QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Produse alimentare obtinute din organisme modificate genetic








Produse alimentare obtinute din organisme modificate genetic


Avantaje si dezavantaje ale tehnicilor de modificare genetica a materiilor prime alimentare

Progresele realizate in ultimii ani in stiinta si tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol si al celui alimementar din intreaga lume. Metode novatoare de productie si de transformare au revolutionat numeroase sisteme traditionale, precum si capacitatea de producere a hranei pentru o populatie aflata in expansiune continua.

Aceste evenimente au generat numeroase schimbari in economie si in organizarea sociala, dar si in gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de progresele tehnologice care au permis nu doar obtinerea ameliorarilor genetice prin selectie, ci si crearea de noi combinatii genetice pentru a obtine vegetale, animale si pesti cu rezistenta si productivitate mult mai mare.




Organismele modificate genetic, create de Statele Unite ale Americii si cultivate pe scara larga, acceptate de numeroase alte tari ale lumii, care le considera o rezolvare a problemei foametei, primite cu neincredere de altii si respinse cu vehementa de organizatiile ecologiste au devenit un subiect foarte controversat.

Biotehnologia moderna ofera noi posibilitati de dezvoltare in sectoare foarte diverse, de la agricultura la productia farmaceutica, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fara precedent in ultima perioada si au polarizat atentia atat a oamenilor de stiinta, a producatorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, precum si a puterilor publice si a decidentilor.

Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astazi, fara indoiala, un subiect care ridica numeroase probleme de etica referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei.

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si controlat de specialisti.

In legislatia din Romania privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic acestea sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisare si/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic


Ingineria genetica este, deci, o noua tehnologie care implica manipularea genelor. Datorita limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiinta pot transfera gene intre diferite specii care nu sunt inrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot fi transferate la o planta de tomate sau la capsuna  pentru a le conferi rezistenta sporita la temperaturi foarte scazute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie sunt fortate sa produca substantele chimice ale pestelui, tocmai datorita acestui limbaj universal, acestea elaborand o substanta chimica pe care pestii o produc in mod normal pentru a supravietui in apa rece.

Prin aceste noi tehnologii au fost create numeroase plante modificate genetic cu importanta majora in alimentatie, cum sunt porumbul si cartofii rezistenti la insecte, fasolea, soia toleranta la glifosat, tomatele cu coacere intarziata si continut ridicat de substanta solida.

In ultima perioada au fost create si organisme modificate genetic in scop nutritional. Daca plantele transgenice realizate in scop tehnologic constituie prima generatie de alimente modificate genetic, modificarile genetice care vizeaza imbunatatirea calitatii nutritive a alimentelor se constituie in a doua generatie de astfel de produse. In cadrul acestei noi generatii de OMG se includ uleiurile a caror compozitie a fost modificata in vederea imbunatatirii raportului intre acizii grasi saturati si cei nesaturati, orezul „auriu”, cu un continut mult mai ridicat de provitamina A, amidonul cu proportia dintre amiloza si amilopectina modificata in vederea cresterii capacitatii de gelificare.

Multi experti se tem ca ingineria genetica va genera pierderea biodiversitatii, inlaturand barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului. Studii efectuate de acestia demonstreaza ca introducerea masiva in circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide va conduce la disparitia unor vietuitoare care se hranesc cu semintele provenite de le ierburi si buruieni.

  • Prin tehnicile de inginerie genetica, materialul genetic de interes este transferat de la organismul donator la cel acceptor, in scopul obtinerii de organisme cu caracteristici noi, utile.

Sustinatorii tehnicilor de modificare genetica afirma ca utilizarea acestora aduce numeroase avantaje, mai ales pentru producatorii si comerciantii de plante transgenice:

reducerea costurilor deoarece nu mai este necesara tratarea culturilor cu ingrasaminte chimice;

cresterea rezistentei la actiunea daunatorilor;

obtinerea unor sporuri importante ale recoltelor;

imbunatatirea caracteristicilor organoleptice ale produselor (gust, culoare, forma);

prelungirea termenului de valabilitate a produselor, prin cresterea rezistentei la pastrare,

Astfel, plantele transgenice nu mai trebuie tratate cu substante chimice, ele fiind rezistente la actiunea daunatorilor; in acest fel se obtin sporuri importante ale recoltelor, dar si produse care nu sunt toxice, ele nefiind tratate chimic. Pe de alta parte, in ameliorarea clasica, prin diverse incrucisari si hibridari, transferul genelor are loc in cadrul unui proces ce dureaza ani multi, in timp ce prin tehnicile de inginerie genetica, transferul genelor se face direct, rezultatul fiind acelasi.

Modificarile genetice pot genera insa si numeroase efecte adverse asupra sanatatii umane si a mediului

efecte alergice si toxice asupra oamenilor;

afectiuni ale plantelor si animalelor, inclusiv efecte alergice si toxice;

efecte asupra dinamicii populatiei de specii in mediul gazda si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii;

sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandirea bolilor infectioase sau crearea de noi vectori;

diminuarea actiuniii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina umana sau veterinara;



efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol a materialului organic.

Pornind de la amenintarile pe care OMG-urile le reprezinta pentru sistemul imunitar uman si pentru biodiversitatea planetei, cercetatorii din diverse domenii ale cunoasterii (patologia, agronomia), precum si organizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, OMG-urile se cultiva la scara larga in lume.


Principalii producatori de organisme modificate genetic

Tarile care produc organisme modificate genetic trebuie sa dispuna de reglementari clare si responsabile si de organe autorizate care sa garanteze ca riscurile sunt analizate intr-o maniera stiintifica si ca toate masurile de securitate posibile sunt adoptate, pe baza testelor realizate inainte de difuzarea produselor rezultate in urma aplicarii biotehnologiilor. De asemenea, se impune o monitorizare atenta odata ce aceste produse au fost diseminate.

Statisticile demonstreaza ca suprafata cultivata cu OMG la nivel mondial in anul 2003 era estimata la aproximativ 68 milioane de hectare.

In Uniunea Europeana nu se cultiva plante modificate genetic, dar acestea ajung in consumul populatiei prin intermediul importurilor.

Cea mai mare suprafata cultivata cu OMG pe plan mondial se afla in SUA. De altfel, SUA aloca fonduri impresionante pentru cercetare in domeniul ingineriei genetice. Suprafete importante se cultiva si in Argentina, Canada, China si Brazilia.

Suprafete mai reduse se cultiva in tari ca: Australia, Spania, Uruguay, Romania, Columbia, Honduras, Filipine, India, Indonezia.

Cele patru mari culturi de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial sunt: soia, porumbul, bumbacul si rapita.

Soiurile modificate genetic, inregistrate in Catalogul oficial al Romaniei sunt: cartoful, soia, sfecla de zahar, porumb (vezi tabelul nr. 7.1).


Soiurile modificate genetic testate si inregistrate

in  Catalogul oficial al Romaniei

Tabel nr.7.1

Nr.

Crt.

Specia

Scopul modificarii genetice


Cartof

Rezistenta la gandacul de Colorado


Soia

Toleranta la glifosat


Sfecla de zahar

Toleranta la glifosat


Porumb

Toleranta la glufosinat de amoniu

Rezistenta la Ostrinia nubilalis

Toleranta la glifosat




Sursa: C. Sin – Organisme modificate genetic, Seminarul „Rolul institutiilor europene in   monitorizarea eliberarii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic”, Ministerul Integrarii Europene, 2004



Aspecte etice ale utilizarii organismelor modificate genetic

Securitatea alimentatiei, a mediului si problema organismelor modificate genetic sunt strans legate in mintea consumatorilor, care, prin cererea pe care o vor exprima pe piata, vor influenta, in mod semnificativ deciziile cu privire la viitorul acestei tehnologii.

Preocuparile consumatorilor cu privire la organismele transgenice pot fi grupate in urmatoarele categorii:

  • Siguranta sanitara a alimentelor – reprezinta una dintre cele mai importante preocupari ale consumatorilor in legatura cu organismele modificate genetic. Avand in vedere ca unele alimente care nu sunt modificate genetic ridica numeroase probleme de genul alergiilor, al prezentei reziduurilor de pesticide, al contaminarilor microbiologice, cu atat mai mult in cazul marfurilor alimentare obtinute prin utilizarea noilor tehnologii caz in care consumatorii dovedesc un scepticism mai ridicat.
  • Impactul asupra mediului - o alta preocupare majora a publicului este posibilitatea ca organismele modificate genetic sa perturbe echilibrul naturii. OMG sunt produse netraditionale a caror eliberare in mediu poate genera modificarea ecosistemelor (“poluarea genetica”). De aceea, monitorizarea eliberarii deliberate in mediu a acestor organisme devine o problema atat etica, cat si tehnica.
  • Riscurile si avantajle – sunt aspectele pe care consumatorii le compara atunci cand isi exprima punctul de vedere cu privire la OMG-uri.
  • Transparenta –  reprezinta un drept legitim al consumatorului de a obtine informatii privind avantajele si riscurile utilizarii in agricultura a organismelor modificate genetic. Unul dintre cele mai simple mijloace pentru respectarea transparentei este etichetarea produselor alimentare, indiferent daca sunt sau nu modificate genetic.
  • Responsabilitatea –  consumatorii isi doresc sa fie implicati in stabilirea politicii care trebuie urmata in cazul organismelor modificate genetic.
  • Echitatea -  analiza etica ridica in primul rand problema cunoasterii masurii in care utilizarea organismelor modificate genetic in agricultura poate fi orientata si contribuie in mod real la ameliorarea nutritiei si sanatatii consumatorilor saraci, in special in tarile aflate in curs de dezvoltare. Pana in prezent, utilizarea organismelor modificate genetic in agricultura a fost axata in special pe reducerea costurilor la nivelul exploatarii agricole, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

Anumite aspecte etice ale problemei mutatiilor genetice se situeaza in contextul celor mai importante principii ale drepturilor omului[2]:

Dreptul la o alimentatie suficienta si corepunzatoare – se refera la disponibilitatea unei alimentatii lipsite de substante nocive, in cantitate suficienta si de o calitate adecvata satisfacerii necesitatilor alimentare ale individului, precum si la accesibilitatea sau posibilitatea de a obtine aceasta hrana intr-o maniera durabila si care sa nu impiedice respectarea celorlalte drepturi ale omului (Comitetul drepturilor economice, sociale si culturale si Comisia drepturilor Omului din cadrul Natiunilor Unite au abordat acest drept in cadrul summit-ului mondial privind alimentatia).

Dreptul la o alegere in cunostinta de cauza - deriva din conceptul etic al autonomiei indivizilor. Alegerea in cunostinta de cauza a consumatorilor este posibila numai in conditiile informarii corecte, astfel incat acestia sa stie ceea ce consuma. Acest principiu ar putea fi aplicat, in primul rand, prin etichetarea produselor alimentare obtinute din OMG-uri. Orice strategie de informare a publicului trebuie sa includa metode si tehnici adecvate, care sa se adreseze si grupurilor mai putin instruite si mai defavorizate, astfel incat sa li se ofere tuturor posibilitatea de a adopta decizii in functie de propriile necesitati.

Dreptul la o participare democratica - corespunde necesitatii de dreptate si echitate, acestea find preocuparile in ceea ce priveste deciziile referitoare la problema organismelor modificate genetic. Tuturor categoriilor sociale trebuie sa li se ofere posibilitatea de a participa la dezbaterile privind impactul OMG-urilor asupra vietii si a mediului, precum si la avantajele si dezavantajele pe care acestea le pot oferi. Prin deciziile adoptate in prezent nu trebuie sa fie afectat dreptul generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile specifice.


Cadrul legislativ al productiei si comercializarii produselor obtinute din organisme modificate genetic

Oamenii de stiinta au opinat cu multa convingere ca exista un risc iminent ca aceste culturi modificate genetic, cultivate la scara larga, sa contamineze culturile organice pe zone intinse.

Organizatii precum Greenpeace, Friends of the Earth si Biroul European de Mediu, partizani ai agriculturii ecologice, au condamnat vehement recomandarea Comisiei Europene asupra coexistentei dintre culturile modificate genetic si cele nemodificate genetic si decizia acestei comisii de a lasa numai in sarcina producatorilor de OMG-uri intreaga responsabilitate de evitare a poluarii genetice. Drept urmare, organizatiile neguvernamentale ecologiste au solicitat guvernelor sa adopte masurile corespunzatoare pentru a preveni acest risc, prin crearea unor zone necontaminate genetic si adoptarea unei legislatii care sa reglementeze regimul OMG-urilor (obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea).

Toate masurile adoptate sunt fundamentate pe principiul precautiei si includ proceduri detaliate de evaluare si management al riscurilor asupra organismului uman si a mediului.

Deoarece consumatorul are dreptul de a cunoaste ce contine un aliment si de a alege marfurile in cunostinta de cauza, se impune ca etichetarea alimentelor modificate genetic sa devina obligatorie in toate tarile care produc sau comercializeaza astfel de produse. In prezent etichetarea OMG-urilor este obligatorie numai in statele Uniunii Europene.

Continutul informational al etichetei unui produs modificat genetic trebuie sa faca referire la urmatoarele aspecte:



denumirea comuna;

denumirea stiintifica;

codul modificarii genetice.

Spre deosebire de Uniunea Europeana, in SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, in prezent, obligatorie. SUA a considerat politica UE de etichetare a produselor modificate genetic drept o bariera netarifara in calea exporturilor de materii prime si alimente.

Legislatia europeana nu interzice utilizarea OMG-urilor, ci stabileste cadrul legislativ care sa asigure securitatea maxima pentru sanatatea omului si a mediului. In tarile Uniunii Euopene, activitatile de obtinere, testare, utilizare si comercializare a OMG-urilor sunt supuse, unui regim special de reglementare, autorizare si administrare. De asemenea, a fost stabilit un cadru juridic si institutional care are drept scop eliminarea sau reducerea riscurile de producere a unor efecte negative asupra sanatatii oamenilor, echilibrului ecologic si calitatii mediului inconjurator. Astfel, in anul 2003, Comitetul Stiintific pentru Plante al UE a propus scaderea pragurilor de toleranta la organismele modificate genetic.

Toate reglementarile elaborate au la baza principiul precautiei si includ proceduri detaliate privind evaluarea si managementul riscurilor.

Legislatia europeana a fost transpusa si in Romania, in scopul responsabilizarii tuturor celor implicati in producerea si/sau comercializarea de plante modificate genetic in problemele legate de prevenirea afectarii sanatatii si vietii oamenilor sau a calitatii mediului.

In Romania, deoarece nu exista in prezent nici un laborator specializat pentru analiza si depistarea prezentei OMG-urilor in produse alimentare, cadrul legislativ ar trebui sa compenseze aces neajuns, prin inasprirea reglementarile privind obligativitatea de a mentiona pe eticheta produselor prezenta OMG-urilor.

Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie sa devina obligatorie in toate tarile lumii. Consumatorul are dreptul de a cunoaste ce contine un aliment si de a alege in cunostinta de cauza produsele pe care le consuma.

In Romania a fost constituita Comisia Nationala pentru Securitate Biologica, ca autoritate nationala abilitata sa organizeze realizarea masurilor prevazute de lege si sa exercite controlul privind regimul organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si al produselor rezultate din acestea.

Cadrul legislativ referitor la problema obtinerii si comercializarii organismelor modificate genetic cuprinde urmatoarele acte normative:

OG 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea - primul act normativ care reglementeaza acvitatile privind importul semintelor de plante modificate genetic si cultivarea acestora pe teritoriul Romaniei;

Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea OG 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea – include noile prevederi comunitare aparute in acest domeniu, precum si alte acte juridice ale unor conventii internationale la care Romania este parte (Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea);

HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor obtinute din alimente modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic;

Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante;

Ordinul MAPAM (Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului) nr. 462/2003 privind evidenta agentilor economici (persoane fizice sau juridice, asociatii fara personalitate juridica) de a declara la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, suprafetele cultivate cu plante modificate genetic si productiile realizate.

Supravegherea calitatii produselor alimentare in scopul prevenirii afectarii sanatatii sau chiar vietii oamenilor si calitatii mediului inconjurator, trebuie tratata cu maxima responsabilitate. Consumatorul ar trebui sa ramana in centrul preocuparilor autoritatilor de specialitate, dar si ale tuturor celorlalti factori de decizie.

Desi nu s-a putut dovedi ca alimentele obtinute din organisme modificate genetic reprezinta solutia optima pentru rezolvarea problemei alimentare, aceste produse tind sa ocupe un spatiu tot mai mare pe pietele multor tari, mai ales ale celor in curs de dezvoltare sau subdezvoltate.Totusi, avand in vedere riscurile declarate de toxicitate si de alergenitate, intrebarea care se ridica in mod firesc este urmatoarea: ce modificari ar putea sa aduca in organismul uman un consum indelungat de alimente modificate genetic?




Legea 214/2002 pentru aprobarea OG 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea, publicata in MO nr. 316/14 mai 2002

Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/18/CE din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic

https://www.fao.org./documents


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }