QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Maimutele si comportamentul lor in lumea animala















Maimutele si comportamentul lor in lumea animala



Maimutele


Asemenea oamenilor maimutele au mainile si picioarele special adaptate pentru apucat. La fel ca mana omului, degetul mare al maimutei poate fi rotit pentru a se opune celorlalte degete. Maimutele au o vedere color excelenta mai importanta pentru ele decat mirosul.

Ochii lor sunt orientati spre inainte, astfel incat au vedere stereoscopica, ceea ce le permite sa evalueze cu mare precizie distantele. Aceasta este o trasatura esentiala pentru speciile care traiesc in copaci (arboricole). Analiza mirosului necesita mai putina energie a corpului.

In schimb maimutele de azi au inceput sa gandeasca, ele prelucrand informatii destul de complexe. Macacii si langurii au invatat sa traiasca alaturi de oameni si chiar exploateaza aceasta relatie, jefuind fara teama recoltele si furand hrana.


Viata in familie

Maimutele au dezvoltat o gama larga de comportamente sociale. Unele sunt monogame, dar majoritatea traiesc in grupuri in care accesul sexual la femele este determinat de rang. Marimea grupului este extrem de variabila. Langurii traiesc ca masculi solitari sau in cadrul unei adunari, care poate cuprinde peste 120 de indivizi. Maimutele aurii, matasoase negre si matasoasa rosie a lui Pennant au fost intalnite in grupuri de 80 sau mai multi indivizi.

Surelistii din Insula Mentawai si maimutele cu coada de porc sunt monogame si, asemenea doucilor cu picioare negre din Cambogia, de obicei se intalnesc in perechi, uneori insotite de pui.


Curatarea

Curatarea reciproca si ingrijirea puilor sunt activitati importante care servesc pentru mentinerea coeziunii grupului de maimute. Cand o maimuta curata cauta alta maimuta de rang mai inalt, ea creeaza cu aceasta o relatie de prietenie si isi ridica propriul rang in cadrul grupului.



Maimutele cauta activ sa serveasca conducatorilor si sa ii multumeasca, pentru a reduce agresivitatea. Curatarea puilor este in mod normal lasata in grija mamelor si rudelor apropiate.


Comunicarea

Maimutele folosesc un amestec complex de semnale vizuale si vocale pentru a comunica intre ele. Pozitiile corpului indica de obicei aservirea sau dominanta, in functie de rangul maimutei. O maimuta care ia o postura ,,gresita” este banuita ca aspira la suprematia indivizilor de rang mai inalt. Culorile stralucitoare de pe fata, coada, coapse si organe genitale transmit mesaje intr-un fel de semafor geometric. Astfel maimutele cunosc intotdeauna conditia sexuala, rangul si intentiile animalelor din jur.

Comunicarea verbala este si ea importanta. Maimutele de savane, in special, au un repertoriu larg de tipete; o adevarata limba. Ele sunt amenintate din aer de vulturi, la sol de leoparzi si in copaci de serpi.

In consecinta acestea au dezvoltat cate un strigat de alarma pentru fiecare amenintare grohait jos, sacadat, pentru serpi; o serie de strigate scurte si puternice semnal pentru leoparzi; clantanit inalt – serpi. Comportamentul social este dominat de procese de invatare. Maimutele tinere trebuie sa deprinda limbajul corpului si cel vocal pentru a se integra ca adulti in cadrul grupului.

Limba are rol esential in evolutia noilor specii. Diferentele de limbaj al corpului, de colorit si de vocalizari determina grupurile care vorbesc ,,dialecte” diferite sa se evite.

Limbajul corpului

Limbajul corpului la maimute poate sa induca in eroare, deoarece pare sa fie sexual atunci cand nu este. Atat maimutele femela cat si masculii isi pot indrepta fesele spre masculii dominanti, ca si cum i-ar invita la copulatie, dar acesta este un gest normal de linistire.

Maimutele pot sa foloseasca o varietate de expresii faciale pentru a-si arata sentimentele si intentiile. Descoperirea dintilor, insotita de tipete, arata iritare, dar alte semnale , precum umflarea botului, sunt mai subtile. Aceasta expresie faciala este folosita de pui pentru a-si face mama sa ii ridice si sa ii alapteze. Plecaitul arata prietenie si lipsa de ostiliate, iar clantanitul din dinti indica o atitudine prietenoasa, dar supusa.


Hrana

Maimutele consuma o varietate de fructe, frunze, muguri si lastari, in functie de ce este disponibil in habitatul imediat apropiat. Uneori mananca insecte, si ocazional oua. Maimutele mangabey prefera fructele, dar petrec mult timp cautand insectesi sunt unice in randul maimutelor prin obiceiul de a scoate scoarta de pe copaci. Maimutele gelada sunt neobisnuite prin faptul ca pasc, culeg iarba sau desprind seminte de tulpini. Mainile lor sunt adaptate pentru colectarea specializata a hranei, cu degete robuste folosite pentru a scoate radacini. Hrana maimutelor matasoase si a maimutelor frunzelor include o proportie substantala de frunze.

Spre deosebire de fructe si seminte, frunzele sunt disponibile tot timpul anului, furnizand o sursa constanta de hrana. Deoarece contin multa celuloza, frunzele mature sunt adesea nedigerabile, sau chiar otravitoare. Din acest motiv, maimutele colobine au o camera anterioara a stomacului, folosita pentru fermentatie, in care se produc bacterii celulolitice pentru o predigerare a hranei. Bacteriile au doua sarcini: descompun celuloza pentru a elibera energie si dezactiveaza multe toxine, permitand maimutei sa consume hrana care altfel ar fi otravitoare.


Guenonii

Maimuta de savana, sau maimuta verde, apartine grupului de maimute numite guenoni, si este maimuta tipica a Africii. Maimuta patas are picioare mai lungi si este adaptata  pentru viata terestra. Ea se intalneste de obiceiin salcamii de pe malurile apelor, dar si in padurile sau tufarisurile de salcami din apropiere. Desi este mai mare, maimuta patas evita confruntarea cu maimutele de savana.

Alti guenoni traiesc in paduri, si unde habitatul este bogat, 4- 5 specii pot imparti aceeasi regiune, impartind intre ele resursele de hrana. Maimuta Sykes si maimuta albastra, guenonul cu coada rosie si maimuta mona pot fi vazute adesea impreuna in copaci, iar maimuta lui L`Hoest se intalneste la solul padurilor. Cea mai mica maimuta, talapoinul, locuitor al zonelor mlastinoase, este intalnit in padurile din vaile inundabile din vestul Africii centrale.

Maimuta cu nas traieste in mlastinile mangrove, mlastinile de turba si padurile riverane din borneo si, deoarece padurea este inundata, este o buna inotatoare. Masculii sunt de doua ori mai mari decat femelele si au un nas pendular lung, care atarna peste gura. Nasul este un obiect de atentie sexuala important. Femelele prefera masculii cu nasul mare si astfel se asigura ca, din generatie in generatie, nasul devine tot mai mare.



O alta trasatura bizara este burta mare, umflata a maimutei. Deoarece solul in Borneo este sarac si plantele sunt in special  necomestibile, maimuta cu nas are o camera anterioara speciala a stomacului, care contine bacterii ce descompun celuloza din plante si fac plantele otravitoare digerabile.


Babuinii hamadrias

Babuinii hamadrias traiesc in grupuri de cateva sute de animale. Sunt maimute extrem de agresive, dar relatiile din cadrul grupului sunt bine organizate. Masculii raman in acelasi clan pe intreaga durata a vietii lor mature. Femelele, totusi, adesea isi schimba grupul, clanul sau haremul.

Babuinul hamadrias mascul este extrem de agresiv fata de femelele din haremul sau, scuturandu-le sau chiar muscandu-le daca nu ii fac pe plac. Totusi, femelele nu sunt neajutorate. Daca nu le place masculul dominant, ele incurajeaza subtil un mascul din exterior sa invadeze haremul si sa le fure.


Parteneri loiali

Desi societatea babuinilor hamadrias este adesea violenta, relatia dintre mascul si femela poate fi stransa. Masculii altor specii de babuin prezinta interes pentru femele doar cand acestea sunt gata de reproducere, dar babuinii hamadrias formeaza o legatura care poate dura ani de zile. Aceasta legatura nu este dependenta de sex, deoarece continua si dupa imperechere pe durata sarcinii femelei. Cand ajung la maturitate, tinerii babuini masculi cauta sa obtina un harem propriu. Confruntarea cu un adult matur este periculoasa, astfel incat unii babuini tineri ,,se imprietenesc” cu femele imature din propriul clan. Acest lucru nu provoaca mania masculului dominant, si un tanar babuin poate sa ademeneasca o femela adolescenta de langa mama ei pentru a-l urma pe el. Cand se maturizeaza, ea devine prima lui partenera.


Relatia cu omul

Primatele au jucat un rol important in cercetarile stiintifice care stau la baza medicinii moderne. Maimutele rhesus si oamenii au in comun o caracteristica a sangelui numita factorul rhesus. Cand o mama umana cu sange rhesus negativ are un copil de la un tata cu sange rhesus pozitiv, atunci cel de-al doilea copil, sau copiii ulteriori, pot, in cazuri extreme, sa se nasca morti. Aceasta se intampla datorita faptului ca anticorpii din sangele mamei ataca globulele rosii din sangele copilului, daca acesta a mostenit grupa sangvina rhesus pozitiva a tatalui sau.

Daca acest fapt se descopera in timpul sarcinii, viata bebelusului poate fi salvata prin administrarea unei imunoglobuline derivate din sangele maimutelor rhesus. Efectul este de a impiedica formarea anticorpilor in sangele mamei.

Presiunea pentru gasirea unui leac pentru boli precum SIDA a determinat institutele medicale sa obtina un numar tot mai mare de primate. Reactia publicului este critica. Procedurile de cercetare sunt considerate dureroase si chinuitoare pentru animale si multe cercetari se dovedesc a fi gresite din punct de vedere tehnic, sau inutile.

Ca urmare a presiunilor publice, conditiile din laboratoare s-au imbunatatit si un sistem de autorizare controleaza numarul de animale folosite in cercetari. In prezent exista reglemetari stricte pentru tratamenul fara cruzime al maimutelor destinate pentru a fi sacrificate pentru stiinta.

In India, maimutele hulman sunt adorate de hindusi ca reincarnari ale zeului maimutelor, Hanuman, care si-a ars fata si labele in timp ce fura un mango. Si budistii tolereaza langurii, desi maimutele isi obtin cea mai mare parte a hranei din recolte agricole si unele grupuri s-au mutat in orase pentru a fura din caes si din magazine. In ciuda acesteia, marti este si acum Ziua lui Hanuman, cand hindusii se duc la templele lor si aduc maimutelor traditionalele jertfe sub forma de hrana.

Conservarea speciei

Padurile tropicale sunt distruse cu asemenea viteza incat majoritatea maimutelor care traiesc in paduri sunt in pericol de disparitie. Padurile din Asia, indeosebi, sunt defrisate pentru a face fata cererii enorme pentru lemn de esenta tare. Ecologistii pot face ceva pentru a conserva aceste paduri valoroase. Cu exceptia mahonului, care creste incet, copacii pot fi inlocuiti si consumatorii ar trebui sa-si limiteze cerintele din lemn care provin garantat de pe plantatii adecvat administrate.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }