QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Protectia sociala a varstnicilor








PROTECTIA SOCIALA A VARSTNICILOR


1. Legea 17/2000 privind protectia sociala a varstnicilor


Prezenta lege are in vedere persoanele varstnice care au dreptul la asistenta sociala, serviciile si prestatiile sociale de care poate beneficia aceasta categorie de varsta, serviciile comunitare existente, organizarea si functionarea caminelor pentru persoane varstnice, finantarea asistentei sociale precum si procedura de stabilire, suspendare si incetare a drepturilor de asistenta sociala pentru aceste persoane.




Conform acestei legi pot beneficia de servicii de asistenta sociala persoanele varstnice, care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege, in raport cu situatia socio-medicala si cu resursele economice de care dispun si care se gasesc in una din urmatoarele situatii:

a)             nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

b)             nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c)             nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;

d)             nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;

e)             se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii. Aceste nevoi, in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, pot fi de natura medicala, socio-medicala, psihoafectiva si se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si a Ministerului Sanatatii Publice. Aceasta poate fi revizuita anual si, in mod obligatoriu, o data la 3 ani.

Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 886/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 16 octombrie 2000.

Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se gasesc in situatiile prevazute in aceasta lege se realizeaza cu consimtamantul acestora si au in vedere:

a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;

b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice;

c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea.

In situatia in care starea de sanatate a persoanei varstnice nu permite obtinerea consimtamantului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor decizia se ia de serviciul social al Consiliului Local sau de Directia de Asistenta Sociala din cadrul Directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultarea si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:
a) servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;

b) servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt:

a)          servicii sociale, care constau in:

ajutor pentru menaj;

consiliere juridica si administrativa;

modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva;

b)         servicii socio-medicale, care constau in:

ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale;

asigurarea unor programe de ergoterapie;

sprijin pentru realizarea igienei corporale;

c)          servicii medicale, care constau in:

consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata;

servicii de ingrijire-infirmerie;



asigurarea medicamentelor;

asigurarea cu dispozitive medicale;

consultatii si ingrijiri stomatologice



Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate:

a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;
       b) nu se poate gospodari singura;

c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale;

d) nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii.

Organizarea si functionarea caminelor pentru persoane varstnice

Caminul pentru persoane varstnice este institutia de asistenta sociala cu personalitate juridica, infiintata, organizata si finantata potrivit dispozitiilor prezentei legi. Acestea asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica.

Principalele obiective ale unui camin sunt:

a) sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranta;

b) sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice;

c) sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor varstnice;

d) sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata sociala;

e) sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane.

f) sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate;

g) sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de imbatranire.

2. Varstnicul o problema sociala?

Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari, ar trebui ca in acest context, profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta, sa constientizeze ca nu sunt suficiente doar cunostintele, ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila, umanista, asociata cu sentimente de respect si afectiune, ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-i punem o perfuzie, daca uitam sa empatizam cu el, daca uitam sa-l respectam si sa-l acceptam cu toate valorile lui. Nu trebuie sa uitam ca, daca empatizam cu varstnicul, empatizam chiar cu viitorul nostru individual.

Privita in ansamblul sau, persoana varstnica este o persoana, de cele mai multe ori, multiplu dezavantajata, prin scaderea resurselor fizice, care nu inseamna totdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mental.

Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta; multi dintre batrani traiesc sub pragul de saracie, multi renunta la facilitatile confortului (caldura, apa, energie) din cauza veniturilor mici, multi “intaresc” randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.

Pentru a face fata schimbarilor de structura pe varsta a populatiei, programele de asistenta sociala s-au inscris intr-o abordare globala regasindu-se ipotezele admise in mod curent in ceea ce priveste durata normala a vietii active, validitatea unei demografii certe intre munca remunerata si pensie, sistemul de finantare a fortelor de sustinere materiala a varstnicilor, precum si tipurile de prestatii oferite, autonomia persoanelor varstnice si rolul acestora in familie si societate.

In general toate politicile si programele de asistenta sociala pentru batrani au ca obiect de studiu sanatatea, alimentatia, conditiile de locuit, familia, securitatea din punct de vedere a ocupatiei si veniturilor.

Cauze ale institutionalizarii pe termen lung:

- singuratatea si lipsa retelei de suport;

- dorinta manifesta a varstnicului;

- lipsa veniturilor;

- diferite afectiuni cronice;

- handicapul fizic sau mental;

- pierderea locuintei;

- lipsa adaptarii in cadrul serviciilor la domiciliu;

- “crize” in sanul familiei de origine;

- imobilizarea la pat;

- violenta domestica sau a celor ce s-au angajat sa-i ingrijeasca.

Desi dupa 1990 s-au schimbat multe privind institutiile pentru varstnici, totusi batranii din multe institutii au relatat faptul ca sunt deprimati, nefericiti, inadaptati. Studiile au demonstrat ca au mai putina vitalitate, mai putina activitate si mor mai repede decat persoanele de aceeasi varsta din societate. Schultz si Bremmer raportau tulburari de ordin psihologic si tristete mai ales atunci cand transferul era involuntar.

Se pune problema de ce nu se poate schimba mai mult aceasta situatie. Pentru ca exista inca structuri rigide si persoane in pozitii de decizie, care nu doresc schimbarea, personalul este foarte putin si adesea necalificat. Sunt foarte putine cursuri, care sa ridice nivelul de pregatire al personalului, personalul nu este selectat (pentru ca, in general, cei care doresc un astfel de post au o situatie socio-economica precara, el fiind o alternativa a existentei lui si nu o alegere).



Ceea ce noi consideram important este responsabilitatea deontologiei medicale, cresterea nivelului de comunicare dintre medic si pacient, dar si rezolvarea retribuirii adecvate pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o asuma.

Relatia intre schimbarea mediului, mortalitate si morbiditate a fost investigata in cadrul unor studii efectuate in spitalele de neuropsihiatrie si caminele pentru batrani. Mutarea unui varstnic dintr-un loc familiar intr-o institutie a fost cauza unei dezorganizari la nivel psihologic si cauza unei stari stresante. O persoana varstnica ce se pregateste sa intre intr-o institutie trebuie sa parcurga mai multe etape: sa ia o decizie, sa dea o declaratie, sa astepte raspunsul, sa astepte momentul internarii, situatii care sunt suficient de stresante. Efectele acestui stres la persoana varstnica, inaintea admiterii in institutie, sunt asemanatoare cu efectele directe ale institutionalizarii.

Tohin si Lieberman au evidentiat diferente foarte mari intre varstnicii care urmeaza sa fie admisi intr-o institutie si varstnicii care traiesc in comunitate, in privinta functionarii cognitive, raspunsurilor afective, starilor emotionale si a imaginii de sine.

Rezultatele au aratat o lejera dezorganizare la nivel cognitiv, limitarea raspunsurilor afective, scaderea sentimentului de “stima de sine”, diminuarea nivelului selfului si crestere a depresiei. Aceste rezultate arata ca exista un proces psiho-social anticipatoriu, in care fortele sunt puse in miscare in asa fel incat individul ajunge sa aproximeze institutionalizarea in minte, inainte de a intra definitiv intr-un mediu institutionalizat.

4. Dependenta persoanelor varstnice

Notiunea de dependenta are specific geriatric si, desi nu este o boala, ea poate fi determinata de boala, de accident, de o anomalie innascuta sau castigata, la care se adauga, in cazul varstnicilor, procesul de involutie. Dr. Constantin Bogdan subliniaza una dintre afirmatiile lui Cardot din 1994: ”Batranetea nu este o boala; marea varsta induce o dependenta naturala care necesita ajutor”.

Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora de sanatate publica. Ea determina dimensiunile nevoilor si serviciilor care sunt necesare, impunand alocarea de resurse in domeniul asistentei medicale si sociale, sprijinirea familiilor si alte forme de ajutor. Calificand relatia persoanei cu mediul sau inconjurator, dependenta necesita o abordare globala si multidisciplinara. Este importanta, asadar, buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns situatiei, intotdeauna aparte a pacientului.



.5. Recomandari si modalitati de optimizare a calitatii vietii varstnicilor

Organismele internationale specializate in problemele varstnicilor au elaborat o serie de recomandari pentru includerea si urmarirea lor intr-un program national de protectie sociala a varstnicilor. Printre obiectivele planului international al actiunilor privind populatia varstnicilor se inscriu:

- aprofundarea pe plan national si international a efectelor economice si sociale ale imbatranirii populatiei asupra procesului de dezvoltare;

- promovarea unor politici si programe care sa garanteze securitatea economica si politica a populatiei varstnice si sa-i ofere acesteia posibilitatea de a contribui la dezvoltarea si, in acelasi timp, sa beneficieze si de avantajele acestei dezvoltari;

- formularea unei politici si actiuni realiste in concordanta cu obiectivele nationale si cu principiile internationale;

- incurajarea procesului de formare a cadrelor de ingrijire a batranilor si dezvoltarea metodelor de cercetare privind problemele varstei a treia.


Recomandari privind domeniul calitatii vietii:

- protectia persoanelor varstnice sa depaseasca simpla preocupare pentru combaterea bolii, astfel incat sa tina seama de interdependenta factorilor fizici, mentali, sociali, spirituali si ecologici, cu actiune agresiva asupra sanatatii varstnicilor.

- accentuarea rolului asistentei sociale in cadrul unei strategii, ce urmareste ca populatia varstnica sa continue sa duca o viata independenta in cadrul familiei;

- depistarea precoce a bolilor si tratamentului adecvat, astfel incat sa se previna instalarea incapacitatii totale si a bolilor cronice degenerative;

- supravegherea speciala a varstnicilor neadaptati la mediu;

- antrenarea persoanelor varstnice la organizarea serviciilor de sanatate si de functionare a lor;

- diversificarea serviciilor de ingrijire in cazul unei infrastructuri sociale si sanitare deservite de un personal specializat capabil sa asigure servicii geriatrice adecvate;

- depistarea starii de malnutritie la varstnicii saraci.


Recomandari privind alimentatia:

- asigurarea unei oferte de produse alimentare bogate nutritiv si la preturi accesibile pentru toate categoriile de venituri;

- repartizarea justa si echilibrata a alimentelor;

- promovarea unui comportament alimentar corect;

- promovarea unor corectari asupra rolului unor factori nutritionali in procesul imbatranirii.

Recomandari privind protectia consumatorului:

- produsele alimentare, obiectele, instalatiile si echipamentele casnice sa fie conform cu normele de securitate avand in vedere vulnerabilitatea persoanelor varstnice;



- asigurarea unei administrari corecte a medicamentelor si a altor produse prin instructiuni clare si adecvate;

- facilitarea accesului populatiei varstnice la medicamente, ochelari, proteze necesare pentru continuarea activitatilor si pentru asigurarea independentei lor;

- sanctionarea practicilor de vanzari menite sa exploateze resursele financiare ale populatiei varstnice.

Recomandari privind conditiile de locuit:

- locuinte convenabile cu dotari de mobilier si echipamente adecvate nevoilor batranilor;

- crearea unui mediu de locuire format din persoane apartinand diferitelor categorii de varsta.

Recomandari privind puterea de cumparare a acestei categorii de varsta:

- asigurarea unui minim de resurse necesare unei vieti normale;

- indexarea veniturilor si economiilor populatiei varstnice pentru mentinerea puterii de cumparare;

- punerea in aplicare a unor sisteme de securitate sociala bazate pe cuprinderea intregii populatii varstnice;

- posibilitati de reintegrare in munca, eliminand orice discriminare pe criteriu de varsta, mai ales ca unele persoane in varsta cu calificare inalta prin experienta lor pot invata pe tineri.

Recomandari privind familia si mediul social:

- promovarea unor politici sociale care sa incurajeze mentinerea solidaritatii familiei, intre generatii;

- crearea unor servicii sociale de sustinere a familiei care ingrijeste persoana varstnica;

- incurajarea autoasistentei si a relatiilor dintre populatia varstnica si cea tanara.

Recomandari privind informarea si instruirea batranilor:

- cluburi de zi;

- folosirea mass-media ca mijloc de comunicare cu batranii prin programe adecvate specificului lor;

- organizarea unor centre culturale proiectate pe nevoile de informare si de instruire a batranilor.



Modalitati de optimizare a calitatii vietii la persoanele in varsta

Pentru a-si putea accepta propria moarte, persoanele in varsta trebuie sa isi accepte viata asa cum au trait-o. Aceste persoane se lupta sa dobandeasca un sentiment de integritate, de coerenta si de completitudine a propriei vieti. Cele care reusesc sa gaseasca o ordine si un sens in ceea ce au trait ating mult dorita intelepciune. Dupa Erikson, aceasta presupune a nu avea regrete majore in legatura cu ceea ce ai facut sau ceea ce ai fi putut sa faci. In al doilea rand, a accepta ca parintii tai au facut tot ce au putut pentru tine si te-au iubit, cu toate imperfectiunile lor. In plus, presupune a-ti accepta moartea ca sfarsit inevitabil. Cu alte cuvinte, a accepta imperfectiunea ta, a parintilor tai si a vietii. Cei care nu ating aceasta stare de acceptare sunt coplesiti de disperare, deoarece realizeaza ca le-a mai ramas foarte putin timp de trait.

Terapia ocupationala

Dupa cum medicii acorda o importanta deosebita tratamentului farmaceutic, deci terapiei clasice, psihologii largesc aria teoriei ca notiune, demonstrand eficacitatea terapiilor nonmedicale. Prin urmare, terapia ocupationala face parte din asa zisele terapii nonmedicale, alaturi de reeducare senzoriala, stimularea functiilor superioare, proteze, plan terapie.

Ca metoda terapeutica, terapia ocupationala urmareste recuperarea complexa a varstei celui afectat de procesul de imbatranire sau de imbolnavirile favorizate de acest proces.

Terapia ocupationala are in vedere:

- recuperarea motricitatii;

- redobandirea autonomiei ( reluarea activitatilor cotidiene);

- reintegrarea psiho-sociala.

Este lucru stiut ca varstnicii care se mentin activi fizic si intelectual prezinta o instalare mai tarzie a imbatranirii. Subsolicitarea determinata de retragerea din activitate si care duce la involutie marcanta poate fi prevenita prin masuri profilactice ocupationale, care au ca scop orientarea varstnicului spre noi directii de activitate.

Terapia ocupationala de functie se aplica in situatia in care varstnicul si-a pierdut obisnuintele instinctuale (alimentatia folosita zilnic), urmarind reinvatarea si fixarea gesturilor cotidiene elementare.

Terapia ocupationala de mentinere urmareste consolidarea rezultatelor obtinute prin recastigarea functiilor si chiar achizitionarea de activitati noi. In acest cadru intra activitatile recreative-hobby, terapia cu aspect practic de gradinarit.

Ca metoda de tratament terapia ocupationala se aplica in cadrul organizat in unitatile de asistenta de internare pe termen lung, in sanatorii de recuperare, in camine spital. Vor fi luate in considerare ideile si preferintele subiectilor si experienta personala. Se va urmari aspectul inedit, simplu, utilitar.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }