QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Ereditatea








Stim cu totii ca copii semana cu parintii lor sau cu bunicii si ca fratii si surorile seamana intr-o oarecare masura. Se pune totusi intrebarea: cat de sigur se pot prezice trasaturile viitorilor copii? Cercetarea detaliata a ereditatii ne ofera cateva raspunsuri la aceasta intrebare.
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care genele sunt descrise ca fiind coduri biochimice. Genele sunt entitati foarte mici. Oamneii de stiinta stiu ca ele purtate de cromozomi. Acestia se afla in centrul sau nucleul fiecarei celule umane. Toate aceste structuri impreuna realizeaza amprenta chimica a unei persoane.



Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjati in 23 de perechi. Cromozomii unei perechi arata foarte asemanatori dar nu sunt identici. Femeile au 23 de perechi identice in timp ce la barbati exista o pereche – cromozomul sexual – ca-re nu este identic. La femei exista 2 cromozomi mari, in forma de X, in vreme ce la barbati exista unul Y, avand forma unui carlig. Acesta mica diferenta in struc-tura celulara este cheia solutionarii dilemei daca copilul care se va naste va fi baiat sau fata. Modul in care se dispun cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare importanta. Fiecare pereche contine gene similare si deci formele cele mai simple ale ereditatii se pot determina din perechile singulare de gene. Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta, cealalta recesiva. De obicei, genele dominante au tendinta de a se face evidente in constructia fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur parinte. E nevoie de o pereche de gene recesive – cate una mostenita de la fiecare parinte – pentru ca trasatura pe care o poarta sa devina evidenta in decursul vietii.
Geneticienii au identificat un numar mare de gene dominante si recesive. De exemplu gena responsabila pentru aparitia parului cret este una dominanta. In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu siguranta daca copilul va va mostenii parul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator, gena dominanta responsabila pentru aparitia parului cret avand sanse sensibil mai mari de a transfera acesta trasatura. Principiul de functionare ne poate ajuta insa intr-un mod negativ – sa intelegem ca nu ne putem astepta la un copil cu par drept atunci cand unul dintre parinti are parul cret iar celalalt nu.


Cromozomii X si Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X mai contine insa si alte gene care nu au nimic in comun cu caracteristice sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece ele sunt mostenite de catre individ, in acelasi timp cu cromozomul sexual.
O astfel de gena este cea care ne permite sa distingem corect culorile. O anumita gena care se gaseste doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingem corect culorile rosu si verde. Vederea policromatica este o trasatura dominanta iar daltonismul e recesiva. Daca un barbat are inscrisa acesta gena in codul sau genetic, pe singurul sau cromozom X, el este cu siguranta daltonist deoarece nu are unde sa aibe si gena cealalta, chiar daca ea este dominanta. Daca o femeie mosteneste gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate de caracterul dominant al celuilalt cromozom X, asta daca nu e foarte ghinionista si ar avea nenorocul de a mosteni genele anormale ale ambilor parinti.
In situatia in care un barbat contribuie cu un cromozom X la o fiica si cu un cromozom Z la o fiu, rezulta ca un daltonist nu poate sa transmita acest defect fiului sau. Daca fiul va fi daltonist, gena trebuie sa fi fost transmisa de la mama care era purtatoarea unei gene anormale pe unul din cei 2 cromozomi X. Daca mama are o vedere normala, ea are cu siguranta o gena normala, pe celalalt cromozom X. In orice caz, fiica barbatului daltonist, cea care primeste acest cromozom, va fi cu siguranta purtatoare a genei daltonismului.



Hemofilia (o boala rara care nu permite coagularea sangelui) este o alta caracteristica recesiva, in legatura cu sexul si care se transmite tot prin interme-diul cromozomului X. O femeie poate fi purtatoare a acestei gene si ori de cate ori va transmite cromozomul unui descendent de sex masculin, va aparea boala. Un copil de sex feminim va necesita o doza dubla de asemenea gene din partea ambilor parinti, pentru a fi afectata de hemofilie. Dat fiind faptul ca gena in sine este foarte rara, doza dubla este practic aproape imposibil sa apara. Genele rece-sive, fie ele normale sau annormale, pot fi purtate de oameni de-a lungul intregii lor vieti, fara ca acestea sa devina vreodata evidente. In acelasi timp, din moment ce ele exista, sunt transmise din generatie in generatie, dar se pot manifesta brusc in lantul ereditar la oricare dintre descendenti. Daca gena recesiva este anormala, ea poate reprezenta un motiv de ingrijorare.
Intrebarea este de unde apar mai intai genele imperfecte. Explicatia cea mai simpla este ca aparitia lor este pur accidentala. In timpul stadiilor de producere a celulelor sexuale, cromozomii sunt reprodusi printr-un proces chimic. In mod inevitabil, in timpul celor cateva milioane de ori de cate ori acest proces de copiere are loc, pot sa apara si erori. Chiar si numai o mica schimbare a ordinii elementelor chimice poate duce la o alterare a mesajului codificat de gena in cauza. Daca in timpul fecundarii aceasta gena se va transmite si urmasul supravietuieste, mesajul genetic alterat va fi reprodus in toate celulele urmasilor copilului. Acest fenomen se numeste mutatie genetica.
Mutatiile reprezinta o pura intamplare si ca toate hazardurile, ele pot fi intamplari fericite sau nefericite. Din nefericire, in interiorul corpului uman, care este un organism foarte complex, schimbarile se produc de obicei spre o directie negativa. Dar cum genele sunt produse prin duplicarea genelor deja existente, daca nu a aparut o mutasie, evolutia genelor imperfecte va fi stopata. Nici char noi nu am fi evoluat de la stadiul organismelor primitive unicelulare si rasa umana nu ar fi existat niciodata, daca aceste procese nu ar fi avut loc.
In procesul evolutiv multe schimbari in rau sunt eliminate pe cale naturala. Fie copilul moare inainte sau la nastere, fie indivizii afectati cedeaza in lupta pentru supravietuire, fiind astfel eliminati treptat. Dat unel mutatii reprezinta un avantaj: „mutantii” devin vigurosi in detrimentul indivizilor „normali” si astfel evolutia mai face un pas inainte.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }