Trifoiul alb (Trifolium repens L.)

Trifoiul alb (Trifolium repens L.)

Trifoiul alb (Fig. 2.3.) este raspandit pe tot globul, ca o planeta a florei spontane. In flora Romaniei, trifoiul alb este reprezentat prin cinci varietați spontane: ochranthum, transsilvanicum, obcordatum, orphanideum, typicum, var. typicum avand patru forme spontane și doua forme cultivate (giganteum și hollandicum, utilizate in ameliorare, in Romania obținandu-se patru soiuri noi).

Fig. 2.3. Trifoiul alb (Trifolium repens L.)

(Sursa: www.missouriplant.com)

Formele spontane ale var. tzpicum (ssp. Repens) vegeteaza in zona Munților Apuseni, populațiile acestora vegetand aici in cele mai diverse condiții de mediu . Celelalte varietați (subspecii) vegeteaza in etajele alpin și subalpin ale munților inalți. In agricultura moderna a Europei și, in special, in noile ei orizonturi (agricultura durabila), trifoiul alb va avea un rol important din doua motive, primul, valoarea furajera excelenta, iar apoi, insușirile agronomice, cum ar fi: rezistența la pașunat sau imbogațirea solului in azot, datorita fixarii simbiotice. Trifoiul alb este o fabacee perena cu o vivacitate de 4-6 ani. Tulpina este alcatuita din stoloni taratori, de aceea se cultiva mai mult pentru pașune, fiind rezistent la calcatul și mușcatul animalelor. In regiunile mai umede se recomanda sub planta protectoare. Cea mai indicata este orizoaica și orzul de toamna.

Cerințe fața de clima și sol. Trifoiul alb este rezistent la seceta și ger, insa cere locuri umede, cu textura mijlocie și pH neutru sau ușor acid. Valorifica bine și solurile mai compacte.

Soiuri. Cele mai importante soiuri de trifoi alb de la noi din țara, sunt: Carmen, Carpatin, Dacia, Karina, Magurele 1, Miorița.