QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente comunicare

Administratia Publica in relatie cu Societatea Civila si ONG-urile



Administratia Publica in relatie cu Societatea Civila si ONG-urile


Cand dezvoltarea societatii a impus necesitatea studierii faptului administrativ si in general a problemelor legate de administratie. Aceasta stare de fapt a durat un secol, deoarece abordarea juridica a fenomenului administrativ era considerat ca fiind singura valabila.

Stiinta administrativa cuprinde:

partea tehnica de reglementare a administratiei;

dreptul administrativ;



cunostintele auxiliare care concura la formarea unui administrator.

Este de remarcat faptul ca stiinta juridica se bazeaza pe analiza documentelor scrise a caror cercetare nu impune intotdeauna o legatura directa intre cercetator si administratie, stiinta conducerii administrative presupune o legatura directa cu problemele politice, psihologice, sociologice si economice pe care le ridica administratia.

Stiinta administrative s-a nascut telativ recent dar in present ea este in plina dezvoltare datorita largirii sferei activitatilor administrative si a organismelor care constituie suportul acestor activitati, atat in sector privat cat si in cel public. Aceasta "era" administrative constituie trasatura caracteristica a societatilor moderne si, se poate spune chiar ca, mai mult decat diferitele revolutii industriale, "revolutia administrativa" este cea care deosebeste societatile moderne de cele traditionale.

Dezvoltarea acestei stiinte, este influentata in mod deosebit de cresterea aparatului administrativ ce a condos la:

aparitia unor publicatii valoroase in acest domeniu;

crearea a numeroase centre de cercetare unde s-au studiat cu prioritate problemele legate de modul in care se poate perfectiona activitatea administrative pe baze stiintifice;

crearea unor puternice centre de invatamant specializate in stiinta administratiei publice.

Desi stiinta administrativa se afla in relatii constante cu stiinta politica (in S.U.A.) sau cu sociologia (in Franta) desi este intr-un contact din ce in ce mai strans cu dreptul administrativ, administratia trebuie sa atinga un grad inalt de specializare, sa abordeze fenomenele care trebuie studiate sub un unghi cu totul deosebit, sa utilizeze metode adaptate specificului si complexitatii realitatii din administratie.

Dezvoltarea stiintei administrative este in raport direct cu acceptarea ideii ca nici o alta ramura a stiintelor sociale nu este capabila sa sesizeze si sa analizeze in totalitate sis a indeparteze in mod aprofundat activitatea administrativa.


Administratia Publica in Romania


Notiunea de Adminsitratie Publica defineste activitatea de organizare si de executare in concret a legii , cu caracter dispozitiv si prestator , care se realizeaza , in principal , de Autoritatile Administratiei Publice si , in subsidiar , de alte autoritati ale statului , precum si de structurile organizatorice particulare care desfasoara activitati de interes public.

In Romania Administratia Publica are urmatoarele caracteristici specifice :

2Administratia Publica este subordonata statului si dreptului romanesc deoarece statul ii ofera principalele resurse pt indeplinirea activitatilor sale iar dreptul ii confera cadrul legislativ necesar.

Administratia Publica este ierarhizata si ordonata fapt ce confera o buna comunicare intre nivelurile sale ierarhice in cadru luarii si a aplicarii deciziilor.

Administratia Publica este remunerate (fondurile sale provin de la bugetul statului) , egalitara (in cadrul ei nu exista discriminare pe diferite criterii cum ar fi rasa ; etnia ; confesiunea religioasa) si civila (structurile militare nu au nici o implicare in cadrul activitatili Adminsitratiei Publice).

Administratia Publica este birocratica , scrisa si formalizata (actele administrative se adopta dupa o procedura standardizata).

Administratia Publica are un caracter de continuitate si necesita cunostinte specifice.

Administratia Publica dispune de structuri atat pe orizontala cat si pe verticala.


Principiile de baza in Administratia Publica din Romania[1] :


1) Principiul Autonomieie Locale presupune dreptul si capacitatea efectiva a comunitatilor locale de a-si rezolva si gestiona in nume propiu si sub responsabilitate propie o parte importanta a activitatilor publice. Autonomia locala are ca fundament patrimoniul propiu al unitatilor administrativ-teritoriale si presupune dreptul la resurse propii , dreptul de a institui impozite si taxe locale. Autonomia are doar carcater administrativ si financiar ea ne avand si un caracter politic.

2) Principiul Descentralizarii serviciilor publice presupune delegare de catre autoritatile Administratie Publice centrale a unor competente la nivel local.

3) Principiul Eligibilitatii presupune faptul ca membrii autoritatilor locale (consilii locale , consilii judetene , primari) sunt alesi de cetateni rezultand astfel ca puterea lor publica deriva din puterea alegatorilor pe care ii reprezinta.

4) Principiul Legalitatii presupune faptul ca orice subiect al statului de drept trebuie sa se supuna legislatiei in vigoare , iar toate deciziile la nivel local trebuie sa respecte Constitutia Romaniei , apoi reglementarile la nivel central dar si actele cu carcater normativ adoptate la nivel local.

5) Principiul cosultarii cetatenilor in probleme de interes public presupune implicare cetatenilor in probleme precum bugetul local , administrarea domeniului publica si privat , participarea cetatenilor la programe de dezvoltare si cooperare interna si transfrontaliera.

In Romania Administratia Publica are un loc bine stabilit in viata sociala si un rol foarte important.

I. La nivel central - principalul rol al Administratiei Publice este cel de organizare si punere in concret a legii. Aceasta activitate are un dublu caracter, atat dispozitiv cat si prestator si constituie obiectul specific al Administratiei Publice. Atat activitatile dispozitive cat si cele prestatoare sunt efectuate in baza legii si in vederea executarii acesteia.

Activitatile cu caracter dispozitiv constau in emiterea de acte juridice , aceste activitati sunt specifice autoritatilor de nivel superior iar actele emise de acestea au caracter obligatoriu pentru toti ce aflati in subordinea lor. Activitatile cu caracter prestator constau in executarea in concret a legii.

II. In plan local - principalul rol al Administratie Publice il constituie organizarea administrativ teritoriala a tarii si repartizarea competentelor in baza principiului descentralizarii serviciilor publice. Conform legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei si art.3 alin. 3 din Constitutia Romaniei teritoriul tarii este organizat sub aspect administrativ in comune , orase si judete.

Comuna este unitatea administrativ-teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin traditii si interese si este alcatuita din unu sau mai multe sate in functie de conditiile economice , sociale , culturale , geografice , demografice . In prezent exista 2850 de comune echivaland 13430 de sate.

Orasul este o localitate , centru urban , mai dezvoltata din punct de vedere economic , social , cultural , edilitar - gospodaresc decat comuna. In prezent exista 216 orase. Orasele se pot organiza ca municipii in baza legii nr. 215/2001 . Se mai precizeaza faptul ca in orase se pot constitui subdiviziuni administrativ-teritoriale. In prezent exista 103 municipii.

Judetul este unitatea administrativ- teritorila alcatuita din orase si comune si inc are populatia se asociaza pe criterii sociale , econbomice , etnice , religioase geografice.

Din punct de vedere administrativ teritorial in tara noastra exista si zone libere si regiuni de dezvoltare ce au un statut juridic special.


Conceptul de societate


Societatea - este un mod organizat de existenta in sfera fenomenelor vietii. Societatea presupune existenta comunitara a unor indivizi cooptati in ansambluri mai mult sau mai putin persistente ; asadar ea este proprie lumii umane.

Conceptul de societate insumeaza doua categorii de sensuri :

- cristalizarea specifica a relatiilor intre indivizii umani si institutii   (societatea capitalista , societatea rurala , socitatea urbana)

caracterul de unitate pe care il dobandesc relatiile sociale relativ limitate de granitele tarii (societatea romaneasca , germana , europeana) ; tot in aceasta categorie de sensuri se incadreaza si comunitatile de mici dimensiuni care sunt reprezentative pt o zona determinata.

Nucleul unei societati este ordinea normativa comportamentala prin care viata unei populatii este organizata in mod colectiv.

Societatea este constituita dintr-un sistem de normativ de ordine dar si din drepturi si obligatii apartinand membrilor care pot varia in functie de diferite subgrupuri in cadrul comunitatii. Pentru a supravietui si a se dezvolta comunitatea sociala trebuie sa mentina integritatea unei orientari social - culturale comune inpartasite de toti membrii sai. Ea trebuie sa sadisfaca , de asemenea , exigentele conditionale privind integrarea membrilor sai si a personalitatilor.


Societatea Civila versus ONG


In cadrul oricarei societati , membrii acesteia au dreptul de a se asocia in diferite organizatii , asociatii sau fundatii in scopul desfasurarii unor activitati de interes general sau in interesul colectivitatii sau , dupa caz , in interesul propiu nepatrimonial[2].

Organizatiile nonprofit sau voluntare sau nonguvernamentale raspund nevoilor de asociere in conditii de autoconducere sau de autonomie fata de autoritatile publice , contribuie la cristalizarea si afirmarea societatii civile , ofera comunitatilor teritoriale sau profesionale posibilitati de realizare a unor servicii centrale avand ca scop binele public.

Institutia caracteristica societatii civile este ceea ce putem numi " organizatia societatii civile " care poate fi definita ca ONG avand ca scop principal influentarea politicii publice . Asadar putem distinge faptul ca toate organizatiile societatii civile sunt ONG-uri dar nu toate ONG-urile sunt organizatii ale societatii civile.

O societate civila puternica sprijina sustinut democratia printr-o larga participare prin diferite modalitati :

educa si mobilizeaza cetatenii , in general prin exercitarea drepturilor sale de a participa la acest proces in baza unor programe de educatie civica ;

incurajeaza grupurile marginalizate (femei , minoritati , saraci) prin diferite programe sociale

constituie un complex de grupuri suprapuse persoanelor afiliate in multiple organizatii ( religioase ; economice)

intervin in prevenirea excluderii sociale . Acest fapt este util deorece ofera oportunitatea angajarii persoanelor in activitati cu semnificatie deosebita pentru realizarea sociala. Totodata activitatile ONG -urilor sunt expresia obiectiva si practica a unor valori precum solidaritatea sociala si comunicarea interumana.

prin exprimarea capacitatii de a indeplini functii de rang innalt in domenii precum protectia sociala si ocrotirea sanatatii.

Avand in vedere aceste sub-puncte putem afiram ca ONG-urile reprezinta " o adevarata scoala a democratiei " .


Clasificarea ONG-urilor


1) dupa domeniul de activitate :

- ONG-uri care se ocupa de educatie

- ONG-uri care se ocupa de sanatate

- ONG-uri care se ocupa de protectia mediului inconjurator

- ONG-uri care se ocupa de protectia drepturilor omului

- ONG-uri care se ocupa de protectia anumitor profesii

- ONG-uri care se ocupa de protectia minoritatilor


2) dupa sfera de activitate :

- ONG-uri interne ( ce isi desfasoara activitatea numai pe teritoriul tarii)

- ONG-uri internationale


3) dupa modul de finantare a programelor sociale :

- ONG-uri ce au ca principal sprijin financiar sursele propii (surse interne )

- ONG-uri ale caror programe sunt finantate din surse externe (donatii)


4) dupa relatia cu organizatiile internationale

ONG-uri ce beneficiaza de statut consular pe langa organizatiile internationale

- ONG-uri ce nu beneficiaza de statut consular pe langa organizatiile internationale


5) dupa caracterul economic

- ONG-uri receptor

- ONG-uri productive

- ONG-uri clientelare


Astazi cetatenii , in dorinta de a evalua credibilitatea unui sistem politic sa al altuia , trebuia sa aiba in vedere consultarea punctelor de vedere a ONG-urilor. Participarea ONG-urilor si a grupurilor de persoane prin intermediul ONG-urilor se manifesta prin dorinta anumitelor organizatii de a juca un rol activ in raport cu noile probleme ale societatii actuale : saracia , bolile , promovarea si protejarea drepturilor si libertatilor omului . Concretizarea implicarii organizatiilor in aceste probleme este reprezentata de parteneriate cu statul sau cu alte organizatii nonprofit.

Cele mai importante organizatii nonguvernamentale ce isi desfasoara activitatea in aceste domenii sunt : ONU , UNESCO , UNICEF , OIT , ONS , FAO , Consiliul Europei. Aceste organizatii au un impact major asupra vietii sociale actuale ce are ca o principala caracteristica multiplicarea si diversificarea acestora. Dupa cum am vazut , clasificarea ONG-urilor separa cele private de cele publice , instituite de stat sau guvern , in scopul elborarii , promovarii sau aplicarii propiilor politici in functie de diferitele sectoare ale vietii sociale : sectorul public si sectorul privat , care de cele mai multe ori interfereaza , pastrandu-si insa distinctia sau specificul propiu.

In inceputul secolului nostru , cele doua sectoare : neguvernamental ( voluntar ) si de stat , au devenit suficient de dezvoltate pentru a - si consacra activitatea pe baza unui set de principii referitoare la divizarea functionala a responsabilitatii intre stat si voluntariat.

In a doua jumatate a secolului al - XX - lea s-a produs fenomenul denumit de specialisti " revolutia globala a asociativitatii " ce a dat nastere unui nou sector al vietii sociale denumit sectorul nonprofit - avand implicatii majore in domeniul organizarii sociale si in proiectarea si functionarea unor noi strategii guvernamentale. Aceasta revolutie are ca o consecinta directa cresterea numarului de organizatii in mod exponential. In urma expansiunii numerice organizatiile au capatat un rol semnificativ in asistenta sociala si in cadrul pietii muncii , la nivel international ; fondurile contractate au crescut enorm iar in mass - media si in opinia publica nu a fost atins niciodata un nivel atat de ridicat ca in prezent.

Implicarea sectorului nonguvernamental in rezolvarea problemelor societatii are o istorie indelungata diferita insa de la stat la sta , iar relatiile dintre stat si ONG-uri sunt intr-o continuua evolutie.


Relatia dintre Adminsitratia Publica si ONG-uri


Organizatiile nonguvernamentale exercita o influenta remarcabila asupra administratiei publice . Totusi in ciuda naturii lor neguvernamentale , ONG-urile imbraca o mare complexitate si diversitate . Putem afirma astfel ca nu exista ONG-ul tip.Activitatile lor includ toiate domeniile vietii sociale dar si o stransa legatura cu Adminsitratia Publica. Aceasta legatura se realizeaza prin comunicarea dintre aceste doua sfere , ele lucrand impreuna si nu izolat . Comunicarea se realizeaza pe baza unui sistem imformational performant dar si pe baza liniilor oficiale de comunicare. Exista si linii neoficiale de comunicare bazate pe relatii in general verbale , informatiile schimbate fiind in general contextuale si ne prezentand un grad ridicat al valorii si eficientei lor.

Insa problematica relatiei si comunicarii dintre Administratia Publica si ONG-uri este foarte complexa si vasta , variind intre colaborare si presiune. Scopul principal al acestei legaturi este dezideratul ca ONG-urile sa nu isi orienteze preocuparile exclusiv pentru exercitarea unor presiuni asupra Administratiei Publice in vederea realizarii unor scopuri imediate cu caracter revendicativ - patrimonial ci sa se constituie in pargghioi de informare si sprijin in solutionarea tutror intereselor celor administrati. In acest temei legea nr.69/1991 ofera cadrul legal al desfasurarii relatiilor de colaborare dintre Adminsitratia Publica si organizatiile neguvernamentale. H.G. nr.118/1992 contureaza posibilitatile desfasurarii relatiilor dintre ONG-uri si Administratia Publica Centrala.

Organizatiile neguvernamentale pot fi sprijinite in activitatea lor de catre Adminsitratia Publica Locala prin scutirea de taxe locale si impozite. Totodata Autoritatile Administriei Publice Locale vor sprijini persoanele juridice prin punerea la dispozitia acestora a unor spatii pentru sedii ; atribuirea unor terenurio in scopul ridicarii de constructii necesare desfasurarii activitatii lor.

In domeniul asistentei sociale ONG-urile participa la realizarea de anchete sociale in vederea solicitarii cererilor de ajutor social sau prin oferirea unor locuri de munca solicitantilor de ajutor social.

In ceea ce priveste inchirierea , concesionarea si locatia de gestiune catrea ONG-uri; acestea se fac prin licitatie publica in baza legii.

Pentru raporturile dintrea Administratia Publica Centrala si ONG-urile cadrul legal este oferit de H.G. nr. 118/1992 ce confera perspectiva posibilitatilor de cooperare cu privire la serviciile publice de invatamant, cultura , sanatate , munca si protectie sociala , finante publice , tineret , sport , agricultura , statistica si privatizare.

Guvernul sprijina activitatea ONG-urilor prin finantare programelor de cercetare prin contracte civile sau contracte de finantare acordate in sistem competitional sau institutional . O alta metoda de finantare este cea directa realizata prin prin subventii de la bugetul de stat. Acest ti frecvent de sprijin s-a realizat prin programe competitionale propii elaborate de ministere sau prin alocarea de la bugetele propii ministerelor. Aceasta operatiune de finanatare este una de subventionare si nu de sponsorizare realizate inprin forme specifice parteneriatului.


Administratia Publica versus ONG


Administratia Publica


ONG

-subordonata statului si dreptului romanesc

- nu sunt subordonate statului roman ; dar sunt subordonate dreptului romanesc ce le reglementeaza raporturile juridice incheiate de acestea

-ierarhizata si ordonata


- nu sunt ierarhizate sau ordonate ; ele aflandu-se pe picior de egalitate


-remunerata , egalitara si civila

- sunt remunerate din fonduri propii membrilor sau din activitati productive propii

-birocratica , scrisa si formalizata

- nu au caracter birocratic , scris sau formalizat

- continua si necesita cunostinte specifice

- nu au caracter continuu iar anumite cunostinte specifice sunt necesare doar in cazul ONG-urilor specializate pe un anume domeniu

- dispune de structuri atat pe orizontala cat si pe verticala

- nu dispun de structuri ; membrii ONG-urilor aflanduse pe picior de egalitate










Asociatii si Fundatii


Asociatia este subiectul de drept constituit din trei sau mai multe personae care pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau dupa caz in interesul lor, personal nepatrimonial. (art. 4, Ordonanta nr. 26/30.01.2000 publicata in Monitorul Oficial 39/21.01.2000)

Fundatia este definita de normalizatorii romani ca fiind "subiectul de drept infiintat de una sau mai multe personae care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte", constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau dupa caz, comunitar. (art. 15 Ordonananta nr 26/30.01.2000 publicata in Monitorul Oficial 39/21.01.2000)


Asemanari si deosebiri intre asociatii si fundatii


Elementele comune asociatiilor si fundatiilor sunt:


1. O organizare de sine statatoare; presupune existenta a doua elemente esentiale si anume:

a) activitatile care se vor desfasura sunt clar explicate;

b) precizarea persoanelor imputernicite sa reprezinte persoana juridica in relatiile cu tertii;

2. Un scop propriu (se intelege obiectul de activitate al persoanei juridice care indica ratiunea de a fi a acesteia)

3. Un patrimoniu propriu.


Deosebirea fundamentala intre asociatia non-profit si fundatie este generata de patrimoniu: in cazul fundatiei, elementul principal prin intermediu caruia se doreste a aduce la indeplinire scopul propus il constituie patrimoniul, in timp ce la asociatia non-profit scopul propus a fi adus la indeplinire are la baza, in mod preponderent, munca asociatiilor, in general voluntara.

Deosebirile intre asociatiile non-profit si fundatii pot fi analizate prin prisma urmatorilor factori:

caracterul juridic

asociatia poate dobandi sau nu personalitate juridica; acestea cu personalitate juridica sunt cele mai des intalnite, dar exista si asociatii fara personalitate juridica, atunci cand persoanele fizice se pot asocia fara a fi nevoie a se constitui ca persoane juridice, acest lucru este permis atunci cand realizarea scopului asociatiei permite acest lucru.

fundatiile nu pot functiona decat dupa dobandirea personalitatii juridice;

2. scopul propus

- asociatiile spre deosebire de fundatii, pot avea ca scop satisfacerea interesului personal nepatrimonial

3. numarul minim de membrii care stau la baza infiintarii lor:

minim 3 persoane in cazul asociatiei;

- minim 1 persoana in cazul fundatiei.

4. patrimonial initial

in cazul asociatiei, patrimoniul trebuie sa fie cel putin dublul salariului minim brut pe economie si sa fie varsat in natura si/sau in numerar.

- in cazul fundatiei "activul patrimonial trebuie sa fie cel putin de 100 de ori salariul brut pe economie la data constituirii fundatiei, el putand fi varsat in natura si/sau in numerar".

5. organele de conducere

in cazul asociatiilor organele de conducere sunt reprezentate de Adunarea Generala;

in cazul fundatiilor de Consiliul director;


Clasificarea asociatiilor si fundatiilor


A. Clasificarea asociatiilor


v    asociatii constituite in interesul propriilor membrii, cum ar fi:

asociatii de proprietari si asociatii de locatari, al caror scop este administrarea imobilelor folosite in proprietate, gestionarea spatiilor commune, reprezentarea proprietarilor/locatarilor in raport cu autoritatile;

cluburi de vacanta si divertisment, scopul urmarit este acela de a concretiza in derularea unor programe culturale si de divertisment.


v    asociatii constituite in interesul unei categorii sociale din care fac parte membrii, si anume:

asociatii de handicapati;

asociatii profesionale (sindicatele);

asociatii ale consumatorilor;

asociatii de femei, de tineret, de pensionari, de minoritati;

asociatii religioase;


v    asociatii constituite in interesul general al comunitatii:

asociatii cu caracter umanitar (UNICEF)

asociatii cu caracter filantropic

asociatii cu caracter cultural si stiintific.


B. Clasificarea fundatiilor


1. Scopul propus a fi indeplinit. Din acest punct de vedere se disting: fundatii directe si indirecte

Fundatiile directe sunt acelea care au in vedere atingerea uni scop deja stabilit iar acesta poate fi atins prin intermediul patrimoniului propriu al fundatiei.

Fundatiile indirecte sunt acele fundatii care primesc sume de bani care vor fi folosite doar in scopul impus de donatorul de fonduri.

2. Momentul constituirii fundatiei. Aici se disting fundatii intre vii si fundatii pentru cauza de moarte.

3. Membrii fondatori. Acest criteriu imparte fundatiile in: fundatii individuale sau colective, fundatii constituite de personae fizice si fundatii constituite de personae juridice.


Patrimoniul asociatiilor si fundatiilor


Patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat.

Patrimoniul poate fi definit sub doua aspecte: juridic si economic.

- sub aspect juridic, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor in expresie baneasca ce apartin unei personae fizice sau juridice.

- sub aspect economic, patrimoniul reprezinta totalitatea valorilor corporale si necorporale, contabilizate sub forma bunurilor materiale, nemateriale, ori financiare, de avere circulanta, de trezorerie si creante.


Caracteristicile patrimoniului

este o universalitate juridico-economico-financiara;

este unic si indivizibil;

este personal, in sensul ca apartine unei anumite personae si este netransmisibil.


Patrimoniul economic este format din bunuri economice, evaluabile in bani. Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului, concretizata in bunuri materiale sau corporale (cladiri, utilaje, stocuri) si bunuri nepatrimoniale sau corporale (valori in curs de decontare, concesiuni).

Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile cu valoare economica care reprezinta cauza, provenienta juridical a elementelor patrimoniale concrete, si formeaza substanta juridica a patrimoniului.


Organizarea si functionarea asociatiilor si fundatiilor


A. Organizarea si functionarea asociatiilor


Adunarea Generala are urmatoarele atributii:

alegerea si revocarea membrilor Consiliului director;

infiintarea de filiale;

modificarea actului constitutive si a statutului.

Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control permanent asupra Consiliului director si asupra cenzorului, respectiv a comisiei de cenzori.

Consiliul director - poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei in limita a cel mult o patrime din componenta sa. Acesta are urmatoarele atributii:

incheie acte juridice in numele sip e seama asociatiei;

prezinta Adunarii Generale raporturi de activitate, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil;

Cenzorul - asigura controlul financiar intern al asociatiei. In cazul in care asociatiile au un numar de membri care depasesc 100 de personae, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori - aceasta este alcatuita dintr-un numar impar de membrii din care majoritatea este formata din asociati.


B. Organizarea si functionarea fundatiei


Fundatiile sunt conduse de un Consiliu director, iar partea de verificare a activitatii desfasurate este incredintata unui censor sau dupa caz, unei comisii de cenzori.


Consiliul director - este organul de conducere si de administrare al fundatiei. Indeplineste urmatoarele atributii:

aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;

modificarea statutului fundatiei.





cf. Carta Europeana a Autonomiei Locale , Strasbourg 1985 la care Romania este parte din 1995.

Introducere in administratia publica - Margareta Costea vezi pag. 9-11.

Ordonanta nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la asociatii si fundatii ; cap I Dispozitii generale ; Art.1 Alin (1) " Persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati de interes general sau in interesul unor colectivitati ori , dupa caz , in interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii in conditiile prezentei ordonante. "

Ordonanta nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la ascociatii si fundatii ; Cap. 8 . Art. 49 Alin 1 , lit a si b

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }