Nevoile persoanelor varstnice

Nevoile persoanelor varstnice

I. 1.Precizari conceptuale.

Situatiile asistentiale apar in legatura cu anumite trebuinte, nevoi umane, pe care actorul social nu poate sa si le satisfaca singur. Asistenta sociala are in centru chiar aceste trebuinte umane, ele fiind cele ce trebuie identificate, evaluate, iar pentru satisfacerea lor se concep si se pun in practica planurile de interventie sociala, iar evaluarea finala a actiunii asistentiale are in vedere nivelul de satisfacere al trebuintelor.

Desi face parte din vocabularul de baza al asistentei sociale termenul de ,,nevoie'' sau ,,trebuinta umana'' este destul de vag si dificil de operationalizat.

Acestui termen de ,,nevoie'' i se pot atasa diverse determinative: de exemplu, nevoie materiala, nevoie fiziologica, nevoie afectiva sau nevoie spirituala. In literatura de specialitate au existat numeroase incercari de definire a trebuintelor umane. De exemplu, Louise C. Johnson spune ca: ,, nevoile umane se refera la acele resurse de care oamenii au nevoie pentru a supravietui si a functiona adecvat in societatea in care traiesc.''

Trebuinta este determinata prin raportare la un alt concept vag si anume acela de normalitate sociala. Ceea ce pentru unii reprezinta normalitatea sociala pentru alti oameni conditionati de contextele socio-istorice in care traiesc, aceasta normalitate sociala nu e relevanta pentru viata lor . De exemplu, cu un secol in urma, oamenii nu aveau nevoie de un computer pentru ca nu se dezvoltase tehnologia computerelor pentru bunul public, iar acum, chiar si familiile cu o situatie materiala modesta considera necesara existenta unui computer in locuinta lor.

O alta definitie frecvent utilizata este cea care vede nevoia ca pe o conditie ce trebuie indeplinita pentru ca actorul social sa poata supravietui.

Nevoile, trebuintele sunt diferite de dorinte, de aspiratii, intrucat acestea sunt extrem de diferite de la un individ la altul si astfel nu pot sa trimita la o realitate masurabila.

Datorita acestui fapt anumiti cercetatori, au identificat trebuintele, nevoile umane cu conditiile materiale minime de care are nevoie un individ pentru a putea trai in conditii decente de viata.

Exista si o posibilitate subiectiva de a defini nevoia umana, prin identificarea ei cu dorinta. Conform acestei posibilitati foarte putine nevoi umane sunt necesitati vitale, cele mai multe din trebuinte provenind din cultura, ele nefiind naturale.[2]

In afara trebuintei alimentare, a apei, a aerului, a locuintei, toate celelalte nevoi ar fi construite de catre actorul social, in mod subiectiv.

In asistenta sociala, nevoile umane se definesc prin perspectiva persoanelor si grupurilor marginalizate, aflate temporar sau permanent in imposibilitatea de a-si satisface trebuintele prin forte proprii.

Asistenta sociala trebuie sa tina cont de faptul ca in afara de trebuintele materiale si socio-afective primare, spectrul nevoilor umane este de o diversitate deconcertanta de la o persoana la alta[3]

. Nevoile umane sunt greu de definit riguros. Cu toate acestea exista anumite caracteristici generale care se ataseaza nevoii indiferent de subiectul in cauza.

Aceste caracteristici sunt : subiectivitatea, necesitatea, plasticitatea, organizarea.

1. Subiectivitatea se refera la faptul ca nici o trebuinta nu exista independent de un actor social, de un subiect uman. Nevoia este resimtita de catre un subiect uman, ca lipsa sau insuficienta a unui bun material, ca decalaj intre asteptari si realizari, aspiratii spre o viata mai buna.

2. Nevoia, trebuinta, odata ivita se impune subiectului uman, declansand actiunea de cautare a satisfactiei si ii confera caracter de necesitate. Chiar daca are o obirsie de natura umana sau provine din rigorile, obiceiurile vietii sociale, nevoia cere sa fie implinita.

Implinirea poate fi amanata, insa nu fara a produce consecinte grave in functionarea normala a subiectului uman. De exemplu, nesatisfacerea nevoilor fiziologice, conduce la imbolnavirea sau chiar la moartea individului, ori in cazul nevoilor afective nesatisfacute pot aparea tulburari de comportament, crize, depresii etc.

3. Nevoia este plastica, pentru ca ea se modeleaza fie dupa conditii individuale, de mediu natural sau social, fie in functie de exigentele puterii politice. Fiecare epoca istorica, fiecare societate, dar si fiecare individ in parte inregistreza modificari ale structurii trebuintelor si treansformari in maniera lor de manifestare.

4. Nici o trebuinta,  nevoie umana nu apare izolat, fara legatura cu ansamblul trebuintelor unui actor social. Nevoile cer sa fie satisfacute si se nasc din satisfactii; ele traiesc impreuna, se genereaza, se stimuleaza intre ele sau se inhiba reciproc.

Implinirea nevoilor influenteaza atat satisfactia de viata a subiectului uman, cat si calitatea functionarii sale in cadrul unei societati. Satisfacerea nevoilor unor indivizi umani, nu este numai o problema individuala ci si una la nivel societal, tocmai pentru acest lucru societatea asumandu-si responsabilitatea asigurarii bunastarii membrilor sai, care prin resursele proprii nu-si pot satisface aceste nevoi.

I. 2. Clasificarea nevoilor umane

Chiar daca sunt diverse nevoile umane pot fi incluse in categorii de sinteza, ce se raporteaza la: domeniul de manifestare, (cum ar fi: biologic, social, cognitiv, psihologic), modalitatea de definire, perceptia subiectului uman care resimte trebuinta.

A. Abraham Maslow, exponent al psihologiei umaniste a oferit o tipologie a nevoilor umane si o ierarhizare a lor in functie de prioritatea lor in motivarea  comportamentului uman. Piramida trebuintelor elaborata de Maslow cuprinde cinci categorii de necesitati umane.

Potrivit lui Maslow actiunile umane au toate ca scop satisfacerea unor trebuinte.

Satisfacerea se produce potrivit unei ordini de prioritati sau urgente, luandu-se in considerare mai intai nevoile primare, pentru ca apoi sa fie luate in calcul cele de ordin superior. Astfel, nevoile se structureaza piramidal, astfel:

a) La baza  piramidei se afla nevoile alimentare, de ordin fiziologic (nevoia de aer, de apa, de hrana, de imbracaminte, nevoi de ordin sexual, senzorial etc.). Satisfacerea lor asigura buna functionare biologica a organismului uman.

b) Nevoia de securitate individuala in mediul natural si social se refera la protejarea fata de fortele exterioare ostile si fata de diferiti factori de risc. Asigurarea unei astfel de protectii se realizeaza prin stabilitatea unui loc de munca, prin asigurarea casei, polite de asigurare etc.

c) Nevoile sociale se raporteaza la necesitatea acceptarii si aprtenentei (fiecare subiect uman simte nevoia de a fi acceptat intr-un grup, simte nevoia de a apartine afectiv cuiva). Oamenii manifesta nevoia de dragoste inca din primele luni de viata, dar aceasta nevoie instinctiva la inceput, devine treptat din ce in ce mai ,,rationala". Satisfacerea acestei nevoi conduce la intarirea sentimentului de siguranta si de securitate.

d) Nevoia de stima deriva din dorinta individului de a-i fi recunoscut statutul pe care il are, sa-i fie apreciate competentele, abilitatile, calitatile, performantele etc. . Satisfacerea acestei nevoi de stima ajuta si la dobandirea increderii in sine si produce sentimente de forta, de utilitate etc. . Daca aceasta nevoie nu este satisfacuta poate produce sentimente de neputinta, de inferioritate, ori de slabiciune.

e) Nevoia de autorealizare, priveste construirea unei imagini de sine favorabile dar si capacitatea de autocontrol.  Aceasta nevoie e satisfacuta atunci cand actorul social se auto-apreciaza ca fiind ,,cineva", atunci cand el are posibilitatea de a lua decizii asupra scopurilor si mijloacelor de implinire sociala.

,,Cele cinci tipuri de nevoi sunt proiectate prin o structura piramidala a carei baza este reprezentata de nevoile fiziologice. Trebuie saqtisfacute mai intai nevoile de la baza piramidei (nevoi fiziologice) apoi daca acestea sunt satisfacute pot fi satisfacute si nevoile de la nivelurile superioare (apartenenta, stima, recunoasterea sociala). Pentru a se putea mentine o stare de echilibru fiziologic si psihologic de homeostazie (fiziologica si psiho-sociala) a individului, este necesar sa se realizeze o satisfacere in ansamblu a nevoilor sale".[7]

Aceasta ierarhizare realizata de Masslow, are meritul de a fi luat in considerare nu numai latura biologica a omului ci si pe cea umana, reprezentata prin prizma ideilor despre om ca avand capacitatea de crestere si autoactualizare.

Maslow sustine ca o trebuinta de pe o treapta superioara poate motiva comportamentul, dar asta numai daca trebuintele de pe treptele inferioare au fost macar partial satisfacute. Maslow considera ca, fara satisfacerea nevoilor de la baza piramidei (nevoile fiziologice) oamenii nu pot accede catre implinirea de sine si nu isi pot valorifica intregul potential ceea ce reprezinta o pierdere atat pentru iondivid cat si pentru societate.

B. Jonathan Bradshaw (1972) distinge patru categorii de nevoi si anume:[8]

a.  Nevoile normative sunt cele definite de catre expertii, administratorii si factorii decizionali din domeniul puterilor publice si ala asistentei sociale, prin raportarea situatiilor sociale reale la cele optimale, dezirabile, conforme cu o norma de functionare. Expertii, specialistii pot stabili nivelurile minime sau maxime de consum alimentar pentru o familie sau o persoana, necesarul de asistenta sociala, necesarul de medicamente etc. . Odata ce limitele ,,normalului" sunt definite, asistentul social este dotat cu un instrument de masurare si evaluare a situatiilor problematice, putand descoperi astfel care dintre clientii sai are dreptul la anumite servicii asistentiale ori deasemenea poate sa-i descopere pe cei ce nu se inscriu in limitele situatiei disfunctionale. Prin definirea nevoilor normative, factorii puterii pot controla mecanismele reproducerii structurii sociale si pe cele ale normalizarii.

b. Nevoia resimtita se constituie ca o reflectare a ceea ce doresc oamenii. E probabil ca un individ sau un grup sa se afle intr-o situatie problematica prin raportarea la ,,normalitatea" definita de catre experti, dar cu toate acestea fara ca ei sa resimta vreu decalaj antre optim si real. Fiecare individ uman are trebuintele lui care nu sunt definite ca atare de catre specialisti. Astfel nevoiele care sunt relevante pentru un subiect uman sunt cele resimtite si nu cele descrise de specialisti.

c.  Nevoia exprimata reprezinta o cerere concreta de ajutor, cerere intreprinsa de un individ, grup, comunitate pentru rezolvarea anumitor probleme umane. Nevoia resimtita, in masura in care nu poate fi realizata prin fortele proprii ale subiectului uman, devine nevoia exprimata. Nevoile exprimate nu coincid intotdeauna cu nevoile resimtite, de cele mai multe ori nevoile exprimate sunt mai putin numeroase decat cele resimtite. Modul in care subiectul uman aflat in situatie de dificultate cere sprijin, difera de la un individ la altul, unii mergand chiar pana la protest, protest ce poate fi pasnic sau violent.

d. Nevoaia comparativa rezulta din comparatia populatiei care beneficiaza de un anumit sprijin, cu populatia care nu beneficiaza de acest sprijin. Atunci cand un anumit grup populational aflat in dificultate beneficiaza de sprijin si populatia aflata in acceasi situatie, are nevoie de sprijinul respectiv.

C. Clasificarea nevoilor realizata de Saint-Arnaud (1974) se bazeaza pe ,,subiectul purtator" al nevoii, respectiv umanitatea in totatlitatea ei, comunitatile si indivizii. Saint- Aranaud identifica trei categorii de  trebuinte si anume:

a.  Nevoile fundamentale, prezente la toti oamenii sunt innascute si tin de domeniul fiziologic si psihologic (hrana, adapost, apa, aer, nevoia de somn, nevoia de dragoste etc.).

b. Nevoile structurate reprezinta modalitatile prin care indivizii, isi satisfac trebuintele fundamentale. Trebuintele structurate nu sunt universale si nici innascute, ele fiind rezultatul obisnuintelor pe care ni le formeaza meduiul natural si social in care traim. Nevoile structurate pot aparea din anumite constrangeri sociale pe care ni le impune un rol, un status, datorita cutumelor unei culturi, civilizatiei, a modei, iar odata cu disparitia acestor factori generatori vor disparea si aceste nevoi structurate. Nevoile structurate se interiorizeaza in timp si pot deveni obisnuinte ale subiectului uman.

c.  Nevoile situationale se raporteaza la nivelul de satisfacere a trebuintelor fundamentale de catre individul uman. Individul, datorita socializarii, a dobandit anumite tehnici de raspuns la nevoile fundamentale, tehnici care din punct de vedere social sunt construite. Chiar daca aceste tehnici sunt construite potrivit societatii, individul va da o culoare personala nevoilor structurate.

D. Clasificarea nevoilor dupa Chombart de Lauwe. ,,Aparitia nevoii si intensitatea manifestarii ei nu pot fi intelese fara a recurge la structura asteptarilor, aspiratiilor, dorintelor clientilor, fara acestea din urma, nevoia devine fie o notiune echivoca, fie una cu o sfera prea restransa pentru a putea acoperi multitudinea formelor de manifestare la nivelul indivizilor". [10]

1. Nevoia-obiect, reprezinta un element exterior indispensabil, fie pentru buna functionare a unui individ (hrana), fie un element indispensabil pentru statutul social al individului (o casa convenabila, de exemplu). Absenta acelui obiect provoaca individului o stare de tensiune, de nervozitate; datorita acestei stari de tensiune, individul e stimulat sa actioneze pentru dobandirea obiectului respectiv si tocmai pentru aceasta nevoia-obiect, devine nevoia-stare.
2. Existanta unor obiecte, lucruri, care ar putea imbunatati viata unei persoane, obiecte la care respectiva persoana nu are acces, determina aparitia unor aspiratii, a unor dorinte. Nivelul la care aspiratiile ajung depinde de educatia persoanei, de statutul ei, precum si de posibilitatile de atingere, de implinire, a aspiratiilor respective. Datorita presiunii realizate de societate, unele nevoi-aspiratii se transforma in nevoi-obligatii. De exemplu in zilele noastre pentru a putea dobandi un loc de munca, trebuie sa bneneficiezi de instructie si educatie scolara.

E.  Profesor universitar doctor Elena Zamfir realizeaza urmatoarea clasificare a nevoilor umane:[11]

1. Necesitati universale care stau la baza unor indicatori absoluti ai calitatii vietii;
2. Necesitati umane, dar alternative. Ele sunt necesitati care caracterizeaza un stil de viata sau altul, o cale de realizare, implinire, toate acestea putand duce la fericire.
3. Necesitati artificiale, compensatorii, false. Sunt necesitati a caror simpla prezenta indica un mod de viata alienat, marginal, in ultima instanta patologic. Implinirea lor genereaza doar iluzia unei satisfactii partiale, de moment, dar cumulate in timp, ele caracterizeaza o cale eronata, care in cele din urma esueaza. Calitatea vietii aici nu este legata de satisfacerea acestor tipuri de necesitati, ci de reconsiderarea intregului mod de viata cladit pe fundamente valorice.

F. Virginia Henderson considera ca exista paisprezece nevoi fundamentale, acestea fiind:[12]

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
2. Nevoia de a bea si a manca
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
5. Nevoia de a dormi si a se odihni;
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca;
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica;
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii;
13. Nevoia de a se recrea;
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea;

Fiecare nevoie fundamentala cuprinde dimensiuni diferite ale fiintei umane si anume:

• O dimensiune biologica;
• O dimensiune psihologica;
• O dimensiune sociologica;
• O dimensiune culturala;
• O dimensiune spirituala.

I. 3. Nevoile persoanelor varstnice.

Orice demers in elaborarea unor politici, programe sau servicii pentru populatia in varsta, trebuie sa ia in considereare pe langa drepturile si capacitatile persoanei varstnice si nevoile acestora.

Deoarece asistenta sociala ,,are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala" , nu se poate dezvolta un sistem de asistenta sociala fara cunoasterea acelor nevoi ce trebuie satisfacute.

In cazul persoanelor de varsta a treia se intalneste o situatie particulara, acestea avand nevoie in egala masura de doua tipuri de suport: servicii medicale si servicii sociale. In aceste conditii initierea, dezvoltarea si acordarea serviciilor sociale si de sanatate, impun o politica unitara in domeniu pentru a realiza in principal mentinerea persoanelor varstnice la domiciliu sau daca, lucrul acesta nu este posibil, asigurarea ingrijirilor necesare intr-o institutie de asistenta sociala, pentru ca persoanele varsnice sa duca o viata decenta in continuare.

Persoanele varstnice sunt considerate persoane cu risc adica persoane vulnerabile, cu nevoi speciale care impun ajutor si protectie pentru a putea trai in conditii decente. O data cu inaintarea in varsta scade rezistenta organismului la imbolnaviri, concomitent refacerea, recuperarea, dupa boala sau dupa accident devin mai dificile sau chiar imposibile, ceea ce face ca varsnicii sa se regaseasca cel mai frecvent printre bolnavi, printre clientii serviciilor medicale, comparativ cu celelalte grupe de varsta si sa se inscrie de asemenea o mortalitate inalta.

In fiecare tara exista grile nationale de evaluare a nevolilor persoanelor varsnice; si la noi in tara, incepand cu anul 2000 exista o grila nationala care cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta; pe baza evaluarii acestor nevoi si a gradelor de dependenta se stabilesc tipurile de servicii recomandate a fi acordate la domiciliu sau intr-o institutie de asistenta sociala.

Analizand Grila Nationala de evaluare a persoanelor varsnice putem enumera urmatoarele puncte principale:

Starea de sanatate a varsnicului (diacnostic prezent, antecedente familiale relevante, antecedente personale, tegumente si mucoase, aparat locomotor, aparat respirator, aparat cardiovascular, aparat digestiv, aparat urogenital, organe de simt, examen neuropsihic, recomandari de specialitate privind tratamentul igienico-terapeutic si de recuperare).

Capaciatatea de autogospodarire si autoservire

Conditii de locuit (luminozitate, umiditate, igiena etc.)

Reteaua informala (familia, prietenii, vecinii)

Situatia economica(pensie de asigurari sociale de stat, pensie pentru agricultori, bunuri mobile si imobile aflate in posesie etc.)

Gradul de dependenta: status functional si status instrumental.

Prin Grila Nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se stabilesc nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere toatala sau partiala a autonomiei, nevoi care pot fi de natura medicala, socio-medicala, psiho-afectiva. Evaluarea aspectelor principale din Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, reflecta tipul de supot comunitar pe care persoanele varsnice trebuie sa il primeasca.

Persoanele varsnice se afla uneori in situatia de a avea nevoie de asistenta sociala, nevoie aparuta fie din lipsa resurselor economice, fie datorita unui handicap, a unor probleme de sanatate, probleme de comunicare, de relationare cu ceilalti etc.

,,Nevoia de asistenta reziduala reprezinta nevoia de asistenta sociala neacoperita de sistemul de asistenta sociala"[17], iar in cazul persoanelor varstnice din Romania aceasta nevoie este evidenta. Legea numarul 17/2000 a persoanelor varstnice reflecta cerinta de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.

Conform articolului 4 al legii numarul 17/2000, nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Potrivit Grilei de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice raman neacoperite nevoile legate de activitatile recreative, de implicare civica, de utilitate sociala, care de cele mai multe ori nu pot fi satisfacute de reteaua guvernamentala, ci doar prin alternativele oferite de sectorul non-guvernamental.

Grupa persoanelor in varsta reprezinta cel mai eterogen grup populational. Nevoile persoanelor varstnice difera mult in functie de factorii genetici, mediul si cursul vietii, experientele traite, educatia primita etc.

Nevoile persoanelor varstnice nu se pot stabili prin prisma unor caracteristici sociale generale cum ar fi: clasa sociala, venituri, rasa, sex, religie. Caracteristicile personale in combinatie cu evenimentele traite de persoana varstnica sunt relevante pentru identificarea nevoilor persoanelor varstnice aflate in dificultate.

In functie de schimbarile multidimensionale generate de procesul de imbatranire, varstnicul are si anumite nevoi specifice, diferite de ale adultilor, unele necesitand un ajutor special.