QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Sistemul digestiv la animale





Increngatura protozoare(Protozoa)
Increngatura protozoare cuprinde organisme unicelulare, eucariote, cu capaci-tatea de a indeplini toate functiile vitale ale unei fiintei complexe, aceasta proprietate reali-zandu-se prin diferentierile citoplasmice numite organite. Nutritia este autotrofa, heterotrofa (osmotrofa sau fagotrofa).
Clasa flagelate (Flagellata)
Protozoare prevazute cu unul sau mai multi flageli; nutritie autotrofa si hetero-trofa.
Clasa rizopode (Rhizopoda)
Protozoarea cu corpul lipsit de polaritate, in general cu citoplasma separata in ecto- si endoplasma, la exterior cu o membrana plasmatica semipermeabila. Au proprietatea de a emite pseudopode cu rol in locomotie si prinderea hranei. Nutritia este fagotrofa.



Amoeba proteus
In endoplasma prezinta vacuole digestive si o vacuola pulsatila.
Procesul de fagocitoza consta in inglobarea particulelor alimentare cu ajutorul pseudopodelor. In jurul hranei se formeaza o vacuola digestiva, in care patrund din citoplas-ma fermenti cu rol in digestie. In timpul digestiei vacuola circula prin celula, fiind purtata de curentii citoplasmatici. Produsele nedigerate sunt eliminate printr-un punct oarecare de pe suprafata corpului, numit anus celular sau citoproct.
Clasa sporozoare (Sporozoa)
Protozoare exclusiv parazite, cavitare, tisulare sau intracelulare. Unele sporo-zoare produc boli grave la om si la animale.
Clasa ciliate (Ciliata)
Protozoare ce poseda un aparat nuclear format din doi nuclei (cu cateva ex-ceptii), din care unul mare, somatic-trofic, macronucleu, si unul mic germinativ, micronu-cleu. Sunt parazite sau simbionte.
Paramecium caudatum
Ventral si pe marginea stanga se gaseste o adancitura peristom tapetata cu cili. In adancul peristomului se afla gura celulara citostom , continuata cu un canal cito-faringe. Prin miscarile ciliaturii, particulele alimentare sunt indreptate in peristom, apoi in citostom, in citofaringe, unde o membrana ondulata le impinge catre citoplasma; la capatul citofaringelui, in jurul unei particule alimentare se formeaza o vacuola digestiva care se eli-bereaza in citoplasma, incepand procesul de digestie prin actiu-nea enzimelor care patrund din citoplasma in vacuole. Vacuolele digestive care contin resturi ne-digerate elimina aceste produse printr-un mic por (citoproct= ci-topige). Citoplasma este straba-tuta de curenti care antreneaza cu ei vacuolele, determinand o mis-care permanenta a acestora, nu-mita cicloza.

Vorticella nebulifera
Prin miscarea cili-lor zonei adorale particulele ali-mentare sunt impinse intr-un vestibul, apoi prin citostom in ci-tofaringe. Discul peristomial este retractil datorita mionemelor bi-ne dezvoltate in ectoplasma. In endoplasma se observa macronu-cleul in forma de potcoava, iar in apropierea sa un micronucleu, cateva vacuole digestive si o va-cuola pulsatila.



Increngatura spongieri (Spongia)
Metazoare primitive fara simetrie sau cu simetrie radiala; fara organe; peretele corpului prezinta numerosi pori; cavitatile gastrice sunt tapetate de celule cu guleras (coano-cite); regimul de hrana este microfag iar digestia fagocitara.

Increngatura celenterate (Coelenterata)
Metazoare primitive cu simetrie radiala, secundar bilaterala sau biradiala. Sunt eugastreade, au o adevarata cavitate digestiva cu un singur orificiu, cel bucal, omolog cu blastoporul larvei. Sunt macrofage cu digestie extra- si intracelulara.
Clasa hidrozoare (Hydrozoa)
Cnidari cu polip si cu meduza, predominand polipul.
Hydra viridis Hidra de apa dulce
Hidra prinde prada cu ajutorul tentaculelor, o imobilizeaza si o introduce prin gura in cavitatea digestiva.

La extremitatea anterioara a corpului prezinta o ridicatura numita con bucal (hipostom), care conduce intr-o larga cavitate gastrica sau digestiva. Baza conului bucal es-te inconjurata de 610 tentacule lungi, subtiri, contractile si bogate in bacterii cu nemato-cisti.
Clasa scifozoare (Scyphozoa)
Prezinta doua stari morfologice: scifopolip si scifomeduza predominanta. Cavitatea bucala a polipului este impartita in 4 buzunare interradiale. Sunt exclusiv marine.
Aurelia aurita Meduza de curent rece
In centrul fetei subumbrelare se gaseste un manubriu scurt, care poarta o gura patrata; cele patru unghiuri ale ei se prelungesc cu 4 brate bucale lungi, iar pe fata ventrala a acestora se afla un sant ciliat (santul bucal), marginit de doua randuri de franjuri bucale. Dupa gura urmeaza un faringe endodermic, care da intr-o cavitate gastrica, prevazuta cu 4 teniole cu filamente gastrice si 4 pungi radiale, 4 canale perradiale ramificate, 4 canale in-terradiale, de asemenea ramificate, si 8 canale adradiale neramificate. Toate aceste canale ajung intr-un canal circular de pe marginea umbrelei, care dau ramificatii in tentacule. Ca-nalul circular prezinta 8 pori pe fata subumbrelara, situati in spatiul dintre ropalii; ei sunt considerati pori excretori, ce servesc la eliminarea micilor resturi alimentare. Aceste canale formeaza un sistem gastrovascular, prin care circula hrana; curentul merge in sens centrifug in canalele neramificate adradiale si centriped in cele ramificare perradiale si interradiale.


Rhizostoma (Pilema)pulmo Meduza de curent cald
Pe fata subumbrelara, in centru, se gaseste manubriul, cu 4 brate bucale lungi, divizate fiecare in doua, franjurate si terminate cu cate un apendice cu rol in capturarea hra-nei. La baza manubriului sunt 8 grupe de formatiuni franjurate (epoleti). Nu are orificiu bu-cal. Nutritia este secundar microfaga; o parte din digestie are loc printre franjurile bratelor bucale, hrane fiind apoi aspirata prin mici orificii (ostii) in sistemul gastrovascular.
Clasa antozoare (Anthozoa)
Forme reprezentate exclusiv de polipi (antopolipi=coralopolipi); cavitatea gastrica este impartita prin septe in loja: 8 la octocoralieri si 6 la hexacoralieri; faringele es-te ectodermic.
Actinia equina Deditelul de mare
La partea superioara prezinta un disc bucal, in centrul caruia se gaseste orifi-ciul bucal (gura), care provine din invaginarea peretelui corpului; aceasta este gura fiziolo-gica (actinostom). Gura morfologica (hidrostom) se gaseste la capatul inferior invaginat al faringelui (actinofaringe). Pe marginea discului bucal se gasesc mici tuberculi cu nemato-cisti. Actinostomul este inconjurat de 6 cercuri concentrice de tentacule.

Increngatura platelminti (Plathelminthes)
Metazoare triploblastice. Acelomate. Cavitatea generala primara este un blas-tocel. Nu au anus, tubul digestiv lipseste complet la cestode. Parenchimul are categorii de celule care indeplinesc diferite functii: respiratoare, fagocitara, adipogenica si glicogenica.
Clasa turbelariate (Turbellaria)
Sunt platelminti cu tegumentul ciliat. Au rabdite (corpusculi cu rol nepreci-zat). Orificiul bucal se deschide pe fata ventrala.
Dendrocoelum lacteum Planaria alba
In jumatatea posterioara a corpului, ventral, se afla orificiul bucal, care este si-tuat la capatul unui faringe musculos, invelit intr-o teaca faringiana. Aceasta se continua cu intestinul format din trei ramuri (triclade), din care o ramura anterioara si doua posterioare. Ramurile intestinale prezinta numeroase diverticule, inchise la capat ca niste degete de ma-nusa. Ramurile posterioare pot sa se uneasca sau nu. Nu exista anus.
Clasa cestode (Cestoda)
Platelminti exclusiv paraziti, tubul digestiv absent in toate stadiile de dezvolta-re.
Clasa trematode (Trematoda)
Trematodele sunt considerate ca turbelariate, trecute la parazitism cu modifi-carile adaptative datorite acestui mod de viata.
Fasciola hepatica Viermele de galbeaza
La extremitatea anterioara a rostrului se afla ventuza bucala, cu musculatura circulara si radiara, in mijlocul careia se gaseste orificiul bucal, iar ventral, ventuza ventrala, fara deschidere. Tubul digestiv este format dintr-un faringe musculos, un scurt esofag si do-ua ramuri intestinale, cu numeroase diverticule laterale inchise la capat ca degetele de ma-nusa. Cele doua ramuri nu se unesc posterior.
Dicrocoelium lanceatum
Anterior se gaseste o ventuza bucala, in centru cu orificiul bucal. Tubul diges-tiv prezinta un faringe musculos, un esofag si doua ramuri intestinale neramificate, care a-jung pana in apropierea regiunii posterioare a corpului.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }