QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate comunicare

Patronatul. Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor potrivit Legii nr. 356/2001. Atributiile patronatelor in domeniul raporturilor de munca.








Patronatul.. Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor potrivit Legii nr. 356/2001. Atributiile patronatelor in domeniul raporturilor de munca.


Notiunea de patron isi gaseste sensurile inca din dreptul roman, unde patronul, era de cele mai multe ori, stapan de sclavi , insa, ceea ce este esential pentru un patron este faptul ca el este stapanul unui patrimoniu .




Prin patron, conform art. 230 din Codul muncii, denumit angajator, se intelege persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata, care administreaza si utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care angajeaza munca salariata.

In acelasi timp, in art.14 din Cod, se defineste notiunea de angajator ca fiind persoana juridica sau fizica ce, potrivit legii, poate sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca

Legea 356/2001[3], legea patronatelor, prevede ca patronul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capital indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care angajeaza munca salariata.

Legea 507/2002 restrange capacitatea persoanelor fizice de a avea calitatea de angajator pentru desfasurarea activitatilor autorizate .

In aceste conditii, coroborand prevederile din L.356/2001 cu L.507/2002 si cu Codul muncii, rezulta ca exista diferente intre termenul de angajator si cel de patron , acestia nefiind nici pe de parte sinonimi, cum par la prima vedere.

Au calitatea de patron, numai acele persoane juridice care administreaza si utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit si care angajeaza personal cu contract individual de munca.

Persoanele juridice care nu urmaresc realizarea de profit pot avea calitatea de angajator, in sensul prevederilor Codului muncii, dar nu pot avea si calitatea de patron.

Constitutia Romaniei recunoaste, la art.40, dreptul la libera asociere in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.

Daca se recunoaste salariatilor posibilitatea ca acestia sa se organizeze in mod liber in asociatii profesionale, care sa le apere drepturile, este evident ca pentru protejarea intereselor proprii, patronii au dreptul de a se asocia in mod liber, in asociatii patronale, federatii, confederatii.

Ansamblul normelor juridice care reglementeaza organizarea si functionarea patronatelor, se regaseste in Codul muncii si L.356/2001

Potrivit art.231 alin.1 din Codul muncii si art.1 din l.356/2001, patronatele sunt organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.

Patronatul poate fi constituit de cel putin 15 persoane juridice inmatriculate.

Patronatele isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica.

Patronatele se pot constitui in uniuni, federatii, confederatii.

Confederatiile patronale , cu caracter reprezentativ potrivit L.130/1996, la nivel national se pot constitui intru-un organism de reprezentare a patronatelor, cu statut si regulament de organizare si functionare propriu.

Prin statutul patronatului se reglementeaza modul de constituire, organizare, functionare, dizolvare, statut care trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele elemente:

denumirea patronatului, sediul principal si, dupa caz, structuri teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica

obiectul de activitate si scopul

patrimonial initial, marimea si compunerea acestuia, cotizatiile, precum si alte surse de finantare legale

drepturile si obligatiile membrilor

organele de conducere raspunderi

dizolvarea si lichidarea patrimoniului


Personalitate juridica se dobandeste potrivit legii asociatiilor si fundatiilor, O.G. 26/2000.[5]

Cererea de inscriere a asociatiei se face la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul, in Registrul asociatiilor si fundatiilor, de oricare dintre asociati.

Cererea va fi insotita de procesul verbal de constituire, statutul autentificat, tabelul cuprinzand adeziunile, dovada existentei sediului si a mijloacelor financiare necesare in vederea desfasurarii activitatii.

In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere, judecatorul desemnat, verifica legalitatea actelor depuse si dispune prin incheiere, inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

In cazul in care nu sunt indeplinite cerintele legale pentru constituirea asociatiei sau nu sunt depuse toate actele cerute, judecatorul, la expirarea termenului de 3 zile de la depunerea cererii, va cita, in camera de consiliu, pe reprezentantul asociatiei, punandu-i in vedere, in scris, sa remedieze problemele, dandu-i un termen care nu va fi mai mare de o saptamana.

Codul muncii la art.232 si 234, precum si L.356/2001 reglementeaza drepturile si obligatiile patronatelor.

Patronatelor reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de activitate, atat in plan national, cat si national, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile legale.

In vederea realizarii scopului pentru care au fost constituite, patronatele:



-reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale membrilor lor

-activeaza pentru deplina libertatea de actiune a patronilor in scopul dezvoltarii si eficientizarii activitatii acestora

promoveaza concurenta loiala, in scopul asigurarii de sanse egale fiecaruia dintre membrii lor

sunt consultate de Guvern la initierea, elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare etc.

Membrii organelor de conducere beneficiaza de protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitarea exercitarii functiilor lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

Patrimoniu poate fi folosit numai in interesul acestora si potrivit scopului pentru care au fost constituite. Patronatele pot dobandi in conditiile legii, orice fel de bunuri mobile si imobile, cu titlul gratuit sau oneros, necesare realizarii scopului pentru care au fost constituite.

Confederatiile reprezentative pot primi in locatie, pe baza unei cereri motivate, imobile sau spatii din fondul locativ de stat, pe care le vor folosii ca sedii, platind chirie calculata potrivit dispozitiilor legale privitoare la locuinte. In ceea ce priveste constructia de sedii, confederatiile si federatiile pot primi in concesiune sau cu chirie, terenuri aflate in proprietatea privata a statului sau unitatilor administrativ – teritoriale.

Salariatii isi desfasoara activitatea in baza unui contract de tip privat, care se deosebeste esential de contractele civile obisnuite, deoarece patronul isi exercita puterea prin intermediul celor trei prerogative de care dispune: prerogativa organizatorica, prerogativa normativa si prerogativa disciplinara[6].

Practic, in cadrul relatiei de munca salariatul se subordoneaza unei autoritati la nivel social si economic, respectiv autoritatii patronale.

Daca in cadrul contractului individual de munca, patronul isi exercita in mod direct prerogativele in baza autoritatii de care dispune, la nivelul relatiilor colective, patronul este chemat sa vegheze si sa-si apere interesele in fata celuilalt partener social, respectiv sindicatul.

Legea nr. 130/1996, dupa cum am mai precizat, consacra in chiar primul sau articol, o definitie legala a notiunii de patron, iar in continuare precizeaza ca in cazul in care patronul-angajator este o persoana juridica, aceasta va purta si denumirea de unitate.

Din dispozitiile legale, rezulta urmatoarele:

- patronul poate fi atat o persoana juridica cat si o persoana fizica, de exemplu, atunci cand aceasta angajeaza in munca personal casnic;

- este considerat patron orice persoana juridica, adica atat regiile autonome, societatile comerciale si companiile/societatile nationale, cat si asociatiile familiare, asociatiile si fundatiile non-profit care angajeaza personal salariat, sau institutii bugetare.

Art. 188 din Codul muncii defineste notiunea de unitate, dar numai din prisma relatiilor individuale de munca.

Insa, coroborand dispozitiile Codului muncii cu cele ale Legii nr.15/1990, care a transformat fostele unitati socialiste de stat in societati comerciale si regii autonome, adaugand si dispozitii cuprinse in Legea nr.130/1996, rezulta ca prin unitati in sensul art. 188 Codul muncii se inteleg, societati comerciale, regii autonome, asociatii de tip cooperatist, asociatiile familiale, institutiile bugetare, asociatiile si fundatiile non-profit, precum si orice alta persoana juridica care angajeaza cu contract individual de munca. Coreland mai departe aceasta interpretare cu dispozitiile cuprinse in art.1, alin.2 si 3 din Legea nr.130/1996, rezulta ca daca unitatea are calitatea de patron in cadrul relatiilor colective de munca, evident aceeasi unitate, identic definita in Codul muncii, este patron si in cadrul relatiilor individuale de munca.

De aceea, apreciem ca dispozitiile art. 188 din Codul muncii pot fi considerate inca in vigoare, dar cu modificarile multiple impuse de legislatia actuala, pentru ca ele fac referire la persoana juridica angajatoare in relatia sa de munca si nu au in vedere un alt tip de raport, ca de exemplu, cel nascut din calitatea de asociat, in cadrul unei societati comerciale, sau a unei asociatii non profit[7].

In temeiul art. 15, alin. 1 din Legea nr. 130/1996 la negocierea contractului colectiv de munca la nivel national, de ramura sau grup de unitati participa asociatiile patronale care indeplinesc conditiile impuse de lege, intre aceste conditii figurand si independenta organizatorica, patrimoniala.

Tinand seama de aceasta conditie, putem deduce ca, o asociatie patronala sa poata participa la negocierea colectiva trebuie sa dobandeasca personalitate juridica.

In legatura cu modul de constituire a asociatiilor patronale, ca persoane juridice, se distinge dupa cum este vorba de asociatii constituite in temeiul Legii nr.21/1924 si asociatii patronale constituite la nivelul regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat organizate in temeiul Hotararii Guvernului nr.503/1991, abrogata de Legea patronatelor nr. 356/2001.

Marea majoritate a asociatiilor patronale au fost constituite, ca orice persoana juridica non-profit, in baza regulilor generale inscrise in Legea nr. 21/1924.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.1 din Legea nr.21/1924, asociatiile patronale, fiind create si organizate de “particulari” sunt con­siderate subiecte de drept privat.

Astfel in conformitate cu art.1 alin.1 ultim din Legea nr.21/1924, scopul asociatiunii trebuie sa corespunda intereselor personale nepatrimoniale ale asociatilor.

In acelasi timp, trebuie precizat ca Legea nr. 21/1924 impunea pentru constituirea asociatiei un numar minim de 20 de asociati si o anumita vointa unica de grup, independenta de vointa membrilor asociati.

Asociatiile patronale, neavand o lege proprie, au ramas tributare conditiilor imperative si limitative ale Legii nr. 21/1924, fapt ce nu le permite aceeasi liberate de miscare ca aceea a organizatiilor de sindicat, care sa reglementeze exclusiv regimul juridic al patronului.


Hotararea Guvernului nr.503/1991[8] este primul act normativ care reglementeaza in mod specific organizatiile patronale din Romania. De altfel, in scurta expunere de motive pentru adoptarea acestui act normativ se stabileste ca scopul urmarit a fost organizarea patronatului corespunzator exigentelor economice de piata si orientarea organizatorica a societatilor comerciale cu capital integral de stat.

Reglementarile ulterioare: art.231 alin, din Codul muncii si art. 1 din Legea nr.356/2001, au denumit patronatele ca fiind organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.



Ele sunt constituite pe activitati economice si organizate pe sectiuni, diviziuni, ramuri si la nivel national.

Un numar de cel putin 15 persoane juridice inmatriculate sau persoane fizice autorizate potrivit legii poate constitui un patronat. Se pot constitui patronate cu un numar de cel putin 5 membri in ramurile in care acestia detin peste 70% din volumul productiei.

Ele isi pot crea structuri organizatorice teritoriale proprii; cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului patronatului din care fac parte (art.3 din Legea nr.356/2001).

Patronatele au drepturi sa se constituie in uniuni, federatii, confederatii sau in alt asociative (art.231 alin. 2 din Codul muncii).

Doua sau mai multe patronate constituie uniuni sau federalii patronale. Mai multe uniuni sau federatii se pot asocia in confederatii patronale. Confederatiile patronale reprezentative la nivel national, se pot constitui intr-un organism de reprezentare a patronatelor, cu statut si regulament de organizare si functionare proprii, pentru reprezentare unitara a miscarii patronale la nivel national si international.

Patronatele au dreptul sa se afilieze la organizatii internationale (art.1 din Legea nr. 356/2001).

Se dispune ca demnitarii, precum si persoanele care detin functii de conducere in structurile administratiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale patronatelor.

Modul de constituire, organizare, functionare si dizolvare a unui patronat se reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.

Statutul va cuprinde sub sanctiunea nulitatii cel putin urmatoarele elemente;

a) denumirea patronatului, sediul principal si, dupa caz, structurile teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica;

b) obiectul de activitate si scopul;

c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia, cotizatiile, precum si alte surse de finantare legale;

d) drepturile si obligatiile membrilor;

e) organele de conducere;

f) raspunderi;

g) dizolvarea si lichidarea patronatului[9].

Personalitatea juridica a patronatelor se dobandeste potrivit legii asociatiilor si fundatiilor, potrivit art.7 alin.2 din Legea nr356/2001.

Cererea de acordare a personalitatii juridice va fi insotita de procesul verbal de constituire, statutul autentificat, tabelul cuprinzand adeziunile, dovada existentei sediului si a mijloacelor financiare necesare in vederea desfasurarii activitatii.

Inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, se efectueaza in ziua ramanem irevocabile a incheierii de admitere, eliberandu-se, la cerere, reprezentantului patronatului sau mandatarului acestuia, un certificat de inscriere care va cuprinde: denumirea patronatului, sediului acestuia, durata de functionare, numarul si data inscrierii in registrul asociatiilor si fundatiilor .

Drepturile si obligatiile patronatelor sunt prevazute in art.232 -234 din Codul muncii si art.80-13 Legea nr.356/2001.

Astfel, ele reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de activitate, atat pe plan national, cat si in plan international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile legale.

Se prevede ca la elaborarea proiectelor de acte normative privind activitatile patronale initiatorii vor solicita in prealabil avizul consultativ scris si motivat al structurilor patronale reprezentative

In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, patronalele:

a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale membrilor lor;

b) activeaza pentru deplina libertate de actiune a patronilor in scopul dezvoltarii si eficientizarii activitatii acestora;

c) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale fiecaruia dintre membrii lor;

d) sunt consultate de Guvern la initierea, elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea Europeana;

e) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social[11].

Patronatele asigura pentru membrii lor informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca. Ele sunt abilitate sa asigure orice alte servicii cerute de membrii lor, cu respectarea legii.

Elaborarea statutelor, a regulamentelor de organizare si functionare, alegerea organelor de conducere, organizarea gestiunii si a activitatii sunt atribute proprii patronatelor. Membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

Patronatele pot adresa autoritatilor publice competente propuneri de legiferare in domeniile de interes patronal.

Conform art.235 din Codul muncii, sunt interzise orice:

- interventie a autoritatilor publice de natura a limita exercitarea drepturilor patronale sau a le impiedica exercitarea legala;

- act de ingerinta al salariatilor sau al sindicatului, fie direct, fie prin reprezentantii lor sau prin membrii sindicatului, dupa caz, in constituirea asociatiilor patronale sau in exercitarea drepturilor lor.

Legea nr.356/2001 in cadrul art.14 prevede ca bunurile mobile si imobile apartinand patronatelor pot fi folosite numai in interesul acestora si potrivit scopului pentru care au fost infiintate prin lege, de altfel ele pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare in vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate.

Confederatiile si federatiile patronale reprezentative pot primi in locatie, pe baza unei cereri motivate, imobile sau spatii din fondul locativ de stat, pe care le vor folosi ca sedii si pentru care vor plati chirie calculata potrivit dispozitiilor privitoare la locuinte. Pentru construirea de sedii proprii confederatiile si federatiile patronale reprezentative pot primi in concesiune sau cu chirie terenuri din proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale. Inchirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competenta

Patronatul poate, in conditiile legii si ale statutului sau:



a) sa acorde ajutor si credit mutual membrilor sai;

b) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;

c) sa infiinteze si sa administreze, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum si banca proprie pentru operatiuni financiare in lei si in valuta.

Activitatea economico-financiara a patronatelor se desfasoara potrivit bugetului propriu de venituri si cheltuieli.

Sursele de venituri ale patronatelor pot fi: taxe de inscriere, cotizatii, contributii pentru fondul destinat negocierii contractelor colective de munca si activitati specifice, donatii, sponsorizari si alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.

Ca orice asociatie, patronatele sunt supuse reorganizarii si dizolvarii.

In cazul reorganizarii unui patronat situatia patrimoniului va fi solutionata de organele de conducere ale acestuia ori, in caz de divergenta, de catre instanta de judecata competenta, potrivit legii.

In cazul dizolvarii unui patronat patrimoniul acestuia se imparte cu respectarea prevederilor statutului si ale dreptului comun in materie.

In termen de 15 zile de la dizolvare conducatorul patronatului sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente sa faca mentiunea dizolvarii.

Dupa expirarea termenului de 15 zile orice persoana interesata poate solicita instantei judecatoresti competente operarea mentiunii respective.


Atributiile patronatelor in domeniul raporturilor de munca:


la elaborarea proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri

la negocierea contractelor colective de munca, la toate nivelurile, cu exceptia negocierii si semnarii la nivel de unitate, unde participa angajatorul sau reprezentantii lui; participarea la negociere se face numai daca asociatiile patronale au caracter de reprezentativitate in conditiile L.130/1996, republicata

la intocmirea si aprobarea, de sine statator, a regulamentelor de organizare si functionare, in aceasta situatie nefiind obligatorie consultarea sindicatelor sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz

la intocmirea, cu consultarea sindicatelor, a regulamentului de ordine interioara

patronatele, la cererea patronilor, ii pot reprezenta pe acestia in cazul conflictelor de munca

organizatiile patronale cele mai reprezentative de la nivel national isi desemneaza reprezentantii la conferintele anuale ale Organizatiei Internationale a Muncii





A se vedea, Gaius, Institutiile, Editura Academiei, Bucuresti, 1982, p. 105.

A se vedea Alexandru Ticlea, “Dreptul Muncii”, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004, p.158

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.380 din 12 iunie 2001

Ion Traian Stefanescu, Interferente recente intre legislatia muncii si legislatia comerciala, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr.3/2002, pag.9

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.30 din 31 ianuarie 2000

A se vedea, Micheline Jamoulle, Le contract de travail, Faculte de droit, d’Economie et de Sciences socials de Liege, 1982, Tome I, p. 153.

A se vedea, Sanda Ghimpu, Alexandru Athanasiu, Gheorghe Brehoi, Gheorghe Mohanu, Andrei Popescu, Dreptul la munca, Codul muncii comentat si adnotat, Editura politica, Bucuresti, 1988, p.704; Trib. Jud. Galati dec. civ. nr. 79/1975, in R.R.D. nr. 8/1975, p. 68.

Hotararea Guvernului nr. 503 din 26 iulie 1991, a fost publicata in Monitorul Oficial nr.175 din 16 august 1991, abrogata de Legea nr.356/2001

art.7 alin.1 din Legea nr. 356/2001 publicata in Monitorul Oficial nr. 380 din 12 iulie 2001

art.12 din Legea nr. 356/2001 publicata in Monitorul Oficial nr. 380 din 12 iulie 2001

art.12 din Legea nr. 356/2001 publicata in Monitorul Oficial nr. 380 din 12 iulie 2001




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }