QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Plantele carnivore cu urne








Plantele carnivore fac parte din familiile : Droseraceae , Lentibulariaceae , Sarra-
ceniaceae , Nepenthaceae si Cephalotaceae .Ele au organe verzi care indeplinesc fotosinteza .
Totodata , prind insecte , pe care le digera , absorbind astfel diferite substante organice solubi-
lizate prin digestie . Dupa modul in care prind animalele , deosebim plante carnivore : cu peri
lipiciosi , cu urne si cu capcane .

I. Plante carnivore cu perisori absorbanti
Din aceasta grupa fac parte : Drosera , Pinguicula si Drosophyllum.
Drosera (roua cerului) creste si in tara noastra pe turbariile din zonele montane .



Planta are radacini destul de slab dezvoltate . Frunzele formeaza o rozeta bazala . Petiolul este
relativ lung , iar limbul are numerosi perisori maciucati , numiti tentacule , din cauza mobili-
tatii lor . Tentaculele marginale sunt mai lungi decat cele centrale . Un tentacul este alcatuit din picior si din partea glandulara . Piciorul este format dintr-unul sau din doua vase de lemn
spiralate sau inelate , inconjurate de doua straturi de celule parenchimatoase . Partea glandu-
lara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de lemn din picior .In jurul lor se
afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea din urma secreta
un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide . O insecta care se asaza pe o frunza a acestei
plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de eliberare , ea se
lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini
de pe aceeasi frunza . Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent . Insecta moare asfixiata , sub-
stanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi . In decurs de cateva zile
digestia si absortia sunt terminate , din insecta ramanand numai chitina , care este inlaturata de ploi si vant .
Pinguicula alpina si P. vulgaris cresc in locuri umede de munte . Frunzele lor cu marginile incovoiate au numerosi peri maciucati , care secreta un suc lipicios . Insectele sunt


prinse la nivelul marginii incovoiate .
Drosophyllum lusitanicum creste pe tarmurile uscate din Spania , Portugalia si Maroc . Frunzele acestei plante , lungi de 30 cm si late de 5 mm , au numerosi peri maciucati
care prind insectele ce se asaza pe ei si le digera . Aceasta planta se cultiva de localnici in ghivece in vederea combaterii mustelor din locuinte .

II. Plantele carnivore cu urne
Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia vulgaris si minor.
Ambele specii traiesc in apa , numai florile ridicandu-se deasupra , in aer . Frunzele sunt fin
ramnificate si poarta fixate pe cate un pedicel numeroase urne , de cativa mm in diametru . O
urna este formata din doua straturi de celule . Pe stratul intern stau numerosi peri ramnificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in directii diferite . Intrarea urnei este inchisa de un capacel , o prelungire spre interior a peretelui urnei . In jurul deschiderii urnei si
pe fata externa a capacelului sunt numerosi peri senzitivi ramnificati . Animalele mici care cauta adapost intre frunzele de Utricularia , ating perii senzitivi de pe marginea acestora .In
0,0625 sec , urna executa o miscare de dilatare , care produce sugerea apei si a animalului











respectiv in urna , prin indepartarea capacului . Dupa aceea capacul inchide urna si animalul moare asfixiat . Dupa aproximativ 15 min urna ia din nou forma concava si prinde animale , pana cand ea se umple cu acestea . Acestea sunt digerate de enzimele secretate de perii ramni-
ficati . Produsele digestiei sunt absorbite de glandele ramnificate si de stratul intern de celule de pe peretele urnei .
Nepenthes , creste in padurile din Insulele Oceanului Indian , Ceylon , Borneo ,
Sumatra , Madagascar . Planta isi fixeaza radacinile pe scoarta copacilor pe care duce o viata epifila . Petiolul frunzelor are o portiune bazala latita , cu rol in fotosinteza . In continuarea acesteia are o portiune subtiata , alungita , cu rol de carcel in fixarea plantei . Ultima parte a
petiolului este transformata intr-o urna , viu colorata . La intrarea in urna sunt numerosi peri luciosi , orientati in jos . Sub ei sunt glande nectarifere . Insectele atrase de culorile vii ale urnelor si de sucul dulce secretat de glandele urnei , aluneca in urna unde se gaseste de obicei apa de ploaie . Ele se ineaca si apoi sunt digerate de enzimele proteolitice secretate de glande-
le digestive ce se gasesc pe fata interna a urnei . Enzima nepenthesin descompune proteinele prazii in aminoacizi . Acest proces ii va furniza plantei azot , foarte saraca in aceste zone tro-
picale . Nepenthes are un ulcior atat de mare , incat si un sobolan sau pasare s-ar putea ineca in el . Aceasta specie poate descompune chitina , o substanta practic indestructibila , spre deo-sebire de alte plante carnivore .
Planta Sarracenia formeaza urne inalte de 60-70 cm , iar planta Darlingtonia are urne care ajung pana la 1 m inaltime . Ambele plante cresc in regiunile mlastinoase ale Americii de Nord . In locuri mlastinoase din Australia creste planta carnivora cu urne Cephalotus .

III. Plante carnivore cu capcane
Dintre plantele carnivore cu capcane , reprezentantul cel mai tipic este Dionaea (plesnitoarea lui Venus) , care creste in mlastinile din padurile Americii de Nord si de Sud .
Frunzele formeaza o rozeta bazala . Fiecare frunza are petiolul latit . Pe limb sunt trei perechi de peri senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii mediane . Marginea limbului este prevazuta cu dinti lungi . O insecta asezata pe limbul frunzei atinge perii senzitivi si cele doua
jumatati ale limbului isi apropie brusc fetele lor superioare , iar dintii marginali se imbuca unii pe altii . Insecta prinsa in capcana este digerata de numeroase glande secretoare de pe fata superioara a limbului .
In lacurile de ses ale tarii noastre creste submers planta carnivora Aldrovanda vesiculosa . Ea are numeroase frunze mici , care prind animale mici acvatice si le digera in
mod asemanator cu Dionaea .


loading...


Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }