Toma - Studiu efectuat de Institutul de Psihologie Bucuresti 1995

IRSOP dec 1994 studiu privind citirea de publicatii

37% dintre cititorii de ziare la nivel national au declarat ca urmaresc presa locala

29% un cotidian national(popular)

Restul citesc un alt cotidian national sau nici unul".

Centrul pentru Sociologie Urbana si Regionala(dec. 1995)