QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Firma de Iepuri





UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIAZAREA ECTS








FERMA DE IEPURI



CAPITOLUL I: INTRODUCERE


1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent

Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.


1.2. Motivatia alegerii domeniului

Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta:

- carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol;

- blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.;

- parul este utilizat in industria de fetru;

- animal de laborator excelent;

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie;

- pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine;

- se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an;

- au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%).

In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.


1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri

Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD.

Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural.

Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial.

Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII

SI ADMINISTRARII AFACERII


2.1. Modul de constituire a societatii

Denumirea: S.C. Vlatis S.R.L.

Forma juridica: Societate cu raspundere limitate, cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.

Emblema



Prezentarea generala a organizatiei: S.C. Vlatis S.R.L. are sediul in Piatra Neamt, str. Izvoras nr. 16, si s-a infiintat in data de 20 mai 2006. Are punct de lucru in satul Mastacan, comuna Borlesti.

Obiectul de activitate conforma C.A.E.N.

activitate principala: 0125 – cresterea altor animale

activitati secundare:

013 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)

151 - Productia, prelucrarea si conservarea carnii

1571 - Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma

183 - Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana

191 - Tabacirea si finisarea pieilor

521 - Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate

5222 - Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne

6024 - Transporturi rutiere de marfuri

0142 - Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor

Capital social: Tip de participare:

Capital social subscris varsat: 1000 RON.

Nr. total de parti sociale: 100%, valoarea unei parti sociale 50%, 50%

Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica

Durata societatii: nelimitata

2.2. Resursele necesare

Este necesara o finantare de 300.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor, achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere, extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor, achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator, a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica, si a accesoriilor aferente muncilor agricole, modernizarea structurii informatice.

Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD, iar 50% din fonduri proprii: 20% (60.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei, iar 30% (90.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai - specialist in marketing si negociere. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad, 33% Armanu Dorica, 33% Avram Mihai.


2.3. Alegerea amplasamantului

Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha, situat in plin camp agricol, in o zona usor colinara, la distanta de zona locuita - sat. 3000 mp vor fi alocati constructiilor, iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata, ferita de vanturi puternice, pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei, cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.

Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.


2.4. Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice si tehnologice. Utilizarea capacitatii de productie.

a) Cusca

Modalitati de crestere

In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber, in spatii ingradite, in boxe sau pe asternuturi. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. Indiferent insa de acest lucru, datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii, rezultatele economice sunt nemultumitoare. De aceea, in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata, se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri, de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire, de evitare a unei imbolnaviri etc.

In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis, sub streasina sau sopron, in spatii inchise si combinat.

Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis, cu 3 nivele.


Material

Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa, sudata sau impletita - plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn.

Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca - acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma.

Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In acelasi timp, daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.


Dimensiuni

De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 10-15 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea.

O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.

Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi.

Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semi-automat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali.

Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm.


Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.

Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii.

Este foarte important sa curatam casutele cit mai des, cel putin o data pe luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%.

Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele:

- Scoateti iepurii si mincarea din casuta.

- Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.

- Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi.


b) Efectivul de reproductie

In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de animale, femele si masculi, numit 'efectiv matca' sau efectiv de reproductie. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia, sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. Altfel spus, chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.

Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:

- maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca;

- monta si caldurile;

- gestatia;

- fatarea;

- alaptarea si intarcarea;

- reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare.


Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca

Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda, adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi.

Tineretul devine apt pentru a se reproduce, in principiu, atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte.
Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni, diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor.

Subliniem insa faptul ca, pentru stabilirea momentului primei monte, hotaratoare este greutatea corporala. Altfel spus, iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni, daca au greutatea aratata mai sus.

Ca si in cazul altor specii de animale, nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere, dar nici batrane, deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.

Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi.


Monta si caldurile

Dupa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului.

Se constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor.
Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:

iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de pe abdomen;

daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci nu se lasa montata;

la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins.

Caldurile dureaza, in medie, 3 zile.

Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta 'acasa' si sa-si faca datoria mai in siguranta. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde.
Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus 'samanta) este caderea acestuia pe o parte, in timp ce scoate un tipat scurt.

Monta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite.

Actul imperecherii trebuie supravegheat.

Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului, va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate femela tinand-o, cu atentie, de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior.

Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri.

Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie, in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe, respectiv un mascul la 8-10 femele. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi.

Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile.

Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Daca acesta nu ajuta, inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata.

La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata.

La 15-20 de zile dupa nastere, putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor, iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei - mame.

Dupa 8 saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine.

Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi.


Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi.


c) Hrana

Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.

Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice.

 Plantele cu efect pozitiv

Lucerna - Este o planta bogata in proteina si calciu. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon.

Morcovul, sfecla rosie - Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii

Patlagina - Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.

Vetrice - Poate fi data in cantitati nelimitate. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv.

Podbalul - Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. Va impiedica aparitia balonarii.

Suplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri, de exemplu), deorece si ea are unele calitati medicinale pentru iepuri. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac.

   Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz, de obicei ca nutret combinat. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna, cind nu este masa verde. Fan putem facedin iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.


Plantele cu efecte negative

   De retinut: 

   ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.

ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata.

ˇ Hrana se da in principala seara. De obicei, iepurii maninca mai linistit in timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot.

ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila

ˇ Ceapa

ˇ Sparanghelul 

ˇ Arpagicul 

ˇ Prazul

Boli gastrointestinale

ˇ Cartofii cruzi

ˇ Frunza de cartofi

ˇ Resturi de planta de rosii

ˇ Resturi de planta de tutun

In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.

ˇ Plantele conifere

ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera

 Gastrointerita, voma,diaree, moarte.

ˇ Varza (verde, alba si rosie)

ˇ Trifoiul rosu

ˇ Conopida

Balonare, diaree


Concentrate

In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina, argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi:

- tineret 4-12 saptamani - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%;

- femele in lactatie - EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan 0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%;

- femele gestante si reproducatori - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%;

Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate :

- EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina + cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%.

Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori), precum pasteureloza.

Se pot face si furaje negranulate, respectand parametrii furajului, dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate; impedimentul major reprezentand printre altele si praful, iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot, se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.

Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB, astfel :

- PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% - risc de diaree;

- PB mai mic de 16% si CB 12 - 15% - productie scazuta, dar securitate ridicata pentru diaree;

- PB > 18% si CB 12 -15% - risc de diaree;

- PB > 18% si CB mai mic de 12% - diaree in majoritatea cazurilor;

-PB16 - 18% si CB 12 -15% - reteta ideala pentru productie intensiva.

O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara, bacteriana, sau infectioasa, datorita carentelor ce apar.


d) Boli

In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt:

A. Maladiile infectioase:

Hemoragie Septica -  Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala.

Mixomatoza - Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie.

Scabia, Dermatomicoza - Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina.

B. Maladiile nutritionale

Maladii digestive - Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.

Osteoperoza, Rahitul - Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz.

Hypercalcimie - Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dam mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.

Hypoavitaminoze - Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A, de exemplu - sfecla rosie si morcov.


Ingrijirea iepurilor bolnavi

Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav, trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, se spala bine mainile. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta, aruncam toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi.

Cand cumparam iepuri noi, ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare.

Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu suntem siguri, ne adresam medicului veterinar.


e) Rase de iepuri

Uriasul Belgian

Rasa a fost formata in jurul anului 1825, in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni, care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume.

Rasa a fost preluata si iar prin selectie, factorii de mediu, incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi, s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri, precum Uriasul German, Uriasul Maghiar.

O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului, care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg, fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale.

Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg, dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile), iar masculii la 9 luni. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare.

Caractere de exterior:

- capul este relativ mare, ochii mici, de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa

- urechile lungi (20-24 cm), cu varfurile rotunjite, mobile si tinute in forma de V;

- gatul este relativ gros, salba aproape enexistenta la masculi; la femele salba este usor dezvoltata, intinzandu-se pe membrele anterioare;

- corpul este cilindric, cu pietul si crupa larga, linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata;

- membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi);-culoarea blanii poate fi : neagra, aguti roscat, alba, albastru-cenusiu si baltata.

Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare, cap berbecat, pete la ochi, urechi ascutite sau lasate in jos, piept ingust, crupa tesita, parul lung sau lanos, blana de nuanta galbuie.


Uriasul Alb

Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind de 6-7 kg.

Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni.

Caractere de exterior

- capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit, ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis);

- urechile au o lungime de cca 118-20 cm, cu varfurile rotunjite;

- gatul la masculi este fara salba ; la femele insa se poate intalni o usoara salba.

- corpul cilindric, voluminos si bine legat;

- culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta pigment.


Uriasul gri german

Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia, unde s-a organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. J. K. Schultz, in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896, mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra, insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei, cu temperaturi mai scazute), s-au scurtat si transformat in urechi drepte, verticale. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. In Germania apare intre 1880-1890, exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg, rar 6 kg. Blana avea o culoare gri, dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte, piept si picioare. De altfel, standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica, un insemn de rasa. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore, fara pete, iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi, dar cresterea in greutate era mica.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial , crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice, renuntindu-se la lungime, in favoarea latimii, grosimii si in general, un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor, in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. In felul acesta, a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor, prin obtinerea de blanuri mari si dese.

La noi in tara, primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels, Amsterdam, Leipzig, Brno etc.

Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei.

Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent, colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele.


Fluture urias german

Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian, raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice, evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”, datorita capului alb. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului, fiind insa cea mai fina, mai delicata, prezentand petele de culoare specifice rasei, fara a avea desenul specific al capului, desenul fluturelui si punctele maxilarelor, dar avind inele din jurul ochilor. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior, obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa.


Neozeelandez rosu

S-a format in America de Nord, in anul 1910, provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.Este o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. Are greutatea medie de 4 kg. Corpul de marime mijlocie; capul mare, lat, mai rotund la mascul si mai alungit la femela; urechile de maxim 13 cm lungime, destul de late, cu virfurile rotunjite, purtate drept; ochii rosii; gitul scurt si gros. Trunchiul este cilindric, bondoc, cu capete late si musculoase, spinare.

2.5. Resursele umana. Politica de personal

Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie, iar Armanu Dorica este medic veterinar. Aveam nevoie si de un specialist in marketing, asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri.

Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie.

Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste, la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit, prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati, interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului, si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului.

Selectia, recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca.

Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt:

plata concediului medical

asistenta medicala gratuita

Se asigura transportul salariatilor la locul de munca.

Recrutarea sezoniera, pentru muncile agricole in special, se face din randul populatiei din satele din jur.

2.6. Impactul ecologic al activitatilor firmei

Ferma are un important impact ecologic.

In primul rand, ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca, in jurul ei miroase a excremente de iepure, mai ales in perioada de vara cand este cald afara.

Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural, iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate.

Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole.

Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special.


2.7. Produsele realizate

Carnea

Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul).

In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Gustoasa, dietetica si cu putine grasimi, se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase.

Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat, proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori.


Blanita

Blana poate fi folosita ca subprodus.

Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor.


Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie - august, iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.


2.8. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import – export. Elemente specifice de marketing

Cel mai important procent din productie va merge catre export.

Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure.

Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana, atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului, in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii, pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.


2.9. Relatiile cu colaboratii

Furnizori

Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare, de rase superioare de iepure, de echipamente diverse, de utilitati.

Beneficiari

Beneficiarii sunt interni si externi, am detaliat la capitolul 2.7. acest aspect.

Banca

Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD, fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare, pentru a incheia un al doilea contract, de data aceasta cu banca. Practic, avand contractul cu SAPARD, incheierea unui contract cu banca este simpla. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte.

Intre cele doua contracte - primul cu SAPARD si al doilea cu banca - exista o diferenta. Primul contract este pentru jumatate din suma, iar al doilea este pentru toata suma.

Astfel, fermierul va lua de la banca intregul credit, iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma, cu jumatate din bani, pe baza de chitante si facturi. Creditul se acorda pe termen lung - pana la 10 ani, cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani, in functie de domeniul investitiei. Dupa aceasta perioada, cand ferma sau afacerea incepe sa produca, fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit.

Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza, in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca, din diferite motive, sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare, urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

2.10. Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al produselor

Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.000 tone de carne de iepuri de casa, din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.000 to in crescatorii de tip rural.

Dupa anul 1990, cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1.330.000 capete (tab. 1), odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat, efectivele cunicule au fost lichidate. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. In anii urmatori, efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei, satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare, ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1.300.000 iepuri de casa, care a ramas constant pana in anul 2003.



Tabelul 1

Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003

(dupa FAO 2003)

Anul

Efectivul

(mii capete)

Anul

Efectivul

(mii capete)


































* Sursa: www.fao.org


In tarile din Uniunea Europeana, efectivele de iepuri de casa (tab. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.000.000 la 92.000.000 iepuri. Acest fapt se datoreaza, in principal, reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta cu aproape 2,6 milioane capete. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia, care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane), Franta (11 milioane), Germania (9,8 milioane), Spania (2 milioane) si Grecia (1,5 milioane).


Tabelul 2

Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana

(dupa FAO 2003)

Tara

Anul







Austria






Belgia-Luxemburg







Franta







Germania







Grecia







Italia







Olanda







Spania







Uniunea Europeana








In tarile din Europa de Est, in perioada 1998-2003, efectivele de iepuri de casa (tab. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare, dar neinsemnata cantitativ. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane), Romania (1,3 milioane), Polonia si Slovacia (1 milion).



Tabelul 3

Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.S.I. (dupa FAO 2003)

Tara

Anul







Europa de Est






Bulgaria







Cehia









Ungaria







Polonia







Romania







Slovacia







Comunitatea Statelor Independente







Armenia







Georgia







Kazakhstan







Kyragyzstan







Rep. Moldova







Federatia Rusa







Tajikistan







Ucraina







Uzbekistan







* Sursa: www.fao.org

In Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.), efectivele de iepuri de casa, de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana, au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din cei 179.840.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.S.I., Uzbekistanul detine 80 milioane, Kazakhstanul 62 milioane, Tajikistanul 25 milioane, Ucraina 5,6 milioane, Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1,8 milioane.

Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone, pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone, uneori cu valori apropiate de 3900 tone, exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari, variind intre 1400 si 3800 tone. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana.

Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. 5) Belgia, Portugalia, Franta, Italia si in ultimii ani Danemarca. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania, Olanda, Belgia, Franta, Danemarca si Germania.

In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro, in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Exprimate procentual, exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.

In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. 6) doar Cehia si Macedonia, iar export a facut Cehia, Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.000 euro.


Tabelul 4

Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003)

Specificare

Anul












CANTITATIV (in tone)

Import












Export












VALORIC (in 1000 USD)

Import












Export












* Sursa: www.fao.org

Tabelul 5

Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003)


Tara

CANTITATIV (in tone)

VALORIC (in 1000 USD)

 

Import, anul

Export, anul

Import, anul

Export, anul

















Austria

















 

Belgia

















 

Belgia-Luxemburg

















 

Danemarca

















 

Finlanda

















 

Franta

















 

Germania

















 

Grecia



















 

Irlanda

















 

Italia

















 

Luxemburg

















 

Olanda

















 

Portugalia

















 

Spania

















 

Suedia

















 

Marea Britanie

















 

Uniunea Europeana

















 

* Sursa: www.fao.org

Tabelul 6

Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.S.I.

(dupa FAO 2003)

Tara

Import, anul

Export, anul











CANTITATIV (in tone)

Europa de Est











Cehia











Macedonia (fost Rp.Jug.)











Serbia si Muntenegru











Romania











Comunitatea Statelor Independente











Georgia











Kazakhustan











Ucraina











VALORIC (in 1000 USD)

Europa de Est











Cehia











Macedonia (fost Rp.Jug.)













Serbia si Muntenegru











Romania











Comunitatea Statelor Independente











Georgia











Kazakhustan











Ucraina











* Sursa: www.fao.org

Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul, iar in anul 2002 numai Ucraina. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.

Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.S.I.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta, ceea ce denota o piata neconsolidata, aflata in cautari, dar care dispune de un potential productiv mare.

Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.000.000 tone (tab. 7). Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China, cu 315.000 tone/an, dar in care consumul este de doar 0,07 kg/locuitor/an. Italia produce 221.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5,8 kg/an/locuitor). In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3,7 kg/an/locuitor.

Tabelul 7

Productia si consumul de carne de iepure de casa

(dupa FAO 2001)


Tara

Productia anuala

(in to)

Consum mediu anual

pe locuitor

(kg)

Continentul

Productia anuala

(to)

China


Europa

Italia



Africa


Spania



America de Sud


Franta



America Centrala


Malta



America de Nord


Cipru





Egiptul





Maroc





Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.051 tone in Europa, 85.782 tone in Africa si 55.681 tone in America. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.

Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. 8) au fost stimulative in tarile din Europa. Analizand evolutia acestora in Germania, in perioada 1998-2001, se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3,87-4,47 marci/kg carne.

In Romania, intre anii 1991-2001, preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab. 9) au variat extrem de mult, de la 441,65 dolari US in anul 1997 la 4129,71 dolari US in anul 1999. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau, in general, 1000 dolari. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998, cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441,65-959,68 dolari US. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001, de 2442,51 dolari US, este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.

La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma, FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta, potential subestimat pana acum”.



Tabelul 8

Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator,

in tarile din Europa


Tara

Moneda

Anul





Austria

Silingi





Bulgaria

Leva





Cehia

Coroane cehe





Franta

Franci





Germania

Marci





Grecia

Drahme





Ungaria

Forinti





Italia

Lire





Polonia

Zloti





Portugalia

Escudo





Romania

Lei





Federatia Rusa

Ruble





Slovacia

Coroane slovace





Slovenia

Dinari sloveni





Spania

Peseta





Elvetia

Franci elvetieni






In 29 septembrie 2001 la Ragusa, Sicilia, a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.

Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei, inclusiv a tarii noastre, cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat, sanatos.

Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania, iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent, extrem de util tarii noastre.


Tabelul 9

Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania


Specificare

U.M.

Anul












Pret carne iepure

Lei/tona












Paritatea

Lei/dolari












Pret carne iepure

Dolari/tona















2.11. Analiza rentabilitatii

Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an, vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui, dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.

Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 - 4 kg. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima.

400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.800 iepuri anual

28.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual, adica

86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar

Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON, incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).

Incasari rezulta si din vanzarea pielor.

Avem cheltuieli cu:

utilitatile

personalul

transportul

furajarea

realizarea lucrarilor agricole

achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei

vaccinurile, tratamentele

prelucrarea si tabacirea pielor

cheltuieli de protocol

piese schimb

de intretinere si modernizare permanenta

asigurare

taxe si impozite

rata la banca etc

De la banca am imprumutat 150.000 Euro, cu o perioada de rambursare de 10 ani. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro, cu o rata lunara de 3.500 euro, adica cam:

3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar

Analizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.


CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII


3.1. Cauze

Dintre posibilele cauze amintim:

incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD

acceptarea unei oferte tentante de vanzare

facilitatea cresterii

fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure

calamitati naturale (ex: foc)

neintelegeri intre asociati

supraestimarea resurselor productive ale fermei


3.2. Modalitati de incheiere

1. vanzarea

2. fuziunea

3. absorbtia

4. transformarea in societate pe actiuni

5. lichidarea

6. falimentul


Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere, trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi:

stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere

stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere

programarea actiunilor de iesire din afacere

se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere

anagajarea expertilor necesari

stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci, membri fondatori etc)

determinarea valorii afacerii

modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere

anunatarea iesirii catre salariatii cheia

inceperea demersului final

In tot acest timp, activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal


3.3. Concluzii finale

Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre, producerea si comercializarea carnii de iepure in principal, putem afirma ca nu intalnim probleme majore. Desi este o piata mica, cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Suntem in pas cu, concurentii nostri, si acest fapt se datoreaza experientei noastre, dar si studiului de poata realizat.

Singura problema cu, care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa, dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }