QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Strutul







Strutul

Strutul mascul adopta o pozitie foarte diferita de pozitia sa ridicata obisnuita atunci cand se etaleaza in fata femelelor. Se lasa la pamant, isi deschide aripile in evantai si isi indoaie gatul spre inapoi.

Strutul este strans inrudit cu multe alte pasari nezburatoare, cu nandul din America de Sud, cazuarul si emu din Australia si pasarea kiwi din Noua Zeelanda. Aceste pasari, impreuna cu pasarile moa disparute din Noua Zeelanda si pasarile elefant din Noua Zeelanda, sunt adesea cunoscute sub numele de ratite.
Strutul este numit stiintific Struthio camelus, strutul este pasarea cea mai bine adaptata la viata de savana unde hoinaresc multi pradatori.



Strutul este singurul membru al familiei Strutbionidae. Pasari asemanatoare cu strutii exista de foarte mult timp. S-au gasit oase fosilizate in zone disparate precum Grecia, India si Mongolia. Cea mai veche ruda a strutilor dateaza din urma cu aproximativ 12 milioane de ani.
Strutul este o pasare speciala din mai multe puncte de vedere. Este cea mai mare si mai grea pasare in viata. Masculii au o inaltime de pana la 2,75 m si cantaresc pana la 150 kg. Dimensiunea mare are avantaje pentru o pasare care nu zboara: gatul sau lung ii da posibilitate sa se uite dupa rapitori pe deasupra vegetatiei inalte si picioarele foarte lungi ii permit sa alerge mai repede decat dusmanii sai. In sprinturi scurte, un strut poate sa atinga 70 kg/h, dar si mai impresionanta este rezistenta sa: el poate sa alerge o jumatate de ora cu o medie de 50 km/h.
Cel mai cunoscut mit legat de strut este acela al pasarii amenintate care isi baga capul in nisip. De fapt, cand incearca sa evite sa fie detectat un strut incearca sa ramana nemiscat, cu corpul, gatul si capul turtite la pamant.

Distributia
Strutii se gasesc acum doar in Africa, unde exista patru subspecii diferite. Cu un secol in urma o a cincia rasa, centrala de est, era raspandita intre Desertul Sirian si Peninsula Araba. Vanatoarea in exces a dus la descresterea rapida a populatiei si ultima pasare salbatica de acest fel a fost vazuta in Iordania in 1966. Strutii traiesc intr-o varietate de habitate deschise, de la desert adevarat pana la teren impadurit deschis, insa prefera pajistea sau savana semiarida.



Animale sociale
Strutul isi petrece majoritatea timpului in compania altor membrii ai speciei. In timpul zilei grupuri de struti se hranesc impreuna pe terenurile deschise ale Africii de Est si de Sud. Noaptea dorm impreuna in culcusuri comune. Un motiv pentru aceasta ar fi siguranta: mai multe perechi de ochi au sansa mai mare de a localiza un rapitor. Din acelasi motiv strutii se hranesc printre carduri de animale ierbivore precum zebrele. De obicei strutii se hranesc in grupuri familiale mici, dar uneori se aduna (in jurul unei ape de exemplu) in carduri mai mari, de pana la 680.
Fiecare grup are o „structura a puterii” care influenteaza o gama intreaga de aspecte comportamentale. Membrii subordonati ai grupului tind sa copieze comportamentul masculului dominant, astfel incat ne e neobisnuit sa ii vedem pe toti membrii grupului curatindu-si penele, tavalindu-se in praf sau hranindu-se in acelasi timp.
Regimul alimentar al strutului este variat, insa cea mai mare parte a hranei lor preferate este materia vegetala, in special radacinile, frunzele, florile si semintele. El nu este strict vegetarian si va suplimenta verdeturile cu insecte, soparle si chiar broaste testoase mici. Strutii nu au nevoie sa bea apa, desi o vor face atunci cand au ocazia: cea mai mare parte a apei pe care o consuma provine din vegetatie. Asemenea altor cateva grupuri de pasari, strutii sunt atrasi de obiecte mici si stralucitoare si in stomacul pasarilor captive s-au gasit monede, cuie si bucati de sarma.



Grupuri de imperechere
In zonele foarte aride unde hrana este putina, strutii aflati la varsta imperecherii alcatuiesc perechi monogame. Insa mult mai adesea ei vor forma un grup de imperechere cu masculul dominant, o „femela principala” si mai multe „femele secundare”. Masculul dominant apara un teritoriu si va alunga orice mascul rival. Femela principala si masculul dominant se vor imperechea si cei doi impart sarcina clociri oualor si a ingrijirii puilor de strut.
Femelele secundare se imperecheaza cu masculul dominant si cu masculii maturi ratacitori. Aceste femele isi pot depune ouale intr-un cuib pregatit de masculul dominant, dar ele nu isi clocesc ouale. Femela principala rearanjeaza ouale astfel incat ale ei sa fie in mijlocul cuibului si cele ale altor gaini sa formeze un inel exterior. Astfel nu este surprinzator ca intr-un singur cuib poate fi gasit un numar mare de oua: recordul este de 78, dar numai 21 dintre ele au fost clocite. Ouale sunt foarte mari, cantarind 1,5 kg. Ele sunt foarte tari: o coaja groasa de 2 mm face ca un ou de strut sa poata sustine greutatea unui om – ceea ce e bine daca niste pasari de 150 kg tropaie prin apropiere!

Zilele ingrijirii
Puii ies din oua dupa aproximativ sase saptamani si pasarile tinere sunt ingrijite de ambii parinti. Daca un rapitor se apropie amenintator, pasarile mature il pot indeparta de pui prefacandu-se ranite. Daca aceasta „diversiune” nu functioneaza si amenintarea se apropie si mai mult, strutul poate ataca, lovind cu picioarele sale infricosatoare. Strutii pot rani astfel si pe rapitorii mari, si au existat cazuri in care un strut a sfaramat craniul unui leu.
La varsta de 4 sau 5 luni puii au deja jumatate din dimensiunile unei pasari mature si alearga foarte rapid. Nu e obisnuita imaginea unei familii, inclusiv puii, alergand ca din pusca in savana.
Cand doua grupuri familiare se intalnesc, pasarile mature isi pot disputa proprietatea asupra pasarilor tinere, dupa care partea victorioasa „rapeste” o alta multime de pasari imature. Astfel se pot naste mega-cresa din mai multe sute de pui. Unele pasari mature raman cu puii pana la urmatoarea perioada de imperechere, apoi pasarile imature formeaza carduri de varste mixte. Puii sunt capabili de imperechere la varsta de 3-4 ani. Daca supravietuiesc primele saptamani si luni periculoase ale vietii, strutii pot trai mult: in salbaticie traiesc pana la 30-40 de ani; pasarile captive au ajuns la varsta inaintata de 50 de ani.

Masculii si femelele impart sarcina clocirii oualor: nu toate ouale dintr-un cuib sunt depuse de femela dominanta a grupului.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }