QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Pesco-vegetarian?







Pesco-vegetarian?

Este mai greu sa schimbi o conceptie decat sa o pastrezi.

Friedrich Hebbel

Cu ani in urma, vizitand Londra, am cunoscut o familie deosebit de placuta. Locuiau intr-un cartier bun, aveau tot ce le trebuia pentru viata si cu totii erau vegetarieni convinsi. Aveau si o puternica credinta religioasa, deci, toate conditiile pentru a fi fericiti. Sotia, insa, nu era fericita, ci era pur si simplu disperata. De ce? Pentru ca sotul cerea ca in fiecare seara, cand venea de la serviciu, sa fie servit cu peste prajit. Saraca sotie se plangea ca nu mai poate suporta faptul ca intreaga casa, imbracamintea si parul, totul era impregnat de mirosul de ulei si peste prajit.




Iar sotul, cu toate insistentele si protestele sotiei, nu considera necesar sa-si schimbe modul de alimentatie. Era mandru de vegetarianismul sau, de faptul ca nu-si imbacseste corpul cu carne, si ca se poate bucura de nutrientii valorosi din peste. Ar fi fost fericit daca toata populatia Londrei ar fi adoptat felul sau de a se hrani.

Am incercat, cu multa prudenta, pentru a nu incalca bunele maniere englezesti, sa-i atrag atentia asupra virtutilor, foarte discutabile, ale pestelui prajit, dar fara nici un succes. Gentlemanul era atat de convins si atat de sincer in credinta lui, incat am fost nevoit sa bat in retragere.

Aceasta sinceritate mi-a adus aminte de ilustratia teologului elvetian, Emil Brunner. In gara din Frankfurt, un calator grabit se urca in tren, voind sa ajunga la Paris. Se instaleaza comod in coltul compartimentului, sperand ca in cele cinci ore de calatorie sa poata dormi putin. Trenul porneste, calatorul inchide ochii, pentru ca, dupa zece minute, cel care controla biletele sa-i spuna ca, nefiind suficient de atent, in loc sa se urce in acceleratul de Paris, s-a instalat in rapidul de Berlin. Sinceritatea, spunea Emil Brunner, oricat de profunda, daca se bazeaza pe premise eronate, nu te ajuta sa ajungi la tinta.

Aceasta era situatia amicului nostru londonez. Mai exista pesco-vegetarieni, chiar daca numarul lor este in continua scadere. Pestele se bucura de o reputatie deosebit de buna, chiar si printre omnivorii care nu au timp sa se informeze temeinic. Pentru ca ati cumparat aceasta lucrare, inseamna ca nu faceti parte din categoria la care m-am referit si, pentru ca ati ajuns cu cititul pana la aceasta pagina, sansele mele de a va convinge au crescut foarte mult. Iata, deci, cateva date despre carnea de peste:


In primul rand, cateva cuvinte despre modul de preparare. Prajirea alimentelor in ulei, untura, unt sau margarina are efecte mult mai daunatoare decat banuim.

Uleiurile si grasimile incalzite sufera procesul de autooxidare, iar intensitatea autooxidarii e proportionala cu gradul nesaturarii acizilor grasi si cu prezenta sau absenta substantelor ce favorizeaza sau franeaza oxidarea.

S-a constatat ca grasimea animala (unt, untura) sufera mai repede autooxidarea decat uleiurile vegetale, chiar daca grasimile animale contin, in cea mai mare parte, acizi grasi saturati. Aceasta se datoreaza lipsei antioxidantilor naturali in grasimile animale.

La incalzirea uleiurilor, alterarile termooxidative cele mai mari au loc cu grasimile polinesaturate. Astfel, un acid gras de trei ori nesaturat, adica cu 3 duble legaturi (cum este cazul uleiului de floarea soarelui sau de germene de porumb, in care 65-70% din acizii grasi sunt polinesaturati), sufera procesul autooxidarii de 10.000 de ori mai usor decat un acid gras mononesaturat (in uleiul de masline 75% din acizii grasi sunt mononesaturati).

In urma incalzirii uleiurilor si a grasimilor la temperaturi inalte, iau nastere peroxizi, aldehide, cetone, hidroperoxizi, polimeri si monomeri ciclici, cu efecte toxice.

Prin expunerea grasimilor saturate si polinesaturate (cum ar fi uleiul de floarea soarelui), la o temperatura de 170° C, compozitia lor se schimba intr-atat, incat, daca se folosesc pentru hrana animalelor de laborator, produc leziuni hepatice. Daca incalzim grasimile animale, uleiurile cu grasimi polinesaturate si chiar cele cu grasimi mononesaturate, timp mai indelungat, la 180° C, animalele hranite cu aceste grasimi vor prezenta tulburari hepatice severe. (J.Am.oil Chem.Soc.1978;55:711)

Acizii grasi peroxidati din grasimile incalzite ataca si sistemul circulator, putand determina leziuni miocardice si ale peretilor arteriali. Deoarece in cursul proceselor de fabricare, majoritatea uleiurilor sunt incalzite la 220° C si apoi inca o data, in cursul procesului de prajire al alimentelor, ne dam seama cate substante nocive se dezvolta in ele. In restaurantele unde se servesc peste si cartofi prajiti, baia de ulei sta pe foc ziua si noaptea! Indiferent ce este in tigaie (peste, alta carne, cartofi, ceapa sau chiftele de soia)  prajirea, chiar si in uleiul cel mai sanatos, constituie o greseala strigatoare la cer. Iar recomandarea in unele emisiuni radiofonice sau in carti de bucate de a „cali” ceapa in ulei, si in anul 2007 constituie o crima!

Prietenul nostru londonez nu stia ca, prin prajirea uleiului, indiferent de provenienta, iau nastere acizii grasi trans, care cresc colesterolul LDL („rau”) si-l scad pe cel „bun” (HDL), si nici ca, prin procesele de dezodorizare a uleiului de rapita si soia si de rafinare a tuturor uleiurilor, iau nastere acizi grasi trans, care vor fi prezentati in capitolul despre grasimi.

Fiind un produs de origine animala, carnea de peste, prin aminoacizii pe care-i contine, are aceleasi actiuni nefavorabile ca si carnea de vita, pasare sau porc, care au fost prezentate in capitolul anterior. Un studiu efectuat de catre Societatea de Oncologie din Danemarca, a aratat ca ingestia crescuta de peste se asociaza cu o frecventa mai mare de cancere de san. Aceasta asociere  a fost independenta de continutul in grasimi si de modul de pregatire. (J.Nutr.2003;133:3664-3669)

Cu aproximativ 30 de ani in urma, cercetatorii japonezi au descoperit in produsele de carne si peste prajit un grup de substante cu actiune cancerigena: aminele heterociclice. Aceste substante se formeaza in orice carne pregatita la temperaturi de peste 150° C, deja dupa cateva minute. Ulterior, amine heterociclice au fost gasite si in grasimi pregatite prin incalzire la 100° C timp de mai multe ore. O constatare surprinzatoare a fost ca ele se pot forma si la temperaturi mai mici de 100° C, de exemplu, in pestii afumati la temperatura de 80-85° C. Aminele heterociclice au fost gasite si in crusta de faina a produselor de peste sau orice alta carne pregatita pane. Aceste amine sunt metabolizate in compusi bioactivi, care lezeaza acidul dezoxiribonucleic (substratul genelor).

Mai sunt unii care nu stiu ca pestele – ca orice produs animal – contine o cantitate apreciabila de colesterol (vezi tabelul 4). In comparatie cu carnea de vita, pasare sau porc, proportia acizilor grasi polinesaturati, fata de acizii grasi saturati, este ceva mai favorabila in carnea de peste, totusi nu e asa de favorabila cum este in majoritatea alimentelor de origine vegetala.


Tabelul 4         Continutul in colesterol al alimentelor uzuale


Alimentul

Colesterol (mg)

Alimentul

Colesterol (mg)

Lapte integral 100 ml

14

Rac fiert 100 g

100

Lapte din soia  100 ml

0

Hering la gratar 100 g

80

Lapte de capra 100 ml

11



Scrumbie  100 g

80

Branza de vaci 100 g

26

Stridie cruda 100 g

54

Camembert  100 g

72

Midie fiarta 100 g

100

Cascaval Gouda 100 g

114

Creveti fierti 100 g

200

Parmezan  100 g

79

Sardele conserve 100 g

100

1 ou

210

Somon, conserve 100 g

100

Inghetata 125 ml

30

Pastrav 100 g

80

Carne slaba de vaca 100 g

85

Stiuca 100 g

68

Creier de miel 100 g

2200





Maruntaie pasare 100 g

393

Nuci si seminte,  orice

cantitate


0

Carnati de pasare 100 g

101

Inima de miel 100 g

260

Legume, orice

cantitate


0

Ficat de pasare 100 g

631

Gasca la cuptor 100 g

91

Zarzavaturi, orice

cantitate


0

Porc la gratar 100 g

94

Curcan la gratar 100 g

82

Fructe, orice

cantitate


0

Vitel la gratar   100 g

82

Carne de cerb   100 g

80







In ultimii 30 de ani s-a facut multa reclama acizilor grasi omega-3, care se gasesc in uleiul de peste (dar si in nuci, seminte si uleiuri vegetale), si care scad riscul decesului subit si al decesului prin infarct miocardic, precum si riscul restenozarii dupa angioplastie coronariana si operatia bypass. Este vorba despre acidul alfa-linoleic (acid gras omega-3 cu lant intermediar, care se gaseste in uleiul de in, rapita si soia, precum si in unele vegetale), si acizii eicosapentaenoic, docosapentaenoic si docosahexaenoic (cu lanturi lungi), din uleiul de peste. Pestii obtin acizii grasi cu lanturi lungi omega-3 din algele cu care se hranesc sau consumand pesti erbivori. Pentru om, acidul alfa-linoleic e un acid gras esential, deoarece nu poate fi sintetizat din acizi grasi saturati sau din acizi grasi polinesaturati n-6.

Acizii grasi omega-3 se gasesc in fosfolipidele din membranele celulare, influentand fluiditatea, grosimea si flexibilitatea lor, deci activitatea proteinelor din aceste membrane.  (Am J Clin Nutr 2006;83:1467S-1476S)

Asa cum se intampla de obicei, la inceput entuziasmul a fost foarte mare. Unele studii aratau ca o crestere a consumului de acid alfa-linoleic cu 1% scade riscul infarctului miocardic cu 39%. Iar industria farmaceutica, mereu pe faza, a lansat capsulele cu ulei de peste, la un pret destul de mare. Dupa reclamele care circulau, se putea trage concluzia ca populatiile care nu consuma peste sau capsulele cu ulei de peste, foarte curand, vor disparea prin infarct miocardic sau cerebral, ceva asemanator cu potopul lui Noe.

In literatura medicala au aparut studii, in care se arata ca acizii grasi polinesaturati omega-3 au actiuni benefice si in poliatrita reumatismala, boala Raynaud, psoriazis, colita ulceroasa, boala Crohn, stari depresive, agresivitate si, posibil, in prevenirea cancerului mamar si de colon si chiar si a pneumopatiei cronice obstructive. (AM J Clin Nutr 2006;83:1536S-1538S)

Dar, deja in anul 1995, cercetatori de la Universitatea Harvard, SUA, au publicat rezultatele studiului efectuat asupra a 44.895 persoane si din care a reiesit ca barbatii care au servit 6 sau mai multe portii de peste pe saptamana, au avut un risc ceva mai mare de infarct miocardic, decat cei ce au consumat o portie de peste pe luna sau mai putin. (N Engl J Med 1995;332:977-982)

O cercetare efectuata in Finlanda timp de 6,1 ani, asupra a 21.930 barbati fumatori, avand intre 50 si 69 ani, nu a putut dovedi efectul protector al acizilor omega-3 impotriva bolii coronariene. Iar un studiu indelungat asupra a 2033 barbati sub varsta de 70 de ani, care au suferit un infarct miocardic recent, a aratat ca sfatul de a consuma saptamanal cel putin doua portii de peste gras nu a influentat in bine tensiunea arteriala. (J Human Hypertension 1999;13:729-733)

Cercetatorii de la Departamentul de Cardiologie si Departamentul de Endocrinologie si Metabolism de la Universitatea Aarhus, Danemarca, au urmarit, timp de 5,7 ani, 47.949 persoane, cu varsta medie de 56 ani si au constatat ca riscul fibrilatiei atriale n-a scazut in urma consumului de acizi grasi omega-3 din peste, dimpotriva, acest risc a crescut cu consumul de ulei de peste. (Am J Clin Nutr 2005;81:50-54)

Reexaminarea cu atentie a studiilor publicate atrage atentia asupra lipsei unor dovezi sigure privind beneficiile de sanatate atribuite acizilor omega-3. Dovada scaderii infarctelor si a mortalitatii este mai putin concludenta decat cum s-a crezut. Cercetarile recente arata ca acizii grasi omega-3 nu au o actiune semnificativa in ateroscleroza coronariana. De asemenea, nici pretentia ca grasimile omega-3 scad riscul cancerului nu este sprijinita. (Nature 2006;440:813-814)

Nici suplimentarile cu ulei de peste nu previn tulburarile de ritm cardiac. Cercetatorii de la universitatile Manchester, Bristol si Southampton cred ca persoanelor cu angina pectorala nu trebuie sa li se recomande consumul in cantitati mari de acizi grasi omega-3. (BMJ 2006;332: 752-755, Heart 2006;92:166-169)

Cine se decide sa foloseasca ulei de peste, trebuie sa stie ca doza zilnica recomandata (de aproximativ 15 ml) contine 100-115 mg colesterol, adica ceva mai mult decat o friptura de vaca de 100 g. Folosirea zilnica va duce, cu siguranta, la cresterea colesterolemiei.

Datorita faptului ca stau mult timp pe rafturile magazinelor, capsulele de ulei de peste contin o proportie mare de acizi omega-3 oxidati, ce vor leza endoteliul arterelor.

Consumul de ulei de peste scade trigliceridemia, insa creste LDL (colesterolul „rau”). (Am J Clin Nutr 2004;80:550-559)

Nou-nascutii sunt foarte sensibili fata de efectele acizilor grasi polinesaturati, care, in lipsa unor cantitati suficiente de antioxidanti (de exemplu, tocoferol) pot determina leziuni ale plamanilor, ochilor si hemoliza eritrocitelor. Astfel de leziuni s-au observat la nou-nascutii eschimosilor, datorita alimentatiei bogate in acizi grasi omega-3 a mamelor.

Prin scaderea productiei de insulina, uleiul de peste poate creste glicemia la diabetici.

Alimentatia bogata in peste si in ulei de peste poate creste mult timpul de coagulare. Eschimosii au mai putine infarcte, insa mai multe hemoragii cerebrale. Alimentatia bogata in peste modifica intr-atata functia trombocitelor, incat sangerarile apar mai usor.

Uleiul de peste, luat ca supliment, poate tulbura echilibrul vitaminic al organismului, poate creste vitaminele A si D la valori toxice, si poate produce un deficit de vitamina E.

Alte cercetari arata ca folosirea capsulelor cu ulei de peste slabeste sistemul imunitar.

In luna aprilie 2006, Lee Hooper de la Universitatea din Norwich, Anglia, a publicat o lucrare in care, reexaminand aproape 100 de studii privind acizii grasi omega-3, gasiti din abundenta in pestele gras, ajunge la concluzia ca, spre deosebire de recomandarile anterioare ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, acesti acizi grasi nu exercita nici un rol protector impotriva bolilor cardiovasculare. Un studiu, efectuat asupra a peste 30.000 persoane, a aratat ca suplimentarea cu acidul gras omega-3 nu scade mortalitatea prin boala coronariana si nici frecventa bolii canceroase. (BMJ 2006;332:752-760)

Vietuitoarele marine sunt un rezervor de boli infectioase. Expertii din Statele Unite considera ca imbolnavirile cauzate de animalele marine sunt de 15 ori mai numeroase decat cele survenite prin carne de vita, porc sau pasare. In aceasta privinta, crustaceele si moluscele prezinta un record sinistru. Filtrand particulele mici din apa, scoicile retin virusuri, bacterii, poluanti, paraziti si alge toxice. Daca microorganismele pot fi distruse prin fierbere, mai mult sau mai putin indelungata, substantele neurotoxice produse de alge au produs, de repetate ori, numeroase victime. (American Scientist 2006;94:316-325)

De obicei, preparatele de carne si, in special de peste, se consuma cu o cantitate mare de sare. Societatea Britanica de Oncologie avertizeaza ca, cine consuma zilnic 12-15 g sare isi dubleaza riscul cancerului de stomac. Obiceiul de a consuma multa sare explica de ce, si acum, cancerul de stomac este cea mai frecventa forma de neoplazie in Japonia (Brit J Cancer 2004;90:128-134). Alte studii au gasit ca pestele sarat creste riscul cancerului nazofaringian (New Scientist 23 sept. 2006).

In organismul pestilor se concentreaza substantele toxice din apa in care traiesc, in special  in tesutul lor adipos: pesticide, dioxin, mercur, ca sa amintim numai cateva. Pe glob exista peste 900 pesticide diferite in aproximativ 40.000 produse diferite. Pestele contine peste 200 de substante chimice diferite. In anul 2002 in Japonia, s-au gasit 1.970 micrograme de mercur intr-un gram de ficat de balena, aproape de 5.000 de ori mai mult decat limita admisa de guvernul japonez.

In legatura cu substantele toxice cu care vin in contact vietuitoarele ,se vorbeste de doua procese: bioacumularea si bioamplificarea. Bioacumularea e procesul prin care toxinele se acumuleaza, in mod treptat, in anumite organe, in special in grasimea animalelor.

Bioamplificarea este procesul prin care toxinele devin, progresiv, mai concentrate, pe masura ce se progreseaza pe scara nutritionala. Substantele toxice patrund in plantele din apa, in care, cu timpul, se concentreaza pana la de 500 de ori. Consumand aceste plante, toxinele se concentreaza in pestii erbivori de 10.000 pana la 30.000 de ori, iar in pestii care se hranesc cu pestii erbivori concentratiile sunt de 125.000 de ori mai mari decat in apa in care traiesc.

Dioxinele si policlordifenilul au efecte cancerigene, neurotoxice si imunotoxice.

Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite considera ca organismele acvatice pot acumula toxinele din mediu la peste un milion de ori, fata de concentratia din apa.

Azi, cantitatile cele mai mari de policlorura difenil, la care este expusa populatia, provin din consumul de peste. Cine crede ca pestele provenit din crescatorii e mai sanatos, se insala. Somonul din crescatorii contine mai mult dioxin si alte cancerigene decat cel din oceane, incat n-ar trebui sa se consume decat, cel mult ,o portie pe luna (Science 2004;303:226).

Problema cea mai grava in legatura cu substantele toxice din pesti sunt copiii. In Anglia  s-a gasit ca, la varsta de 11 ani, copiii care au fost expusi la o cantitate mare de policlorura difenil, prezentau tulburari in dezvoltarea intelectuala.

Consumand peste in organismul caruia se gasesc cantitati mari de mercur, viitoarea mama expune fatul la leziuni neurologice severe si la nastere prematura. (NewScientist 14 oct. 2006)

In sfarsit, consumul de peste contaminat cu mercur, creste riscul diabetului. Metil-mercurul, forma sub care se acumuleaza metalul in peste, fiind foarte oxidant, poate ucide celulele pancreatice care secreta insulina (Chemical Research and Toxicology 2006;19: 1080).


Fara nici o baza, populatia se teme mai mult de contaminarea fructelor si vegetalelor decat de aceea a produselor animale. Dar, toate statisticile arata ca, cu cat se consuma mai multe vegetale, cu atat riscul bolilor canceroase e mai mic.


Exista posibilitatea de a beneficia de actiunile acizilor omega-3 fara a consuma peste sau capsule cu ulei de peste. Organismul uman poate produce din acidul linoleic din plante acizii grasi polinesaturati cu lanturi lungi: acidul eicosapentaenoic (C20:5n-3) si acidul docosahexaenoic (C22:6n-3). Semintele de in, uleiul de in, rapita, soia si uleiul de soia, nucile si uleiul de nuci, semintele de dovleac, uleiul de masline, spanacul si zarzavaturile cu frunze mari sunt surse excelente de acid linoleic. Dar si alimentele consumate zilnic, cum ar fi painea, cartofii, merele si bananele ofera acizi grasi omega-3.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }