Rezumat teza de doctorat stiinta si ingineria alimentelor - cercetari privind controlul dezvoltarii fitocenozelor in helestee

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" GALATI

FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

"CERCETARI PRIVIND CONTROLUL DEZVOLTARII

FITOCENOZELOR IN HELESTEE"

INTRODUCERE

Plantele acvatice si palustre reprezinta o categorie importanta de producatori primari , implicata direct si indirect in desfasurarea functiilor ecosistemelor acvatice , a zonelor de ecoton si terestre adiacente.

Componentele ecosistemului -populatii vegetale , animale , microorganismele si structura biotopului - sunt subsisteme intre care se stabilesc relatii multiple si complexe ce asigura desfasurarea fluxului de energie , a circuitului de materie si eficienta mecanismelor de autocontrol.

Plantele sunt implicate atit in captarea, convertirea si stocarea energiei cit si in transferul acesteia catre diferiti consumatori.

In momentul de fata este recunoscut faptul ca pe Terra plantele necesita o protectie si conservare ca masura elementara in procesul mentinerii unei functionalitati durabile a diferitelor categorii de sisteme ecologice terestre si acvatice - Conventia asupra Diversitatii Biologice 1992 , Directiva Europeana cu privire la Calitatea Apelor 2002 , Strategia Globala de Conservare a Plantelor 2002 , Conventia de la Berna 2004 , Arii Importante de Conservare a Plantelor (I.P.A.) Criteriul C (Romania 2002-2004) [7].

Totusi , o dezvoltare abundenta a plantelor vasculare -acvatice si palustre din helestee pot provoca disfunctionalitati tehnologice piscicole , ceea ce presupune un control permanent al cresterii si dezvoltarii acestora.

Desi nu exista in momentul de fata un inventar complet al plantelor vasculare de pe Terra , estimarile ne arata ca numarul lor se ridica la aproximativ 300.000 de taxoni , din care peste 100.000 sunt amenintati si necesita conservare iar 34.000 sunt amenintati cu disparitia la nivel global (I.U.C.N. 1997) In Europa se intilnesc peste 12.500 de plante vasculare iar Strategia Europeana pentru Conservarea Plantelor (EPCS) si-a propus ca obiectiv stoparea declinului diversitatii plantelor spontane -21% din plantele vasculare ale Europei sunt evaluate ca amenintate , 50% din cele 4.700 de plante vasculare endemice sunt in pericol de extinctie si 64 din ele sunt deja extincte (Lista Rosie IUCN) [47] .

In perioada 2002-2004, Romania a facut parte din programul "Important Plant Areas (IPA-s) in Central and Eastern Europe" in cadrul proiectului "Identificarea Importantelor Arii de Protectie si Conservare a Plantelor din Romania " in baza caruia au fost selectate 276 situri , candidate la Reteaua Europeana de IPA-uri , din care face parte si Parcul Natural " Lunca Joasa a Prutului Inferior"[7].

In incinta helesteelor se intilnesc specii de plante -unele dezvoltate excesiv-, a caror prezenta impiedica aplicarea in conditii optime a tehnologiilor piscicole. Plantele nedorite pot debuta la un nivel redus de imburuienare dar pot ajunge si la o infestare totala in citeva sezoane de vegetatie daca nu sunt controlate , ceea ce duce la aparitia unei biomase nedorite .

Notiunea de " planta problema " trebuie inlocuita cu cea de "partener controlat" astfel, ca exemplu " in Elvetia mai pot fi numarate doar 13 buruieni , in Olanda 16 buruieni , ceea ce ii fac pe cercetatori sa organizeze conservarea acestor plante in teritorii speciale , cum ar fi sere, sau case de vegetatie" [62].

Controlul dezvoltarii vegetatiei acvatice in helestee nu trebuie sa insemne o eradicare completa a covorului vegetal nedorit ci o reducere a densitatii si respectiv vigoarea de crestere. De altfel, indepartarea totala a plantelor acvatice "problema" reprezinta un deziderat greu de realizat si din anumite considerente ecologice nici nu este de dorit.

Controlul dezvoltarii plantelor din incinta helesteelor, se poate realiza cu ajutorul unor metode si masuri complexe . Astfel , cositul , fie ca este manual sau mecanic, este o metoda de control si are ca obiectiv principal impiedicarea formarii si raspindirii semintelor si bineinteles este incetinita cresterea plantelor . Pentru majoritatea speciilor de plante , cositul are cel mai mare efect cind se executa in perioada cuprinsa intre faza de dezvoltare deplina a frunzelor si cea de la inceputul aparitiei florilor cind in organele subterane ( rizomi ) se gaseste o cantitate redusa de hrana.

Dupa desecarea helesteelor si uscarea terenului , se pot folosi utilaje mecanice ( motosapatori , tractoare cu plug , freze, grapa cu discuri, etc.) care, printr-o mobilizare activa a solului, pot distruge o parte din rizomi si radacini .

Joseph Priestley (1733-1804) arata ca aerul este pentru viata plantelor la fel de necesar ca si pentru viata animalelor, dar plantele spre deosebire de animale , au proprietatea de a "purifica" aerul viciat de respiratia vietuitoarelor sau prin diferite arderi. Importanta luminii in fotosinteza este aratata in 1779 de Jan Ingen Housz (1730-1779) , primul care defineste procesul de fotosinteza, il deosebeste de respiratie si arata ca numai plantele verzi au proprietatea de a purifica aerul viciat si numai in prezenta luminii [23].

La intuneric plantele verzi ca si celelalte vietuitoare , elimina CO si absorb O . Prin aceste experiente se contureaza procesele fundamentale ale vietii plantelor -fotosinteza, respiratia- si se arata insemnatatea pigmentilor clorofilieni [23].

In helestee , cerintele tehnologice de piscicultura [33], impun anumite valori ale O din apa in functie de : virsta materialului biologic (ihtiofauna) , densitatea de populare , temperatura apei si altele . In aceste conditii vegetatia acvatica trebuie controlata permanent , prin limitarea extinderii atit la suprafata luciului de apa cit si in profunzime ,deoarece noaptea cresterea consumului de O poate provoca moartea ihtiofaunei.

In Romania , in functie de complexitatea tehnologiei de exploatare , respectiv de durata ciclului de exploatare , se practica acvacultura in urmatoarele tipuri de helestee (ecosisteme acvatice antropogene) sau bazine :

1. Helestee de vara:

Helestee de crestere vara I ,II,III ;

Helestee de crestere a reproducatorilor si remontilor ;

Helestee de parcare (pentru crap) de prematurare a reproducatorilor ;

Bazine de reproducere natural-dirijata ;

Helestee pentru cresterea materialului biologic necesar formarii lotului de reproducatori ;

Helestee de predezvoltare .

2. Bazine de iernat :

Bazine de iernat puiet de o vara ;

Bazine de iernat material piscicol de 2 veri ;

Bazine de iernat reproducatori si remonti .

3. Helestee si bazine speciale :

Helestee de cercetare-dezvoltare tehnologica ;

Bazine de carantina .

Inca din faza de proiectare se urmareste ca aceste helestee si bazine ( cu suprafete cuprinse intre 0,5 ha si 25 ha) , sa fie amplasate pe un teren a carui sol sa fie bogat in humus si bine aerat , unde vegetatia se poate instala , iar structura hidrofizica a solului sa aiba un coeficient de permeabilitate (K) acceptabil :

K cm/s , [33] .

Pe linga avantajele pe care le are vegetatia acvatica intr-un bazin piscicol ( captarea , convertirea si stocarea energiei si transferul acesteia catre diferiti consumatori , crearea mediului prielnic dezvoltarii zooplanctonului si ridicarea nivelului productivitatii piscicole naturale , suportul depunerii pontei pentru anumite specii-crap- , refugiul ihtiofaunei fata de diferiti factori externi , etc . ) , in cazul dezvoltarii ei excesive , se produc disfunctii in aplicarea tehnologiilor piscicole .

Dezvoltarea necontrolata a vegetatiei emerse si submerse, cum ar fi asociatii compuse din Potamogeton gramineus , Polygonum lapathifolium , Najas marina , Lemna trisulca, Typha latifolia, Typha angustifolia , Phragmites australis , are urmatoarele efecte [2] :

Saracirea solului si apei in saruri biogene ;

Impiedicarea pescuitului de recolta ;

Accelerarea colmatarii fundului de bazine ;

Impiedicarea patrunderii caldurii si luminii solare avind ca urmare o slaba dezvoltare a hranei pestilor ;

Reducerea eficacitatii ingrasamintelor ;

Impiedicarea dezvoltarii organismelor bentonice ;

Adapostirea larvelor de insecte consumatoare de puiet ;

Cresterea cantitatilor de substanta organica din apa , etc. .

Extinderea la suprafata luciului de apa din helestee a vegetatiei plutitoare alcatuita din specii ca Nymphoides peltata , Salvinia natans , impiedica patrunderea luminii si caldurii precum si aerarea apei facind neproductiv fundul bazinelor piscicole. De asemenea , obtureaza gratarele instalatiilor de evacuare a apei , favorizeaza atacul asupra puietului de catre pradatori si impiedica buna circulatie a apei.

Pentru toate categoriile de vegetatie acvatica , dezvoltarea intr-un mod excesiv duce la un deficit de oxigen in lunile calde, in zorii zilelor . In tabelul 1 sunt prezentate valorile oxigenului solubil in apa , functie de temperatura apei, in conditii lipsite de vegetatie acvatica .

Prezenta macrofitelor acvatice in helestee sau alte tipuri de bazine piscicole , acoperind luciul de apa mai mult de 20 % din suprafata bazinelor poate facilita o dezvoltare a fito si zooplanctonului , a bentosului , a bacteriilor de putrefactie , toti acestia fiind consumatori de oxigen , care implicit schimba valorile oxigenului solubil si determina moartea materialului piscicol .

Tabelul 1-Variatia solubilitatii O in apa , functie de temperatura apei [2].

Este necesar, sa se urmareasca permanent dezvoltarea vegetatiei acvatice si sa se previna dezvoltarea ei excesiva . Prezenta vegetatiei acvatice , pe linga crearea unor conditii normale de crestere a puietului , mai constituie si o importanta sursa de hrana pentru pesti si un ingrasamint organic valoros. Vegetatia cosita si transformata in pasta constituie un furaj cu inalte calitati , datorita unui continut ridicat de albumina , grasimi, glucide, vitaminele B,C,K si E , carotene , saruri minerale si microelemente . S-a constatat ca folosirea in furajarea pestilor , a vegetatiei acvatice ca component furajer , a dus la o crestere a productiei cu 20 % , ducind si la o economie de furaje concentrate de cca 16 % [2].

Cercetarile floristice din teza de fata , ar putea fi considerate de pionierat intrucit in helesteeele din Lunca Joasa a Prutului Inferior , vegetatia nu a mai fost inventariata , iar tema propusa abordeaza o interdisciplinaritate -botanica acvatica ,sistematica vegetala , fiziologie vegetala, pedologie , hidrobiologie ,ecologie , unde se intersecteaza si acvacultura.

Constienti de complexitatea unei astfel de abordari , de pastrarea unui echilibru intre tehnologiile piscicole practicate in helestee pe de o parte si conservarea fitodiversitatii pe de alta parte si de faptul ca nu putem raspunde tuturor exigentelor , orice sugestie este binevenita in vederea perfectionarii acestui demers stiintific.

Astfel, plantele acvatice si palustre prezente in helestee nu trebuiesc indepartate si nici combatute , ci controlate printr-un management permanent, ceea ce face si obiectul cercetarilor in lucrarea de fata si se inscriu in sfera preocuparilor in plan mondial, privind controlul dezvoltarii fitocenozelor din amenajarile piscicole.

PARTEA I

DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

In Capitolul I se prezinta stadiul actual privind cercetarile floristice in ecosisteme acvatice antropogene si metode de control -biologice, mecanice ,chimice- atat la nivel national cat si international .

In Capitolul II are loc o caracterizare geografica a arealului floristic studiat si o descriere ecotehnologica a campurilor experimentale .

PARTEA a-II-a

DATE EXPERIMENTALE

Capitolul III

Studii pedochimice si hidrochimice in helesteele monitorizate

Scopul studiilor pedochimice a fost de a cunoaste gradul de incarcare cu nutrienti a malurilor din helesteele de acvacultura (Tabel 1) , si de a determina nivelul fertilitatii malurilor ce contribuie la expansiunea vegetatiei acvatice submerse, emerse si plutitoare .

Tabel. 1. Caracterizarea obiectivelor monitorizate ( Legenda H-helesteu)

Studiile hidrochimice din helesteele monitorizate , au vizat prelevarea de probe ( apa) din care s-au analizat urmatorii parametri : azotul amoniacal (N-NH nitratii ( NO ¯ ) , nitritii ( NO ¯ ) , fosfati ( PO ³¯ ) ,oxigenul dizolvat( O si pH-ul.

Materiale si metode

Probele de namoluri au fost prelevate din helesteele piscicole ale fermelor Vladesti, Sovarca si Brates cu ajutorul unei sonde speciale . Acestea au fost analizate in Laboratorul Judetean de Pedologie si Agrochimie din Galati unde s-au realizat analize privind reactia chimica a malurilor, continutul acestora in  materie organica (humus) si in principalele elemente nutritive (N,P,K)

Rezultate si discutii

Analiza datelor obtinute , stabileste un nivel al fertilitatii malurilor din helestee, peste limita optima din punct de vedere piscicol , ceea ce contribuie in mod direct la o dezvoltare a vegetatiei acvatice in diferite tipuri de bazine .

In fiecare helesteu s-a determinat gradul de acoperire cu vegetatie a luciului de apa(GAVLA) exprimat procentual fata de suprafata utila a bazinelor (Figura 1) .

Figura 1-Prezentare procentuala a gradului de acoperire cu vegetatie a luciului de apa(GAVLA) in helesteele monitorizate (anul 2007)

S-au analizat helestee de acelasi tip ( crestere puiet vara I) dar si helestee diferite din punct de vedere al destinatiei piscicole , dupa cum urmeaza:

Bazine de acelasi tip-helestee de crestere puiet vara I(august 2007):

SH - GAVLA=45% ;descriere : Nivel fertilitate mal 4.4.4.(fig.2) ; grosime mal 15 cm. ; pH mal 7,94 ; indicatori hidrochimici N-NH + 0,061mg/l, NO ¯ 0,5 mg/l NO ¯ -lipsa P-total 1,18 mg/l O -dizolvat 4,4 mg/l, pH apa 7,7.

VH - GAVLA=40% ;descriere : Nivel fertilitate mal 3.4.2.(fig.3) ; grosime mal 15 cm. ; pH mal 8,04 ;

BH - GAVLA=70% ;descriere : Nivel fertilitate mal 3.4.3.(fig.4) ; grosime mal 18 cm. ; pH mal 8,13; indicatori hidrochimici : N-NH + 0,3mg/l, NO ¯ 0,3 mg/l NO ¯ -lipsa P-total 1,49mg/l O -dizolvat 4,7 mg/l   pH apa 7,7.

Bazine cu vegetatie scazuta sau foarte abundenta:

VH - GAVLA=10% ;descriere : Nivel fertilitate mal 2.4.4.(fig.3) ; grosime mal 10 cm. ; pH mal 8,22 ; indicatori hidrochimici : N-NH + 0,231mg/l, NO ¯ 0,5 mg/l NO ¯ -0,0033mg/l P-total 0,12mg/l O -dizolvat 10,3 mg/l , pH apa 8,95.

BH - GAVLA=95% ;descriere : Nivel fertilitate mal 3.4.3 (fig.4) ; pH mal 7,96 .

Bazine cu un procent de vegetatie acceptabil din punct de vedere piscicol :

SH - GAVLA=15% ;descriere : Nivel fertilitate mal 4.4.4.(fig.2) ; grosime mal 20 cm. ; pH mal 8,42 ; indicatori hidrochimici : N-NH + 0,036mg/l, NO ¯ 0,5 mg/l NO ¯ -lipsa P-total 0,767mg/l O -dizolvat 5,9 mg/l ,    pH apa 8,1.

VH - GAVLA=25% ;descriere : Nivel fertilitate mal 4.4.4.(fig.3) ; grosime mal 15 cm. ; pH mal 8,17 ; ; indicatori hidrochimici : N-NH + 0,091mg/l, NO ¯ 2,4 mg/l NO ¯ -0,198mg/l P-total 0,137mg/l O -dizolvat 16,6 mg/l , pH apa 8,87.

Nota: Pentru exprimarea nivelului de fertilitate al malului s-au utilizat urmatoarele notatii : 1-nivel scazut ; 2-nivel mediu ; 3-nivel ridicat ; 4-nivel foarte ridicat [55] .

Monitorizarea gradului de acoperire cu vegetatie a luciului de apa din helestee s-a realizat intr-o perioada de vegetatie in care plantele se dezvolta activ, si s-a notat procentual , in luna iunie respectiv august 2007 .

Figura 2- Nivelul fertilitatii malurilor din helesteele ce apartin Fermei Piscicole Sovirca . Legenda: 1-scazut , 2-mediu , 3-ridicat , >3 foarte ridicat

Figura 3- Nivelul fertilitatii malurilor din helesteele ce apartin Fermei Piscicole Vladesti . Legenda: 1-scazut , 2-mediu , 3-ridicat , >3 foarte ridicat .

Figura 4- Nivelul fertilitatii malurilor din helesteele ce apartin Fermei de Cercetare Dezvoltare Brates . Legenda: 1-scazut , 2-mediu , 3-ridicat , >3 foarte ridicat .

Concluzii

In urma studiilor si cercetarilor pedochimice si hidrochimice desfasurate in helestee din Lunca Joasa a Prutului Inferior s-au desprins urmatoarele concluzii :

In toate helesteele monitorizate fertilitatea malurilor , caracterizata prin intermediul celor 3 nivele-scazut, mediu si ridicat - obtinute din calculul valorilor a 5 indicatori principali ( humus, N -total , P-Al , K si pH) , este foarte ridicata ,ceea ce influenteaza dezvoltarea plantelor acvatice;

Indicatorii hidrochimici analizati (N-NH + ,NO ¯ , NO ¯ ,PO ³¯ ,O -dizolvat si pH-ul ) se incadreaza in ecartul valorilor minime si maxime , specific apelor de folosinta piscicola (conform OMMGA nr. 161/2006 ) , cu urmatoarele exceptii (valori peste limitele maxime): N-NH + (oct. 2006) in helesteele: BH (0,8mg/l) , BH (0,3mg/l), BH (0,8mg/l), BH (2mg/l) ; NO (oct.2006) in helesteele : BH si BH (8,8mg/l) ; N-NH + (august 2007) in helesteele : VH (0,231mg/l) , VH (0,433mg/l) , BH (0,3mg/l) ;

Un procent scazut de humus (<2,57%) pe un sol cu structura nisipoasa , limiteaza expansiunea plantelor acvatice si palustre chiar daca valorile parametrilor- N -total , P-Al , K- sunt peste nivelul Ridicat si un pH cuprins intre 8,17 ÷ 8,22 unitati;

Existenta unui strat gros al malului (30-50cm. in SH si VH ) nu permite instalarea vegetatiei acvatice ;

Adancimea mica a apei (cca 100 cm) de pe platforma helesteelor de crestere puiet vara I ( SH , VH , BH , BH ) sau adancimea mare (cca230cm) din bazinele de iernat(SH ) sunt factori favorizanti sau limitativi in instalarea si inmultirea plantelor acvatice si palustre ;

Gradul de acoperire cu vegetatie a luciului de apa din helesteele monitorizate este foarte ridicat, pana la 95% (fata de 20% limita acceptabila tehnologic) cu urmatoarele exceptii :SH (15%) , VH (10%) , VH

Nivelul ridicat al fertilitatii malului si valorile indicatorilor hidrochimici analizati , favorizeaza extinderea suprafetelor cu vegetatie acvatica si palustra , din helestee .

Capitolul IV

Studii privind cartarea florei vasculare ,acvatica si palustra ,din

helesteele monitorizate

Material si metoda

Materialul botanic recoltat din teren a fost analizat pe baza informatiilor cuprinse in bibliografia de specialitate si a cercetarilor proprii , fiecare specie fiind incadrata din punct de vedere sistematic pe gen si familie respectind sistemul actual de clasificare filogenetica al plantelor [111] .

Nomenclatura speciilor utilizata este conforma cu Flora Europaea ( Tutin et. al. 1968-1980 ; Tutin et. al. 1993 , corelata cu informatiile din "Flora Republicii Populare Romane ; Republicii Socialiste Romania" , volumele I-XIII , editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1952-1976 , determinatoarele : Al. BELDIE 1977-1979 , CIOCARLAN V. -2000 , ANCA SARBU -2005.

Conspectul florei vasculare acvatice si palustre din helestee, cuprinde o serie de informatii utile , prezentate astfel :

denumirea stiintifica a speciei si autorul ;

denumiri pupulare locale dupa literatura de specialitate ;

durata de viata ( anuala, bisanuala , perena ) ;

forma biologica ( forma de viata ) ;

corologia zonala : denumirea localitatilor limitrofe ariei studiate anterior din punct de vedere floristic, anul si autorii ;

raspindirea speciei in zonele studiate cu o scurta descriere din punct de vedere al frecventei (foarte frecventa, frecventa, sporadica, rara, foarte rara ) si pozitionare ( taluzul digului , luciul apei , marginea helesteelor, canale de alimentare cu apa ) ;

elementul floristic ;

valori ale indicilor ecologici : umiditate (U) , temperatura (T), reactia solului (R) ;

Plansa (Pl .) , figura ( fig.) , imaginea (img.) .

Rezultate si discutii

Din punct de vedere sozologic fitotaxonii identificati in helestee nu sunt citati in Lista Rosie a plantelor din Romania (Oltean , 1994;Sarbu.A, 2007-reactualizare)[59] .

S-a realizat o exprimare procentuala pe specii /helestee raportata la gradul de acoperire cu vegetatie a luciului de apa (GAVLA) si in urma rezultatelor obtinute s-a efectuat o analiza (d.p.d.v. al plantelor "problema" ) comparativa intre helestee dupa cum urmeaza :

Helestee de crestere puiet vara I

SH ( GAVLA 45%) - specia dominanta: Nymphoides peltata(25%)

VH ( GAVLA 40%) - specia dominanta: Phragmites australis(15%)

BH ( GAVLA 80%) - specia dominanta: Nymphoides peltata(75%)

Balta Sovarca(SH ) si balta Vladesti (VH

SH ( GAVLA 30%) - specii dominante: Nymphoides peltata(10%)si Typha latifolia & Typha angustifolia (10%)

VH ( GAVLA 20%) - specia dominanta: Phragmites australis(15%)

Bazine pentru remonti si reproducatori

SH ( GAVLA 70%) - specii dominante: Nymphoides peltata (40%), Polygonum lapathifolium & Polygonum hidropiper(15%)

VH ( GAVLA 25%) - specia dominanta: Phragmites australis(20%)

Helesteu desecat partial

BH ( GAVLA 95%) - specii dominante:Phragmites australis ( 40%) , Nymphoides peltata (30%) si Typha latifolia (20%)

Distributia vegetatiei in plan vertical este data de prezenta abundenta a doua specii submerse -Najas marina si Lemna trisulca -, care ocupa suprafete intinse in Ferma de Cercetare Dezvoltare Brates in asociatie cu Nymphoides peltata si Salvinia natans: BH (40%) si BH (6%). Prezenta acestor plante la suprafata apei si in mediul submers impiedica patrunderea luminii in apa iar transparenta este sub 30 cm in BH fata de optim considerat a fi >50 cm.

In urma cercetarilor floristice s-a constatat ca in conditii de helesteu cu un nivel de fertilitate ridicat al substratului ( mal) unele plante acvatice si palustre se caracterizeaza printr-o amplitudine ecologica ridicata la valori diferite de pH fata de literatura de specialitate(Tabel 2).

Tabel 2-Plante acvatice si palustre adaptate la un pH puternic alcalin

*dupa cercetari proprii

Cele 3 specii din genul Typha , prezente in majoritatea helesteelor-Typha latifolia, Typha angustifolia, Typha laxmanii - sunt amfitolerante (dupa literatura de specialitate) din punct de vedere a reactiei solului ( euriionice) . Cercetarile din lucrarea de fata pun in evidenta fapul ca papura vegeteaza foarte bine pe un substrat (mal) cu pH cuprins intre 7,52-9,08 unitati .

Majoritatea speciilor de plante din helestee (60,8%) sunt mezoterme si se dezvolta viguros in ape cu un optim piscicol 20-25°C.

Talia speciilor, Polygonum lapathifolium & Polygonum hydropiper in conditii de helesteu este de peste 180 cm inaltime ,tulpina prezinta la fiecare nod radacini adventive , internodii de pana la 18cm si grosimi cuprinse intre 7-16 mm. Pigmentarea in rosu apare la inceputul lunii august. Frunzele au un gust amarui la Polygonum lapathifolium iar fructificatia este abundenta.

Nymphoides peltata ( plutica) este o specie hidrofita , care se dezvolta viguros in helestee la o adancime a apei cuprinsa intre 70 cm (BH ) ÷ 200 cm ( SH ) . Cercetarile din lucrarea de fata semnaleaza faptul ca dupa evacuarea apei din bazinele piscicole plutica continua sa vegeteze . Aspectul fenologic ( lastari noi, fructificatie abundenta) al acestei specii , pe platforma desecata a helesteelor pe un substrat (mal) uscat , poate caracteriza plutica cu o mare amplitudine ecologica.

In inventarul floristic se intalnesc si specii adventive ( 4,7% ) , cum ar fi : Amaranthus hybridus ,Gleditsia triacanthos, Robinia pseudoacacia ,Amorpha fruticosa, Ambrosia artemisiifolia , Iva xanthiifolia, dar care au o frecventa redusa in ariile cercetate .

Concluzii

Studiile si cercetarile privind cartarea florei vasculare acvatica si palustra in helesteele din Lunca Joasa a Prutului Inferior ne-a permis formularea urmatoarelor concluzii :

Cercetarile floristice realizate in premiera in helesteele si zonele adiacente ( diguri, canale de alimentare si evacuare a apei ) din Lunca Joasa a Prutului Inferior se concretizeaza in identificarea unui numar de 129 specii de plante acvatice si palustre , din 93 genuri si 41 familii .

Dintre bioformele analizate , hidrofitele si helohidatofitele ocupa primul loc ca pondere (31%) cu un numar de 40 specii iar sub aspect arealo-geografic elementele floristice dominante sunt cele eurasiatice - 42,6 % .

Determinarea procentuala a gradului de ocupare cu vegetatie a luciului de apa si distributia nominala ( specii ) pe orizontala si verticala a plantelor din helestee , a permis stabilirea plantelor dominante. In tabelul 3 sunt prezentate plantele dominante care ocupa suprafete mai mari de 5% din suprafata utila a helesteelor si care necesita o monitorizare permanenta.

Tabel 3-Plante dominante in helesteele monitorizate

Plantele dominante din tabelul 3 se pot caracteriza printr-o amplitudine ecologica ridicata , analizata din punct de vedere pedo-hidrochimic , ceea ce le permite o adaptare sporita in conditii de helesteu .

Plantele de anul I ( provenite din samanta) la specia Nymphoides peltata ( plutnita) fructifica foarte rar sau deloc iar majoritatea capsulelor sunt indehiscente ceea ce nu da posibilitatea raspindirii semintelor pe teren din primul an , motiv pentru care puterea germinativa a semintelor in conditii prielnice poate fi pastrata pina in anul urmator .

Identificarea corecta a speciilor de plante acvatice si palustre , cunoasterea raspindirii lor , stabilirea gradului de acoperire cu vegetatie a luciului de apa , constituie o componenta importanta a Managementului in Fermele Piscicole , prin care se fundamenteaza in mod stiintific masurile agrotehnice ce trebuie aplicate, in vederea controlului dezvoltarii plantelor in helestee.

Capitolul V

Cercetari privind controlul dezvoltarii plantelor acvatice si palustre ,

dominante in helestee

Cercetari privind controlul dezvoltarii plutnitei ( Nymphoides peltata )

Materiale si metode

Experimentele au avut loc in Ferma de Cercetare Dezvoltare Brates, administrata de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati si au constat in :

Studiul profilului de sol de pe platforma helesteului desecat EC3A ,privind fitomasa subterana si supraterana de plutica ;

Experiment privind controlul agrotehnic al dezvoltarii plutnitei in helestee desecate;

Experiment privind controlul mecanic al dezvoltarii vegetatiei in helestee inundate (utilizarea ambarcatiei AMC);

monitorizarea loturilor experimentale .

Rezultate si discutii

Rezultate si discutii privind studiul fitomasei si utilizarea motocultivatorului Ferrari 330 pe platforma desecata a helesteului EC3A

Din totalul de 1054 tone fitomasa /platforma helesteu , 70,1 % reprezinta fitomasa subterana iar 29,9% fitomasa supraterana , ceea ce arata o cantitate extrem de ridicata in substrat(mal) de rizomi,stoloni,radacini .

Plantele identificate in teren au un sistem radicular foarte puternic ceea ce le permite o supravietuire si inmultire rapida pe cale vegetativa . Astfel , s-au identificat pana la 82 de plante viabile/m² si respectiv 3720 seminte/m² din specia Nymphoides peltata

Rezultate obtinute in urma utilizarii motocultivatorului Ferrari 330 , pe platforma helesteului EC3A Brates , se prezinta astfel :

fitomasa supraterana -in stare uscata-alcatuita din stoloni , tulpini, frunze, flori de Nymphoides peltata este distrusa in proportie de peste 95%

randamentul sectionarii fitomasei subterane - in stare verde- alcatuita din stoloni, rizomi,radacini de Nymphoides peltata este crescut si se caracterizeaza prin : sectionarea rizomilor, radacinilor si stolonilor si/sau maruntirea acestora ; la suprafata solului mobilizat raman 35-40% butasi sectionati supusi deshidratarii sub actiunea razelor solare ; fitomasa reincorporata in sol ( 0-15 cm.) este maruntita si/sau sectionata .

durata de lucru : 15 ore/ha

consum specific de combustibil /ha : 45 l/ha (benzina fara Pb)

cost unitar estimat : 166,5 Lei(RON)/ha

experimentul a constat intr-o singura mobilizare a solului cu motocultivatorul Ferrari 330

probele suplimentare experimentului , de doua treceri cu motocultivatorul pe aceeasi suprafata nu au fost agreate intrucat, resturile sectionate din fitomasa subterana ramase la suprafata , erau reintroduse in substrat.

Rezultate si discutii privind utilizarea ambarcatiei AMC

Pentru stabilirea productivitatii ambarcatiei de cosit vegetatie AMC (Fig. 5) , s-au calculat urmatorii parametri :

productivitatea orara efectiva : Wef = x 60 (ha/h) , unde ,V=volumul lucrarii (suprafata luciului de apa cosita ); T-timpul total de lucru

productivitatea intr-o ora in timpul operativ total (inclusiv aglomerarea plantelor in zona malului ): WTOT = Wef x K (ha/h) , unde , K=0,671 (coeficient de folosire a timpului total ) . Acest coeficient este rezultatul raportului dintre timpul efectiv de lucru (T1) si timpul total de lucru (T04) ; K=

consumul de combustibil , raportat la suprafata de un hectar cosit : q= (l/ha) , si q ( consumul de combustibil/zi ) , unde , Q-consumul total de combustibil , V-volumul lucrarii

Structura timpului de lucru a fost compusa din : timp efectiv de lucru(T1) , timp ajutator (T2), timp pentru efectuarea intoarcerilor (T2,1) , timp pentru parcurs in gol (T2,2) , timp pentru deservirea tehnologica a ambarcatiei (T3), timp pentru deservirea tehnica a ambarcatiei (T4) , timp pentru efectuarea intretinerilor tehnice zilnice (T4,1) , timp pentru pregatirea masinii pentru lucru (T4,2) , timp pentru efectuarea reglajelor(T4,3) , timp pentru remedierea defectiunilor si deficientelor (T5), timp pentru repaos personal deservire (T6) , timp pentru intreruperi din cauze ce nu depind de ambarcatia ce se incearca (T7), timp operativ net (T1+ T2+T3= T01) , timp operativ total (T1+ T2+T3 + T4= T02) ,timp de productie (T1+ T2+T3 + T4 +T5= T03) si timp total de lucru (T1+ T2+T3 + T4+ T5+T6 + T7= T04).

Perioadele optime de interventie , privind indepartarea vegetatiei din helesteul BI4 , au fost in lunile iunie , iulie si august . Aceste perioade (sedinta I , II si III ) au fost stabilite in urma unor observatii directe in helesteul experimental functie de aspectul fenologic al plantelor prezente .

Vegetatia prezenta in helesteul experimental, a fost alcatuita din asociatii de plante emerse , submerse si plutitoare , ce acopereau luciul de apa in zona platformei tehnologice. Dintre speciile identificate amintim : Typha angustifolia , Typha latifolia , Typha laxmannii , Nymphoides peltata , Polygonum hydropiper ,Polygonum lapathifolium, Lemna trisulca , Phragmites australis , Najas marina , Salvinia natans , Trapa natans.

Figura 5- Valorile medii (ha/h) ale productivitatii efective si totale

inregistrate la cositoarea (AMC) de plante acvatice

Concluzii

In urma experimentului desfasurat in helesteul BI4 , privind controlul dezvoltarii plantelor emerse, submerse si plutitoare , cu ajutorul cositorii acvatice AMC, s-au desprins urmatoarele concluzii :

v    imbunatatirile de ordin tehnico-constructiv aduse echipamentelor montate pe ambarcatia utilizata si-au dovedit utilitatea , marind eficienta si fiabilitatea in exploatare .

v    sectionarea tulpinilor plantelor submerse si emerse s-a realizat in perioade optime , inainte ca acestea sa se lignifice sau sa fructifice , reducind posibilitatile de inmultire sexuata.

v    densitatea plantelor pe suprafetele cele mai imburuienate ,raportata la m² , a fost cuprinsa intre 30-55% in momentul interventiei mecanice ; s-a remarcat o regenerare mai rapida a speciei Nymphoides peltata reprezentind planta dominanta pe toata perioada vegetativa ( si astfel un control mai scazut ) ; de asemenea s-au inregistrat cresteri mai reduse la Typha latifolia , Najas marina si Lemna trisulca .

v    consumul de combustibil ( motorina ) este cuprins intre 2,77 l/ha la inceputul perioadei de vegetatie si 3,22 l/ha in luna august ; cresterea consumului de motorina este direct proportionala cu densitatea vegetatiei acvatice atit pe verticala cit si pe orizontala.

v    cu un consum total de combustibil - 104,44 litri motorina- s-a reusit controlul partial al dezvoltarii vegetatiei acvatice si palustre dar limitarea inmultirii pe cale vegetativa a plantelor prezente ; aglomerarea vegetatiei cosite s-a realizat in zona malurilor

v    de asemenea ,se poate regla populatia de pasari ihtiofage prin controlul suprafetei acoperite cu vegetatie si implicit a locurilor de cuibarit.

Activitatea experimentala desfasurata pe suprafata unui helesteu desecat temporar (EC3A)privind evaluarea fitomasei supraterane si subterane si controlul agrotehnic aplicat , a condus la formularea unor concluzii cu relevanta aplicativa , anume :

Profilele de sol realizate in helesteul EC3A (Brates) , pun in evidenta prezenta rizomilor,stolonilor si radacinilor din specia Nymphoides peltata in stratul 0-15 cm , ceea ce da posibilitatea interventiilor mecanice (agrotehnice) de suprafata

Sunt excluse araturile cu tractoare U650 , intrucat pot ingloba in substrat stoloni si rizomi cu mai multe noduri ce pot da nastere unor noi plante.

masurile agrotehnice de control a vegetatiei prezente pot fi eficiente daca se realizeaza pe toata suprafata bazinelor piscicole ; zonele nelucrate constituie o posibilitate rapida de expansiune a plantelor .

Fitomasa supraterana rezultata in urma cercetarilor se recomanda a fi indepartata intrucat sedimentarea acesteia constituie un suport de materie organica ce se mineralizeaza si ajuta noile plante in vegetatie.

Controlul buruienilor acvatice trebuie sa se realizeze permanent , un singur an de neinterventie da posibilitatea unor plante de a se inmulti mult mai rapid.

Refacerea structurii solului in helestee este o masura ameliorativa si consta in mentinerea la un nivel controlat a potentialului productiv al acestuia .

Utilizarea motocultivatorului Ferrari 330 , poate fi o masura eficienta de control a extinderii partilor subterane ale plantelor ( rizomi, stoloni) , daca reprezinta o preocupare anuala in cadrul managementului piscicol.

Analiza cresterii Gradului de acoperire cu vegetatie a luciului de apa( GAVLA) (Figura 1) intre suprafata experimentala si suprafata martor , demonstreaza o crestere procentuala diferita atat lunara cat si la sfarsitul perioadei de vegetatie :

-pe suprafata martor GAVLA : iunie30%..august 90%

-pe suprafata experimentala GAVLA: iunie5%..august 20%

GAVLA creste pe suprafata experimentala in luna septembrie (40%) datorita patrunderii plantelor de plutica din zonele adiacente.

Mentinerea bazinelor piscicole cu apa (ani la rand) fara desecari si fara aplicarea unor masuri agrotehnice specifice , duce inevitabil la o dezvoltare a plantelor acvatice ce acopera luciul de apa si creeaza disfunctionalitati in aplicarea tehnologiilor piscicole.

2 . Cercetari privind controlul dezvoltarii stufului (Phragmites australis)

Phragmites australis ( stuful) este o helohidatofita care vegeteaza pe terenuri inundabile dar si pe soluri neinundate unde nivelul apei freatice este ridicat sau oscilant . In amenajarile piscicole , stuful se regaseste in helestee , pe taluzul digurilor , in canalele de alimentare si evacuare a apei unde poate deveni invadator intr-o perioada scurta de timp, daca nu este controlat.

Materiale si metode

Experimentul a constat in epuizarea rezervelor nutritive din rizomii stufului , prin combinarea a doua metode de control , mecanic si chimic .

Rezultate si discutii

Controlul dezvoltarii mladitelor de stuf , prin epuizarea rezervelor de hrana depuse in organele subpamantene se poate face numai in masura in care distrugerea partilor aeriene are loc inainte ca ele sa inceapa acumularea de noi reserve in radacini sau rizomi , deci inainte ca seva descendenta rezultata din fotosinteza sa constituie fluxul dominant.

O caracteristica biologica importanta este aceea ca distrugerea incompleta a unor geofite determina pornirea in vegetatie a 2-3 muguri dorminzi pentru fiecare lastar afectat , astfel ca numarul de lastari aerieni creste.

Chiar daca acesti noi lastari sunt mai putin vigurosi , ei reusesc sa asigure perpetuarea plantei respective , si de cele mai multe ori sa formeze flori si deci noi seminte.

Erbicidele de contact folosite in lotul experimental 1 si 2 , dupa a-II-a coasa au diminuat cresterile exemplarelor de stuf pulverizate , prelungind perioada de interventie mecanica .

Numarul mladitelor de stuf este diferit de la o sedinta de cosit la alta (Figura 6) , si variaza de la 145 ex. pana la 412 ex. , numarul minim si maxim inregistrandu-se in lotul 1. Biomasa supraterana cunoaste un ritm descendent( Figura 7 ) , de la o sedinta la alta.

Figura 6- Numar mladite de Phragmites australis in lotul 1 si 2 experimental

Figura 7- Biomasa Supraterana Phragmites ( BSP) in lotul 1 si 2 experimental (in kg.)

In urma aplicarii erbicidelor E4 , E5 , E6 , E7 , E8 ( Figura 8 ), pe frunzele si tulpinile unor exemplare de stuf , dupa 7 zile , s-au constatat urmatoarele:

Erbicidele E4 , E5 , E6 nu au avut nici un efect vizibil ( necroze ) asupra plantelor pulverizate si nici asupra vegetatiei ierboase ce alcatuieste fitocenoza locala ; Plantele s-au dezvoltat in continuare normal prin aparitia unor noi frunze si cresteri in diametru respectiv inaltime.

Erbicidul E7 : plantele pulverizate cu acest erbicid de contact se caracterizeaza printr-o incetinire evidenta a cresterii (nu se constata: aparitia de noi frunze, cresteri in diametru a mladitelor de stuf,sau cresteri in inaltime) . Frunzele pulverizate sunt necrozate pe 60-100% din suprafata foliara si pete evidente de culoare maroniu deschis . Foliolele afectate mai mult de 80% prezinta fenomenul de rasucire . Tulpinile stufului nu sunt afectate. Necroze foliare se observa si pe celelalte plante din fitocenoza, respectiv la Convolvulus sp. (volbura) in proportie de 80% atat pe frunze cat si pe tulpini.

Erbicidul E8 : Cu acest erbicid au fost pulverizate exemplare de stuf cu vigoare sporita ( grosime 8 mm ) si exemplare mai mici (diametrul la baza mladitelor de 4mm) . Rezultatele erbicidarii sunt evidente , astfel apar necroze pe frunzele tinere si cele mature dar si pe tulpini . Petele sunt de culoare rosietica iar necrozele ce afecteaza mai mult de 70% din suprafata foliara se coloreaza in maroniu . Ritmul de crestere al plantelor este incetinit , si nu au aparut frunze noi. Este prezent si fenomenul de rasucire la foliolele afectate in proportie de 50%. Acest erbicid are eficienta si asupra vegetatiei limitrofe , cea mai afectata fiind specia Rubus caesius (mur) .

Figura 8-Saruri dicuaternare sintetizate (de la 4 la 8 ) utilizate in experimentul 2, ca erbicide de contact

Concluzii

In urma experimentelor privind limitarea expansiunii rizomilor de stuf , s-au desprins urmatoarele concluzii :

Valorile indicatorilor analizati ( continuntul in humus , C:N , N-total , P-mobil , K , si textura solului ) in profilul de sol din zona experimentala sunt reduse , insa adaptarea stufului la conditiile stationale este favorabila, indiferent de fertilitatea solului.

Numarul mare de muguri dorminzi (cca 600/3m²) pe rizomii identificati in profilul de sol , da posibilitatea formarii de noi plante , pe toata perioada de vegetatie, ceea ce determina masuri de control complexe .

Utilizarea motocositoarei cu autocut si fir trimmy a permis sectionarea si zdrelirea mladitelor de stuf si implicit deshidratarea sub actiunea razelor solare.

perioada intre sedintele de cosit a fost diferita , momentul optim de interventie fiind dat de aparitia primelor 2-4 frunze : 30 zile intre prima si a doua coasa ,40 zile intre a doua si a treia coasa respective 40 zile intre a treia si a patra coasa.

aspectul fenologic al plantelor de Phragmites australis din lotul experimental se caracterizeaza printr-o viabilitate scazuta a noilor lastari , cu o culoare pala , verde-galbuie a frunzelor si o scadere evidenta a biomasei supraterane de la o sedinta de cosire la alta.

aparatul foliar la Phragmites australis este neafectat in urma aplicarii erbicidului de contact Paraquat si erbicidele E4,E5,E6.

Compusii bipiridilici E7 si E8 aplicati prin pulverizare pe frunzele si tulpinile stufului actioneaza ca erbicide de contact , cu urmatoarele efecte:

-necrozarea partilor aeriene ale plantelor pulverizate in proportie de 60-80%

-stagnarea cresterilor mladitelor de stuf afectate

-activeaza intrarea in vegetatie a unor muguri dorminzi de pe suprafata

rizomilor si epuizarea numarului de lastari posibili.

Combinarea cositului mecanic cu aplicarea in perioade optime a compusilor bipiridilici E7 si E8 , are ca efect epuizarea mugurilor dorminzi in proportie de 60 % , din primul an de vegetatie.

Cercetari privind comportamentul speciei Ctenopharyngodon idella (cosas),

in controlul dezvoltarii vegetatiei

Material si metoda

Materialul si metodica de lucru utilizate in experimentele privind controlul dezvoltarii vegetatiei acvatice din helestee cu ajutorul cosasului , privesc in primul rind valorificarea resurselor trofice (vegetale ) din apele bazinelor piscicole si mentinerea gradului de acoperire cu vegetatie in limite optime tehnologic.

Experimentul , a fost organizat in doua variante , cu cate trei repetitii pentru fiecare sezon vegetativ , durata experimentului fiind de 5 luni ( 153 zile ) incepand cu 15 mai si pana la 15 octombrie pentru Varianta I si 4 luni (123 zile) -15 iunie-15 oct. , pentru Varianta II :

Varianta I ( Ct ) -1500 ex/ ha ( 20-40g/exemplar) , in anul 2006

-1750 ex . / ha ( 20-40g/exemplar), in anul 2007

-2000 ex/ha ( 20-40 g/exemplar), in anul 2008

Varianta II ( Ct ) - 200 ex./ ha ( 350-450g/exemplar), in anul 2006

- 225 ex./ ha ( 350-450g/exemplar), in anul 2007

- 250 ex./ ha ( 350-450g/exemplar), in anul 2008

Rezultate si discutii

Perioada de experimentare ( 2006, 2007, 2008 ) a permis inregistrarea unor date biometrice ale exemplarelor de Ctenopharingodon idella si a ritmului de crestere dupa 30 de zile de la populare.

Rezultatele obtinute in Varianta I experimentala sunt inregistrate in tabelul 4 , iar cele din Varianta II in tabelul 5.

Tabel 4-Valori biometrice medii ale exemplarelor de Ctenopharingodon idella , in Varianta I experimentala . Legenda : L-lungimea medie totala , l-lungimea medie fara inotatoarea caudala , H-inaltimea medie

Din analiza continutului gastro-intestinal efectuata concomitent cu cercetarea ritmului de crestere , s-a constatat ca exemplarele de Ctenopharingodon idella in varsta de un an ( Ct 1 ) pe toata perioada de vegetatie pana la Ct 1+ (toamna) , au avut un regim de hrana aproape exclusiv vegetarian (ordinea preferintelor in Tabelul 6) .

Tabel 5-Valori biometrice medii ale exemplarelor de Ctenopharingodon idella , in Varianta II experimentala . Legenda : L-lungimea medie totala , l-lungimea medie fara inotatoarea caudala , H-inaltimea medie .

Tabel 6- Specii de plante acvatice si palustre consummate de cosas in ordinea preferintelor (valabil pentru Ct 1 si Ct 2)

Concluzii

In urma experimentarilor si observatiilor facute asupra comportamentului si dezvoltarii speciei Ctenopharingodon idella in Amenajarea Piscicola Movileni , pe o perioada de trei ani , putem formula urmatoarele concluzii :

cosasul este o specie fitofaga care valorifica un nivel trofic neutilizat ca hrana de catre speciile autohtone , transformindu-l intr-o productie utila (carne de peste) de buna calitate si ridicind astfel productia piscicola la hectar

odata cu valorificarea superioara a vegetatiei acvatice cosasul realizeaza si defrisarea ecosistemului invadat sau colmatat biologic

utilizarea acestei specii macrofitofaga este o metoda biologica de control a dezvoltarii vegetatiei in helestee , mai putin costisitoare decit defrisarea pe cale mecanica

pierderile mici in perioada de lansare -cca 5%- si in timpul perioadei de crestere -cca 15 %- (exceptie : atac de cormorani in 2007 cu pierderi de aproximativ 25%) , demonstreaza ca Ctenopharingodon idella este o specie cu rezistenta si capacitate mare de acomodare , atat la transport , cit si la conditiile noi de mediu .

la o densitate de 1500-2000 ex/ha Ct1 , s-a obtinut un spor maxim de crestere de 410g/ex si un spor minim de crestere de 405 g/ex , iar gradul de acoperire cu vegetatie a bazinului s-a mentinut sub 14% in lunile iulie-august.

densitatea optima pentru Ct2 , cu o greutate medie in momentul lansarii de 400 g/ex , s-a dovedit a fi 200ex/ha , cu un spor mediu de crestere de 1550 g/ex ; gradul de acoperire a luciului de apa cu vegetatia emersa si submersa a fost mentinuta sub 11% , in lunile iulie-august.

la temperatura apei cuprinsa intre 20-30 consumul zilnic de hrana vegetala este intens , cu un indice maxim de umplere a intestinului i=0,22 in luna august pentru Ct 1+ si i=0,13 pentru Ct 2+ .

la consumarea plantelor , cosasul , manifesta o electivitate accentuata ; printre plantele preferate citam : Potamogeton pusillus, Zanichelia palustris, Potamogeton crispus , Potamogeton perfoliatus , rizomi tineri de Typha angustifolia sau frunze in formare de Phragmites australis . Consumarea selectiva a diferitelor specii de plante in decursul celor trei ani de experimente , a dus la o modificare usoara a raportului dintre asociatiile vegetale din bazine.(Figura 9 si Figura 10 )

organismele fitofile sunt consumate cel mai probabil accidental , la fel ca si furajele administrate pestilor de cultura.

cosasul nu consuma specia Nymphoides peltata ( plutnita) , care se regaseste pe suprafete restrinse (cca 2% din suprafata luciului de apa) si nu a fost identificat in intestine puiet de crap sau alte specii de pesti.

Ctenopharingodon idella este o veriga esentiala , cu rol principal in circuitul materiei si energiei , facind parte dintr-un lant trofic principal in ecosistemele acvatice antropizate .

Figura 9-Raportul dintre diferitele categorii de plante (Varianta I)

Figura 10- Raportul dintre diferitele grupe de plante (Varianta II)

Capitolul VI

Contributii personale ,concluzii si propuneri

In paralel cu dezvoltarea pisciculturii , in Romania si nu numai, "lumea" plantelor acvatice s-a diversificat continuu si s-a adaptat conditiilor impuse de tehnica piscicola .

Rezultatele acestor permanente adaptari se evidentiaza prin marea capacitate de supravietuire a plantelor acvatice cit si prin dinamica ce exista in interiorul comunitatilor formate de alte specii .

Aceasta dinamica se evidentiaza , printre altele, prin :

aparitia unor biotopuri mai adaptate ,

modificarea permanenta a structurii fitocenotice ,

includerea de noi specii din flora spontana sau chiar

invazia unor fitotaxoni non-bastinasi.

Desi majoritatea plantelor spontane , au aceleasi faze principale de evolutie ontogenetica -repaus , faza vegetativa , faza generativa , imbatrinirea si moartea -plantele acvatice si palustre din helestee au dobindit o serie de particularitati adaptative care le asigura cu succes perpetuarea.

In helestee , unele plante acvatice cum ar fi Nymphoides peltata , Najas marina, ce au o dezvoltare abundenta , pot fi caracterizate astfel:

capacitate de rezistenta in perioadele cu conditii adverse,

sincronizarea stadiilor de rezistenta si sensibilitate la conditiile de mediu , maximizind sansele de supravietuire.

Unele plante geofite au reusit sa se adapteze la mediul acvatic ( Polygonum lapathifolium ) sau , altele chiar fiind hidrofite s-au adaptat la mediul terestru ( Nymphoides peltata) .

Prezenta vegetatiei acvatice emerse sau submerse in cantitati ridicate in bazinele piscicole devine un impediment in reproducerea unei cantitati importante de peste prin scoaterea din circuit a elementelor nutritive esentiale din solul si apa bazinelor si consumarea oxigenului din apa in timpul noptii.

Contributii personale

Teza de doctorat " Cercetari privind controlul dezvoltarii fitocenozelor din helestee " abordeaza investigatii metodologice complexe avand ca obiectiv principal cresterea productivitatii naturale piscicole in contextul actual al conservarii biodiversitatii .

Contributiile personale cu o relevanta valoare aplicativa sunt:

mentinerea unui nivel optim al fertilitatii malurilor din helestee reprezinta o metoda preventiva , de cele mai multe ori economica , in controlul dezvoltarii fitocenozelor din helestee.

Cercetarile floristice realizate in premiera in helesteele si zonele adiacente ( diguri, canale de alimentare si evacuare a apei ) din Lunca Joasa a Prutului Inferior , se concretizeaza in identificarea unui numar de 129 specii de plante acvatice si palustre , din 93 genuri si 41 familii .

Din cele 12 specii de plante dominante in helestee s-au remarcat 9 fitotaxoni cu o amplitudine ecologica ridicata ceea ce presupune un control permanent.

Speciile adventive ( 4,7% din totalul inventarului floristic) au o frecventa redusa dar necesita o monitorizare permanent .

Conspectul floristic pune la dispozitie informatii utile privind bioformele prezente in helestee , din care rezulta perioadele optime de interventie si control

Utilizarea motocultivatoarelor ,este o masura eficienta de control a extinderii partilor subterane ale plantelor ( rizomi, stoloni) , daca reprezinta o preocupare anuala in cadrul managementului piscicol.

Productivitatea economica a echipamentelor montate pe ambarcatiuni este o metoda de control a dezvoltarii vegetatiei acvatice numai in cazul identificarii perioadelor optime de interventie , inainte ca plantele sa fructifice.

Phragmites australis a fost si este o specie agresiva dificil de controlat chiar si prin combinarea unor metode mecanice si chimice de control .

Ctenopharingodon idella ramane o specie fitofaga care valorifica un nivel trofic neutilizat ca hrana de catre speciile autohtone , dar ,chiar si in lipsa plantelor preferate nu consuma Nymphoides peltata.

Controlul plantelor acvatice si palustre trebuie sa se realizeze permanent , un singur an de neinterventie da posibilitatea acestora de a se inmulti mult mai rapid.

Acum, la incheierea cercetarilor, consider ca ceea ce am intreprins nu reprezinta decat o restransa contributie in controlul dezvoltarii plantelor acvatice si palustre din helestee , si ca multe din problemele intilnite necesita reveniri, pe teren si in laborator, iar managementul aplicat in fermele piscicole trebuie permanentizat , intr-un mod ecologic .

BIBLIOGRAFIE

Adam Al. ,1981 - Pescuitul industrial , Editura Tehnica

Adam Al. , 1976 -Mecanizarea in piscicultura , Universitatea " Dunarea de Jos " Galati

ADB/NACA ,1998, Report on a Regional Study and Workshop - Aquaculture Sustainability and the Environment . Asian Development Bank and Network of Aquaculture Centres in Asia-Pacific , Bangkok , Thailand.

Al. Beldie ,1960, -Flora indicatoare din padurile noastre- ,Editura Agro-Silvica , Bucuresti ,pag20-48.

Al. Beldie 1979 -Flora Romaniei , Determinator ilustrat al plantelor vasculare II ,Editura Academiei Republicii Socialiste Romania

Anca Sarbu ,1999, ,Biologie Vegetala-note de curs , Editura Universitatii din Bucuresti.

Anca Sarbu, si al. ,2007, Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor in Romania , p. 10-46 Editura Victor B Victor .

Anca Sarbu , Georg Janauer ,Daniela Smarandache, Gabriela Pascale , (2005) Plante acvatice si palustre din sectorul romanesc al Dunarii , p. 7-150 Editura Universitatii din Bucuresti .

Andrei M. ,1997 - Morfologia generala a plantelor, Ed. Enciclopedica, Bucuresti.

Andrei M. ,1978, - Anatomia plantelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Antonescu C. S. ,1963. Biologia apelor , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

Antonescu C. S. ,1951. Plante de apa si de mlastina , Bucuresti : Editura de Stat pentru Literatura Stiintifica si Didactica

Antonescu C.S. , 1933, Consideratiuni asupra scaderii pescariilor din Brates , Revista stiintifica " V. Adamachi" nr. 1 -Iasi.

Asociatia Muzeografilor Naturalisti din Romania , 1996 , Naturalia-studii si cercetari , Editura CULTURA . Tom 2-3 .

Balteanu Gh., Barnaure V. ,1989, Fitotehnie, Ed. Ceres, Bucuresti.

Beldie A. ,1979, - Flora Romaniei- Determinator ilustrat al plantelor vasculare, vol. I-II, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti.

Botnariuc N.& Vadineanu V. , 1982 , Ecologie , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

Brandza D.,1879-1883,-Prodromul Florei Romane, Editura Academiei Romane Bucuresti.

Budoi Gh., Oancea I., Penescu A 1996 Buruienile si combaterea lor integrata. Ed. Ceres Bucuresti

Budoi Gh, Penescu A., 1996 Agrotehnica. Ed.Ceres, Bucuresti.

Burduja C. & Sarbu I. , 1979, Note floristice , Anuarul Muzeal Piatra Neamt , IV,70-73

. Caplanus, I.; Leontie, L.; Druta, I.; Bicu, Elena R. Dinica, Rusu I., Rusu G. "On the Electrical and Thermoelectrical Properties of Some 4,4'-Bipyridinium Quaternary Salts", Romanian Biotechn Lett., 1999, 4(6), 489-496 CODEN:RBLEFU,ISSN:1224-5984.  

C.I. Milica, I. Barbat , N. Dorobantu , Polixenia Nedelcu, V.Baia ,1977, Fiziologie vegetala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

Ciocarlan V. ,2000, - Flora ilustrata a Romaniei, Ed. Ceres, Bucuresti, ed. a II-a.

Ciocarlan V,1988, Flora ilustrata a Romaniei, Editura Ceres Bucuresti.

Ciocarlan V.,1994 , Flora Deltei Dunarii, Editura Ceres Bucuresti.

Coldea Gh. , Cristea V. , Negrean V. ,Cristurean I. ,Sarbu I. , Sarbu A. ,Oprea A.&Popescu GH.-2003 Ghid pentru identificarea importantelor arii de protectie a plantelor din Romania. Bucuresti , Editura alo Bucuresti !

Coloman Vaczy , 1980, Dictionar Botanic Poliglot , Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti .

Constantin D. Chirita ,1974, Ecopedologie cu Baze de Pedologie Generala, Editura Ceres Bucuresti. pag. 378 -389 .

Constantin Chirita , G. Paunescu D. Teaci ,1967, Solurile Romaniei , Editura Agro-Silvica Bucuresti. pag.167-168

Constantin Chirita, 1955, Pedologie general, Editura Agrosilvica de Stat, Bucuresti .

Constantin Parvu ,1997, Universul plantelor, Editura Enciclopedica Bucuresti .

Cristea Victor , 1988 - Amenajari piscicole , Universitatea " Dunarea de Jos " Galati

Cristea Victor , Iulia Grecu, Cornel Ceapa , 2002 - Ingineria sistemelor recirculante din acvacultura , Editura Didactica si Pedagogica , R.A. Bucuresti

Cure V. , A. Snaider , I. Chiosila , 1970 , Macrofitele din iazul Frasinet (jud. Ilfov) si rolul lor in viata ecosistemului - doi ani dupa introducerea speciei Ctenopharyngodon idella , Buletinul Institutului de Cercetari si Proiectari Piscicole Nr. 1-2 , pag. 5-28.

Davidescu N., Lesniuc O., Boncota D., Strejan Gh. ,1969 ,Folosirea rationala a erbicidelor, Sinteza, nr. 22, CIDAS, Bucuresti,

Dihoru GH. , Dihoru Alexandrina ,1993-1994, Plante Rare , Periclitate si Endemice in Flora Romaniei-Lista Rosie, Acta Botanica Horti Bucurestiensis.

Dinica R., B.Furdui, M. Demeunynck, L. Bouffier,  Precurseurs de nouveaux heterocycles a intérêt biologique , 3-ème Colloque Franco-Roumain de Chimie Appliquée (COFrRoCA),Bacau, 22-26 septembrie  2004

Druta I., R. Dinica, E. Bacu, M. Andrei, "The Biologic Activity Of New Diquaternary Salts Of Ammonium Derivatives from 4,4'-Bipyridine.", Anal. St Univ. "Al.I.Cuza", Iassy, Tom VI, s. Chimie, 19, 1998.

Eric R. Norland , 1998 ,Chemical Control of Aquatic Weeds , Ohio State University Extension Fact Sheet , ANR-4-98

Florence K. Gleason and Deborah E. Case ,1985 , Activity of the Natural Algicide , Cyanobacterin , on Angiosperms , Gray Freshwater Biological Institute , University of Minnesota , Navarre ,Minnesota 55392

Francis Rose " Wild Flowers" Claremont Books

Furdui, B.,  G. Bahrim, R. Dinica, I. Druta, M. Demeunynck "In vitro antimicrobial activity of new nitrogen heterocycles from 4,4'-bipyridine",- Roum. Biotech. Lett., 12 (1), 3073-3078, 2007;

Gabriela Serbanescu -Jitariu , Constantin Toma ,1980 ,Morfologia si anatomia plantelor , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

Gheracopol O. , 1981 - Piscicultura , Universitatea "Dunarea de Jos " Galati

Grecescu D. , 1898 , Conspectul Florei Romaniei , Bucuresti

IUCN-The World Conservation Union , 1994, Centres of Plant Diversity-A guide and strategy for their conservation , volume I

I. Dumitriu -Tataranu ,1960 , Arbori si Arbusti Forestieri si Ornamentali Cultivati in R.P.R. ,Editura Agro-Silvica Bucuresti.

Iuliu Prodan ,1939, Flora Pentru Determinarea si Descrierea Plantelor Ce Cresc in Romania, Tipografia Cartea Romaneasca Cluj ( volumul I partea 1, volumul I partea 2).

James L. Shelton and Tim R. Murphy , 1989 , Aquatic Weed Management -Control Methods , The University of Georgia , SRAC Publication no. 360

Jimmy L. Avery , 2003, Aquatic Weed Management , Mississippi State University , SRAC Publication no. 3601

Jitareanu G. si colab. ,1998, Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj.

L.A.Helfrich , R.J. Neves , G. Libey , and T. Newcomb , 2000 , Control Methods For Aquatic Plants in Ponds and Lakes , publication number 420-251 Virginia State University.

Luiza Florea ,2000 -Curs de Hidrobiologie- Universitatea Dunarea de Jos Galati (curs litografiat)

Luiza Florea, Maria Contoman, 2007, Studii pentru fundamentarea ecotehnologiilor de acvacultura in helestee, cu impact redus asupra eutrofizarii apelor naturale, Conferinta Universitatea Ovidius Constanta .

Luiza Florea, Maria Contoman , Paul Lupoae ,2007, Dinamica nutrientilor din malurile helesteelor piscicole situate in bazinul Prutului Inferior si Siretului Inferior, Analele Universitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Luiza Florea , Paul Lupoae , Maria Contoman, Isabel Metaxa,Sarbu Gheorghe, 2007, Study of water eutrophication parameters from fish farms effluents of Lower Prut River basin and Lower Siret River basin", Analele Universitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Lustun I., Voican V. , 1981 , Calauza piscicultorului , Editura Ceres Bucuresti

M. Oltean , G. Negrean , A.Popescu , N. Roman , G. Dihoru , V. Sanda , S. Mihailescu (1994) "Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania" Academia Romana , Institutul de Biologie .

Michael P. Masser , Tim R. Murphy and James L. Shelton , 2001, Aquatic Weed Management -herbicides , Texas A&M University , University of Georgia , SRAC Publication no. 361.

Michael P. Masser , 2002, Using Grass Carp in Aquaculture and Private Impoundments , The Texas A&M University System , SRAC Publication no. 3600.

Mihai Berca ,2004, Managementul integrat al buruienilor, Editura Ceres Bucuresti.

Mirica Gh. , A Nicolau , Ec. Popescu , I. Radulescu , 1966 , Rezultatele cercetarilor pentru introducerea in apele Romaniei a unor specii de pesti fitofagi si planctonofagi originari din China , Buletinul Institutului de Cercetari si Proiectari Piscicole Nr. 4 , pag. 5-30.

Mititelu D., 1972, Asociatii noi de buruieni din Moldova , Analele Stiintifice ale Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi s.-II-a , Biologie , 118-125

Mititelu D. ,1971, Contributii la studiul vegetatiei acvatice si palustre din depresiunea Elanului si luncile limitrofe (jud. Vaslui) , Studii si comunicari , Muzeul de Stiintele Naturii Bacau , 820-835.

Mititelu D. & Barabas N. , 1975 , Vegetatia din Lunca Prutului , Studii si Comunicari , Muzeul de Stiintele Naturii Bacau , 210-285

Mititelu D.,&Barabas N. , 1972, Completari la raspindirea unor plante in Moldova , Studii si Comunicari , Muzeul de Stiintele Naturii Bacau .

Muntean L.S., Borcean I., Axinte M., Roman Gh.V. 1995 Fitotehnie. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

Mohan Gh.,Ardelean A. , 1993, Ecologie si protectia mediului , Editura "Scaiul" .

Morariu I. ,1972, Typha laxmanii Lepechin , variabilitatea si semnificatia expansiunii recente a plantei , Acta Bot. Horti Buc.

N. Donita , Doina Ivan ,si al ,1992, Vegetatia Romaniei ,Editura Tehnica Agricola.

Navrotescu Tinca&Mititelu D., 1993 , Contributii la studiul raspindirii asociatiilor vegetale palustre si acvatice in bazinul Prutului , Studii si Cercetari , Muzeul Piatra Neamt , VII ,24-31.

Nicolae Boscaiu , Gheorghe Coldea , Climent Horeianu ( 1994) " Lista Rosie a Plantelor Vasculare Disparute , Periclitate , Vulnerabile si Rare din Flora Romaniei" Ocrot. Nat. med. Inconj. T.38 nr.1 p45-56 , Bucuresti

Nicolau, A, Gh. Manea, B Soileanu si I. Nichiteanu , 1961 , " Primele rezultate obtinute in actiunea de aclimatizare a speciei Ctenopharyngodon idella in apele R.P.R." , Buletinul Institutului de Cercetari si Proiectari Piscicole Nr. 2 , pag. 25-33.

Paul Lupoae,Victor Cristea,Luiza Florea, 2007 , Studii floristice in helestee din bazinul hidrografic din Lunca Joasa a Prutului Inferior , Analele Universitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Paul Lupoae,Victor Cristea, 2008 , Contributii privind controlul dezvoltarii rizomilor si stolonilor la specia Nymphoides peltata (S.C.Gmelin) O . Kuntze in helestee , Analele Universitatii Dunarea de Jos , Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Paul Lupoae,Victor Cristea,Luiza Florea, 2007 , Aspecte privind dinamica dezvoltarii speciei Polygonum lapathifolium L. , in helestee, Analele Universitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Paul Lupoae ,Victor Cristea,Luiza Florea, 2007 , Adaptarea speciei Nymphoides peltata (S.C.Gmelin) O. Kuntze , la mediul terestru in helesteele desecate, Analele Universitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Paul Lupoae,Victor Cristea, 2008 , ,Studii privind fitomasa unor taxoni in helestee , Analele Universitatii Dunarea de Jos , Galati , Fascicola VII -Acvacultura si Pescuit.

Paun M.,1976, Flora spontana -sursa de plante pentru spatiile verzi, Editura Scrisul Romanesc Craiova.

Popescu , Ec. , St. Dragasanu, 1969 , "Contributii la studiul aspectului trofic al macrofitelor in bazinele populate cu pesti fitofagi" , Buletinul Institutului de Cercetari si Proiectari Piscicole Nr. 1 , pag. 27-32.

Procopianu-Procopovici A., 1901, Enumeratia plantelor de la Stinca -Stefanesti , Publicatie -Societatea Naturalistilor din Romania, Bucuresti.

R. Dinica, Furdui B., G. Bahrim,M. Demeunynck, Precurseurs de nouveaux heterocycles d'intéret biologique, Rev. Roum. Chim.,2008, 53(1), ISSN: 0035-3930, Editura Academiei Romane .

R. Dinica, Fabio Marchetti , Claudio Pettinari , Brian W. Skelton, Allan H. White Synthesis, spectroscopic and structural characterization of the reaction products of quaternary cationic 2,2'-bipyridylium ligand bromide salts with metal halides, Inorg. Chim.Acta, 360 (8), pp. 2609-2614,2007ISSN: 0020-1693 ,ELSEVIER,SCIENCE,SA

Rauta M. si al. , 1991-1992 , Hidrologie , vol. I , II , Universitatea "Dunarea de Jos " Galati

Stancioiu S. , 1987 -Ihtiologie sistematica , Universitatea "Dunarea de Jos " Galati

Stancioiu S. ,2004 ,Curs de Acvacultura, Universitatea Dunarea de Jos Galati (curs litografiat)

Titinschneider V. , Patriche N. ,Tenciu M.,Savin C.,Popa S. , 2008,Tehnologie si echipament de control ecologic a dezvoltarii vegetatiei submerse Lucrari stiintifice -Zootehnie si Biotehnologii , volumul 41 , Timisoara .

Vasilescu G. , 1986 - Hidrobiologie , Universitatea Dunarea de Jos Galati

Oancea D.,Swizewski C., 1979, Judetul Galati , Editura Academiei R.S.R. Bucuresti.

Oanea N., Rogobete G. ,1977, Pedologie generala si ameliorativa, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti

Oprea L. , 2000-Nutritia si alimentatia pestilor , Editura Tehnica.

Onisie T., Jitareanu G. ,1991 , Lucrari practice de Agrotehnica, Universitatea Agronomica, Iasi .

Platon V. ,1997, Protectia mediului si dezvoltarea economica durabila, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.

Savulescu T. 1952-1976 , Flora Republicii Socialiste Romania , Editura Academiei Republicii Socialiste Romania , Vol. I-XIII

Sarbu I. , Stefan N. ,Ivanescu L.&Manzu C ,2001 ,Flora ilustrata a plantelor vasculare din estul Romaniei . Determinator . Vol. I,II . Iasi , Editura Universitatii "Al. I. Cuza".

Sarbu A (coordonator) ,Boillot F.,Bianciotto V.,Bonfonte P.,Booer E. K.,Bonomi C.,Cicoti M.,Cristurean I.,Cravotto G.,Cristea V.,Costica N.,Della Beffa M.T.,Fati R.,Ghita G.,Gruber E.,Hens L.,Hentea S.,Ivanescu L.,Janauer G.,Kiehn M.,Lanfranco L.,Micle F.,Mititiuc M.,Pascale G.,Perotto S.,Parvu M.,Sarbu I.,Tisi F.,Schumaher F.,Smarandache D.&Tanase C. ,2001, Diversitatea plantelor in contextul strategiei Europene de conservare a biodiversitatii -cursuri postuniversitare elaborate in cadrul proiectului TEMPUS-Phare IB-JEP14030 Bucuresti :Editura alo, Bucuresti.

Sarbu A.,Smarandache D.,Pascale G.,Oprea A.&Mitache M. 2003 Aquatic macrophytes from the Danube :grouth forms diversity and distribution. Acta Horti. Bot. Bucuresti , 31.

Sarbu I., 1971, Note floristice din Moldova , Analele Stiintifice ale Universitatii Al. I. Cuza Iasi , s-II-a , Biologie Vegetala , 478-482.

Sarbu I. , 1982, Cercetari asupra padurilor de silvostepa din bazinul Chinejii ( jud. Galati) , Studii si Articole de Biologie , Iasi ,2, 260-268.

Sarbu I. , 1984, Vegetatia pajistilor xerofile din bazinul Chinejii, Volum festiv Muzeul de Istorie Naturala Iasi , 160-179.

Silvia Oroian 2000, Botanica farmaceutica, Editura Tipomur Tirgu Mures.

Serbanescu-Jitariu Gabriela, Toma C. ,1980 , Morfologia si anatomia plantelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Tatiana Tofan-Burac, Teodor Chifu ,2002 , Flora si Vegetatia din Valea Prutului , Editura Corson.

Toader Chifu, Oana Zamfirescu, Ciprian Manzu , Bogdan Surubaru 2001 , Botanica Sistematica ,Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Tudor Opris ,1973 ,Botanica distractiva, Editura Albatros.

Tutin T.,G.(Red.) , 1993 -Flora Europaea, Vol. 1, Ed. II, Cambridge University Press.

Tutin T.,G & HEIWOOD, V., H..(Red.) , 1964-1980 -Flora Europaea, Vol. 1-5 , Cambridge University Press.

Ujvari J. , 1972 , Geografia apelor Romaniei , Editura Stiintifica Bucuresti.

Valeriu Zanoschi, Ion Sarbu , Angela Toniuc (2002 si 2004) " Flora Lemnoasa Spontana si Cultivata din Romania" Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza " Iasi - volumele II si III.

Vasile Ciocarlan ,2000, Flora ilustrata a Romaniei -Pteridophyta et Spermatophyta , Editura Ceres Bucuresti.

Vasile Cristea , Dan Gafta, Franco Pedrotti ,2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitara Clujeana.

V.H. Heywood (1994) " Centres of Plant Diversity"Published By The World Wide Fund For Nature (WWF) and IUCN -The World Conservation Union ( volume 1 ).

Zoe Partin , Melania Cristina Radulescu ,1995 , Dictionar Ecologic, Editura Garamond Bucuresti.

William E. Lynch Jr. , 2002, Cattail Management , The Ohio State University , Extension Factsheet A-11-02

*** 1966-Atlasul climatologic al RS Romania . Editura Academiei R.S.R. , Bucuresti.

www.aquaticmanagement.com Aquatic Management KleenPond Aeration Systems , 2006

www.aquaticmanagement.com /grasscarp. Grass Carp (Triploid White Amur) , 2006

www.sfr.cas.psu.edu/water/herbicides.htm Commonly Used Aquatic Herbicides in PA, 2006

https:/msucares.com/pubs/infosheets/is1556.htm ,2004, Aquatic Weed Control : Using Grass Carp, Mississippi State University Extension Service

https://ohioline.osu.edu/b374/b374_8.html , Ohio Pond Management , Bulletin 374-99

***http.ext.vt.edu/pubs/fisheres/420-251/420-251.html Control Methods for Aquatic Plants in Ponds and Lakes , 2000

***1974-1979-Atlasul R.S. Romania , Academia R.S.R. , Institutul de Geografie, , Editura Academiei Bucuresti.

***www.capm.org.uk , Information Sheet Sparganium emersum Unbranched Bur-Reed , Centre for Ecology&Hydrology , 2004