QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Dificultati de adaptare specifice institutionalizarii in caminele pentru persoane varstnice








DIFICULTATI DE ADAPTARE SPECIFICE INSTITUTIONALIZARII IN CAMINELE PENTRU PERSOANE VARSTNICE


1. Consideratii generale

Dificultatea de a raspunde pozitiv la eforturile de adaptare in caminele de batrani este raspunsul a doua influente: sociala si psihica. Conditia de „asistat” (factorul social), traind din ajutorul oferit de stat sau diverse ONG-uri, trezeste in varstnic o serie de fenomene de respingere (factorul psihic). Inadaparea este rezultatul acestei controverse.




De asemenea, studiile arata ca exista o mare diferenta individuala in ceea ce priveste adaptarea. Excluzand conditiile patologice, observam ca mai usor adaptabili sunt varstnicii cu o pregatire intelectuala modesta si care nu provin din randul unei familii. Dificultatile de adaptare sunt mai crescute in cazul celor cu pregatire superioara.

Pericolul oferit de inadaptare consta in posibilitatea de a fi un punct de plecare pentru alte dezechilibre mult mai grave. Anxietatea, nevrozele, psihozele de origine afectiva, sunt doar cateva dintre repercusiunile in plan psihic ale fenomenului de inadaptare.

Modificarile biologice, psihologice si sociale ce insotesc batranetea influenteaza in mai multe moduri bolile psihice care se intalnesc in aceasta perioada a vietii:

- favorizeaza debutul unor maladii psihice;

- favorizeaza reaparitia si agravarea unor suferinte psihice anterioare;

- determina o anumita specificitate in tablourile psihopatologice ale diferitelor boli psihice.

Pentru a intelege mai bine modelul tulburarilor psihogene la varstnicii din caminele de batrani este suficient sa adaugam reactiile legate de alterarea functiilor corporale, de modificarea functiilor psihice, reactiile la schimbarea situatiei sociale si trauma institutionalizarii, ca reactie de inutilitate si neputinta.

Probleme psihice specifice integrarii in caminele pentru persoane varstnice

Anxietatea reprezinta o stare afectiva vaga, de neliniste, de apasare, tensiune, ingrijorare si teama nemotivata, fara obiect, care este neconfortanta din punct de vedere psihologic. Anxietatea are ca dominante sentimente intense de insecuritate generate, in special, de teama abandonului sau a producerii unor nenorociri si catastrofe iminente. Totodata, anxietatea genereaza produse imaginative abundente, care nu pot fi ignorate si nici eliminate si care pun stapanire pe persoana si o domina.

In cazul varstnicilor, fenomenele de anxietate sunt amplificate odata cu internarea lor in institutiile de ocrotire. Batranii se simt abandonati si izolati. Aceasta izolare este un fenomen social cu implicatii psihice. Avand mai multe grade de manifestare, puterea de manifestare a anxietatii creste odata cu varsta. Unele dintre tulburarile somnului specifice batranilor sunt puse pe seama anxietatii. Chiar si o usoara scadere a randamentului intelectual este considerata ca fiind o rezultanta a anxietatii.

Cu toate ca anxietatea este considerata ca fiind o reactie obisnuita, normala a personalitatii, la varsta a treia se manifesta cu o intensitate mult mai mare. Astfel, anxietatea iese din limitele normale si poate conduce catre o manifestare patologica, anxietate generalizata.

Varstnicii cu anxietate generalizata prezinta tensiune motorie, manifestata prin: instabilitate, durere musculara, incapacitate de relaxare, facies crispat. Unele manifestari de hiperactivitate vegetativa, specifice batranetii, sunt strans legate de anxietatea generalizata: tahicardie, parestezii, tulburari gastrice, puls si respiratii frecvente. Totodata, varstnicii ce manifesta o anxietate generalizata, prezinta o stare de hiperatentie (hipervigilenta).

Realitatea arata ca intensitatea anxietatii creste odata cu momentul institutionalizarii si scade proportional cu timpul petrecut in caminul de batrani. Este vorba nu numai de o reactie de adaptare, ci si de un raspuns la o serie de eforturi de integrare. In acest ultim caz, anxietatea este considerata ca fiind un imbold motivational in sensul integrarii.




Depresia la varsta a treia

Depresia este afectiunea psihica cea mai frecventa la varsta a treia. Depresia la varsta a treia are o etiologie multifactoriala, fiind incriminati:

- procesul normal de imbatranire cerebrala;

-conditiile patologice (dementa, afectiunile cardiace, bolile endocrine, neoplaziile);

- deficitul de vitamina B12 si/sau folat;

- terapiile medicamentoase (clasele de medicamente mai frecvent incriminate sunt: beta-blocantele, rezerpina, digoxin, L-dopa, steroizii, benzodiazepinele, fenobarbitalul, neurolepticele);

- influentele psihosociale (in special probleme cronice financiare sau boli cronice).

Desi este o afectiune frecventa, depresia varstnicului este rar diagnosticata si tratata in mod corect. Cativa factori responsabili ar fi:

- pacientii si cadrele medicale considera frecvent simptomele ca facand parte din procesul normal de imbatranire;

- pacientii varstnici au dificultati in a recunoaste si a descrie tulburarea de dispozitie;

- manifestarile clinice ofera deseori un aspect atipic;

- afectiunile somatice sau modificarile organice cerebrale ingreuneaza diagnosticul;

- pacientii varstnici prefera sa caute o explicatie somatica pentru simptomele lor.

Tabloul clinic al depresiei la varstnici prezinta multe aspecte diferite fata de tabloul clinic al depresiei la pacientii tineri si, din acest motiv, depresia la varsta a treia este considerata o entitate clinica diferita.

Dispozitia depresiva poate lipsi la multi depresivi de varsta a treia care prezinta, mai degraba, o dispozitie iritabila decat depresiva.

Anhedonia profunda este rara pentru ca, de obicei, varstnicii isi mentin reactivitatea emotionala la evenimente pozitive.

Pierderea interesului sau placerii este aproape intotdeauna prezenta.        

Apetitul este de regula redus, majoritatea indivizilor afirma ca se forteaza sa manance. Cand modificarile de apetit sunt severe poate fi observata, fie o pierdere a greutatii, fie o crestere in greutate in ultimul timp.

Ritmul somn-veghe este perturbat, cea mai comuna tulburare de somn fiind insomnia. De obicei, somnul la pacientii depresivi este superficial, iar acest lucru le confera impresia ca nu au dormit. La persoanele de varsta inaintata somnul este, de obicei, de durata mai scurta decat normal si este fragmentat.           

Modificarile psihomotorii includ agitatia sau lentoarea. Agitatia se manifesta prin incapacitatea de a sta linistit, mersul de colo-colo, frantul mainilor sau frecarea tegumentelor, a hainelor sau a altor obiecte. Lentoarea se manifesta in vorbire, in gandire sau in miscarile corpului. Astfel, este prezenta bradilalia, bradipsihia si bradikinezia.




Fatigabilitatea, energia scazuta si extenuarea sunt simptome relatate de catre pacientul depresiv, cu toate ca activitatile pe care le efectueaza nu necesita multa energie.        

Sentimentul de inutilitate sau de culpa include aprecieri negative asupra propriei valori, care nu corespund realitatii, sau ruminatii in legatura cu erori minore din trecut.        

Deteriorarea capacitatii de a gandi, de a se concentra sau de a lua decizii. Multi indivizi acuza deteriorarea capacitatii de a gandi, de a se concentra sau de a lua decizii. Cei care functioneaza pe plan intelectual sunt adesea incapabili de a realiza performantele de dinainte. La indivizii in etate trebuie luat in considerare faptul ca un episod depresiv major poate fi uneori tabloul clinic iniatial al unei demente ireversibile.

Ideile suicidare. Aproximativ 2/3 din pacientii depresivi varstnici prezinta ganduri recurente de moarte, inclusiv ideatii suicidare, care nu sunt usor de identificat, iar 10% - 15% comit suicid. Tentativa de suicid creste odata cu inaintarea in varsta.

Simptomele somatice si delirul hipocondriac sunt destul de frecvente la depresivii de varsta a treia in comparatie cu cei tineri. Delirul hipocondriac si simptomele somatice aparute la varsta inaintata pot fi semne de alarma pentru o depresie.

Simptomatologia psihotica prezenta la depresivii de varsta a treia este reprezentata de idei delirante depresive, de inutilitate, de vinovatie. Au fost descrise si halucinatii, cele mai frecvente fiind cele auditive si cele viscerale.

Crizele de adaptare

Scaderea capacitatii de adaptare a varstnicilor se face puternic simtita indeosebi legata de schimbarea mediului. Cu cat varsta este mai inaintata, cu atat stresul mutarii este mai puternic, iar consecintele acestuia sunt mai dezastruoase. Factorii de mediu, de natura psiho-sociala intervin in perioada varstei inaintate cu o mai mare frecventa si intensitate. Acestea sunt: retragerea din activitatea profesionala, schimbarea raporturilor cu societatea, schimbarea raporturilor cu familia, pierderea unor roluri, plecarea copiilor, pierderea partenerului conjugal, institutionalizarea. Echilibrul psihic si biologic al batranului devin instabile, iar rezistenta organismului si capacitatea de adaptare se reduc cand solicitarile in acest sens cresc.

Exista varstnici care, datorita resurselor de adaptare pe care le detin sau care au un tonus optimist si considera internarea in caminul de batrani ca pe un aspect nou in viata lor, facandu-si planuri legate de aceasta, pot suporta mai usor aceste evenimente psiho-sociale. Altii reusesc sa se adapteze noilor schimbari, cu toate ca au trait aceasta mutare ca pe o catastrofa, dar sunt si varstnici care nu se pot adapta. La acestia se produc tulburari psihice, apoi sau concomitent se produc tulburari somatice. Procesul regresiv se accelereaza, se instaleaza o depresie grava care poate duce la suicid sau chiar la deces in cateva luni datorita unei evolutii progresiv agravanta.

Cele mai usor de observat tulburari sunt cele declansate de internarea varstnicului in camin.De exemplu, unii varstnici accepta internarea in compartimentul spital, pe cand caminul spital este respins categoric de altii, fara a cunoaste macar conditiile concrete de asistenta. Acest lucru se explica prin faptul ca ei identifica internarea in spital cu o izolare definitiva de restul lumii, cu o ruptura totala de grupul lor din camin, cu un abandon, cu o condamnare la moarte. Anual la doua sute de internari se inregistreaza 1-2 sinucideri determinate de internarea in caminul spital.



loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }