QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Proiect proiectarea si promovarea produselor noi - proiectarea si promovarea branzei telemea cu masline










UNIVERSITATEA : `DUNAREA DE JOS`, GALATI

FACULTATEA: `STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR`

SPECIALIZAREA: `CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE`

OBIECT DE STUDIU: `PROIECTAREA SI PROMOVAREA PRODUSELOR NOI`









PROIECTAREA SI PROMOVAREA BRANZEI TELEMEA CU MASLINE





`Mecanismul conducerii unei afaceri nu este foarte complicat atunci cand ajungi la esenta lui. Trebuie sa produci ceva pe care sa-l vinzi cuiva la un pret mai mare decat l-ai produs. Cam asta e tot, mai putin cateva milioane de detalii`.

(John L. McCaffrey)


`Diferenta dintre esec si succes este diferenta dintre a face un lucru aproape bine si a-l face perfect.`



PREZENTAREA FIRMEI `LACTOSERV S. A.`



Piata competitiva prezinta multe avantaje dar, supravietuirea pe aceasta piata este un lucru vital si deloc facil.

Ca producatori de branzeturi, incercam sa ne reducem costurile de productie dar concomitent cu cresterea eficientei.

CALITATEA produselor noastre reprezinta obiectivul nostru, iar aceasta implica sa venim in intampinarea cererii clientilor nostri prin studii de piata.

Avem in vedere urmatoarele:

satisfacerea clientului;

identificarea cererii;

stimularea cererii.

Datorita experientei si eficientei personalului nostru, reprezentam locul esential de stimulare si consiliere a cererii consumatorului, adunam informatii despre performantele unui produs, despre modificarea atitudinii consumatorului, despre nevoile sale.

Ne putem numara , sub acest aspect, printre companiile producatoare care investesc sume consistente pentru cercetari de piata cat mai riguroase si complete.

Pe de alta parte, consumatorii, percep bunurileserviciile de pe piata ca fiind purtatoare de valoare ce conduce la satisfacerea nevoilor lor. Implicit, ei sustin prin cumparare unul sau altul dintre produsele de pe piata, iar compania noastra se modifica mereu functie de cerintele consumatorilor produselor si altor `membri ai lantului`.


Consideram ca succesul sta in puterea de a adauga valoare la produs si de a-l muta cat mai aproape de consumator. Cererea de bunuri este datorata consumatorilor, iar daca se doreste obtinere de profit trebuie sa raspundem nevoilor consumatorului.

De la un an la altul, incercam sa diversificam produsele existente fie prin inovatii aduse la produsele traditionale, fie prin creare de produse noi care nu au mai fost prezente pe piata.

Analizand datele statistice observam ca 10-15% din categoriile de produse existente in supermarket-urile romanesti sunt autohtone, in timp ce cca 90%, in ultimii 10 ani, au constituit produse noi. Ei bine, la acest procent de 90% am contribuit si noi, ca si companie producatoare de branzeturi, cu o gama sortimentala larga , incercand sa satisfacem cat mai multe din exigentele consumatorilor nostri.


INOVATIA ESTE STAREA NOASTRA DE SPIRIT!!!





IDEEA DE PRODUS NOU



In prezent asistam la un ritm foarte rapid de modernizare si perfectionare a societatii, care se manifesta prin tendinte noi, standarde ridicate ceea ce inplica cresterea exigentelor consumatorilor. Acesta reprezinta motivul necesitatii diversificarii productiei si innoirii gamei sortimentale a produselor din industria alimentara si nu numai. Se incearca astfel o corelare a cerintelor consumatorilor cu ofertele producatorilor pentru a se obtine un efect social cat mai ridicat.

In lumea marfurilor alimentare se manifesta o permanenta perfectionare calitativa si o sporire a cantitatii consumatefabricate pentru unele sortimente, in timp ce altele isi restrang volumul cererii sau sunt chiar eliminate de pe piata de altele mai competitive.


Fiecare produs sau serviciu evolueaza corespunzator unui ciclu propiu de viata. Acesta cuprinde:

perioada de formare a obisnuintei de consum;

perioada de relativa stabilitate la nivel ridicat al cererii;

perioada de pierdere a pozitiei detinute ca urmare a schimbarii cererii consumatorilor, care se afla in continua evolutie.

Prin produs nou se intelege un produs care nu a mai fost comercializat niciodata intr-o anumita zona. Gradul de noutate a unui produs este cu atat mai mare cu cat reinnoirea antreneaza modificarea tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi insusiri.`Noutatea` trebuie sa fie sesizata de cumparator, sa se evidentieze clar pe piata pentru ca, altfel ar putea ramane nesesizata.


E bun stiut ca, ideile cu adevarat bune sunt rezultatul inspiratiei, transpiratiei si al tehnicienilor.

Impulsionarea setului nostru de idei s-a realizat prin utilizarea tehnicii de brainstorming, tehnica de creativitate des utilizata de noi. Prin simplificare am ajuns la ideea finala de produs nou pe care am supus-o sondajelor mai apoi.








DEFINIREA TIPULUI DE PRODUS



Compania `LACTOSERV S.A.`, in vederea lansarii unui produs nou pe piata, a initiat o serie de actiuni care se refera la efectuarea in prealabil a unui studiu de piata care sa confirme necesitatea introducerii, produsului gandit pe piata si disponibilitatea consumatorului de a achizitiona respectiv, consuma acel produs.

In acest scop s-au realizat o serie de sondaje de diferite tipuri pentru ca actiunile noastre sa fie cat mai eficiente in lansarea noului nostru produs.

S-au efectuat sondaje personale , telefonice dar si sondaje online cu chestionare ce contin intrebari legate direct de informatia dorita, precise pentru a se evita ambiguitatile. S-au utilizat atat intrebari deschise, inchise cat si mixte., scurte in care am folosit cuvinte simple din vocabularul de baza, pe care le-am adresat persoanelor interesate de produsul nostru.

Asadar, produsul pentru care am optat la intocmirea acestui proiect, este branza telemea cu masline negre.

In urma sondajului bazat pe un set de 50 intrebari, adresate in majoritate genului feminin care se ocupa cu alimentatia in familie, dar si , intr-un procent mai mic, genului barbatesc, am obtinut un procent majoritar care ne-a condus catre urmatorii pasi in realizarea branzei telemea cu masline negre.

Odata confirmate aceste cerinte, ne-am luat angajamentul ca produsele noi sa fie de calitatea promisa, cu efecte pozitive asupra satisfacerii consumatorului.

Tot in urma studiului de piata recent intocmit, s-a ajuns la concluzia ca este necesara diversificarea branzeturilor, atat datorita curiozitatii cat si datorita amestecului intre un aliment de origine animala si unul de origine vegetala, ceea ce are si un rol benefic asupra organismului, Acest lucru este din ce in ce mai mult recomandat de specialistii din lumea medicala si a industriei alimentare.

Aspectul produsului finit nu este nici el un element mai prejos, avand in vedere aspectul produsului nostru nou care atrage ochiul clientului manandu-i curiozitatea pana la a-l cumpara si apoi a-l consuma.


Am avut in vedere si STANDARDUL DE STAT (editie oficiala) care precizeaza la capitolul adaosuri pentru branzeturi:

2.4.1. se admit urmatoarele produse alimentare fierte bine sau supuse unei alte prelucrari corespunzatoare, adecvate produsului, ca:

produse vegetale (paste de tomate, ciuperci, telina, ceapa, masline, fructe,etc)


Desi branza telemea exista pe piata traditionala, acest produs nu a fost gandit in varianta cu masline negre, in forma de triunghiuri de 20-30 g, ambalate individual.

Aceasta consideram ca reprezinta un convenient pentru cei ce calatoresc, pentru copii, dar confera oricarui consumator sansa de a putea rationaliza alimentul, impiedicand pierderile de produs.

Triunghiurile ambalate individual vor fi grupate cate 10 si ambalate apoi colectiv intr-o cutie cu aceeasi forma, dar de dimensiune mai mare.

Avand in vedere rezultatele sondajelor, am luat masuri pentru proiectarea ideii de produs, in vederea introducerii lui in fabricatie.



IMPLEMENTAREA PRODUSULUI


Conform FAOOMS, `branza este un produs proaspat sau maturat, solid sau semisolid, obtinut prin coagularea laptelui integral, degresat sau partial degresat, a smantanii din lapte sau zer, a zarei, sau a unei combinatii intre aceste materii prime, prin actiunea cheagului sau a altor agenti coagulanti convenabili si printr-o eliminare partiala a zerului rezultat dintr-o astfel de cogulare.`


Branzeturile in saramura


Aceste tipuri de branzeturi sunt originare din zone situate in estul Mediteranei. Caracteristic pentru aceste branzeturi este utilizarea in fabricatie a laptelui de oaie dar si a altor tipuri de lapte si pastrarea in saramura datorita temperaturii ambiante ridicate.


In prezent, fabricarea acestor branzeturi s-a extins si in tari ca: Danemarca, Marea Britanie, S.U.A, Australia, Noua Zeelanda si Irlanda.


Branzeturile in saramura pot fi:

branzeturi moi(55-65% apa), obtinute prin coagulare acida, coagulare cu cheag, cu sararea casului, cu sararea laptelui;

branzeturi semitari(45-55% apa).

In categoria, branzeturi moi cu sararea casului, intra si branza telemea, fabricata atat in Romania cat si in Grecia.

Asadar, branzeturile telemea sunt branzeturi tip moale. O clasificare a lor este:


branzeturi telemea maturate din lapte de oaie cu masa caracteristica de 0.8-2.5 kg; S.U de 45%; 47 GS.U si 19% proteine.

Branza telemea proaspata din lapte de oaie cu masa caracteristica de 0.8-2.5 kg; 43 % S.U ; 47 GS.U; 18% proteine;

Branza telemea din lapte de bivolita, cu masa de 0.8-2.5kg; S.U 45%; GS.U 47; 19%proteine;

Branza telemea maturata superioara din lapte de vaca ; cu masa de 0.8-2.5 kg; 45% s.u; 50GS.U; 15 % proteine;

Branza telemea maturata inferioara din lapte de vaca, cu masa de 0.8-2.5 kg; 40 % S.U; GS.U 42; 17% proteine;

Branza telemea proaspata superioara din lapte de vaca; 0.8-2.5 kg; S.U 40%; GS.U 50%; 15%proteine;

Branza telemea proaspta inferioara din lapte de vaca, 0.8-2.5kg; S.U 40%; GS.U 42%; 17% proteine;



Procedee de fabricare a branzei telemea.



Caracteristic pentru acest tip de branza este tehnologoia de fabricare, continutul relativ ridicat de sare si faptul ca sunt maturate si conservate pana la consum, in saramura.

Ele sunt produse in toate tarile balcanice dupa o tehnologie aproximativ asemanatoare.



Procesul de fabricatie traditional al branzei telemea are particularitatea ca masa de coagul nu se prelucreaza in cazan, ci se scoate cu causul in felii pe crinta, in rame, sub forma de solzi, asigurandu-se o structura compacta a branzei.

Ulterior, prin prelucrarea unor cantitati mai mari de lapte procesul de fabricatie a fost adaptat la utilizarea vanelor mecanizate cu o capacitate de pana la 5000 l.

De asememnea, a fost elaborat un procedeu ce permite precipitarea prioteinelor zerului si retinerea lor in masa branzei.


Procedeul conventional de prelucrare in cazan.


Laptele de vaca, oaie sisau bivolita, este supus tratamentului preliminar (receptia, curatirea centrifugala, standardizarea compozitiei), dupa care este pasteurizat in cazan in regim LTLT( 67-68 OC20 min).


Pasteurizarea laptelui.


Procesul de distrugere termica a formelor vegetative ale microorganismelor este detreminat de relatia temperatura-durat de incalzire. Se considera ca actiunea letala se realizeaza la temperaturi de minimum 60oC, insa efectul de distrugere termica incepe imediat peste temperatura optima de dezvoltare a microorganismelor. Regimul depasteurizare care asigura obiectivele pasteurizarii nu trebuie sa modifice prea mult proprietatile fizico-chimice ale laptelui.

In pasteurizatoarelecu placi, efectul de pasteurizare se realizeaza in etapa de incalzire( peste 60oC), de mentinere la temperatura de pasteurizare si de racire peste 60oC.

Prin pasteurizarea laptelui in industria branzeturilor, se urmaresc trei obiective:

distrugerea bacteriilor patogene;

distrugerea in masura cat mai mare, a microflorei daunatoare si oprirea fermentatiei lactice;

reducerea consumurilor specifice in fabricarea branzeturilor.

Tratarea laptelui la 65oC 30min sau 71oC15 s asigura obtinerea acestui efect.


Pregatirea pentru coagulare consta in racire la 32-33oC adaus de CaCl2 (10-15 g100l lapte)si maia de bacterii lactice (0.05-0.40%) formate din Lc.lactis, ssp.lactis si Lactobacillus casei , ssp. casei in raport 11 (iarna) si 81 (vara). Coagularea laptelui se face la 31-33oC in 60-90min, dupa care se intoarce stratul superficial si se taie coagulul cu harfa in coloane cu sectiune patrata ( 2-3 cm) care sunt apoi sectionate cu causul in cuburi.


Dupa un repaus de 5-10 min si eliminarea zerului separat la suprafata, masa de coagul se scoate cu scafa pe crinta compartimentala si acoperita cu sedila. Continutul sedilei legate se lasa 20-30 min pentru autopresare, operatie care se repeta dupa ruperea marginilor casului. Urmeaza presarea cu o forta progresiva de 20 kg pentru fiecare compartiment care se dubleaza dupa 10-15 min. Presarea este incheiata cand aciditatea branzei este de 60oT, iar continutul de apa 63-65%, apoi masa de cas se taie in bucati care dupa racire se introduc in saramura (20-22 NaCl;14-18oC) pentru 14-16 h. Dupa acest interval de timp branza are o aciditate de 130oT, 58-62% apa, 2-2,5% NaCl. Dupa scoaterea din saramura pe crinta sau in navete pe suprafata bucatilor de branza se presara sare granulara si se mentin in aceste conditii 10-12h.

Sararea uscata pe crinta poate fi inlocuita cu sararea in ambalaj. Daca saramura formata in cutie nu este suficienta, se completeaza cu saramura in zer dezalbuminat cu 11-12% NaCl.






LAPTE BRANZA TELEMEA



Pasteurizare depozitare(2-8oC)

67-85oC


Mentinere maturare(14-16oC; 20-25 zile)

20min


Racire saresaramura sarare uscata (10-12h)

32-33oC 20-22%NaCl


Coagulare CaCl2(10-15 mgl) sarare umeda(14-16h) 30-33oC60-90min

Cultura starter

Taiere 0.05-0.4% taiere


Repaus autopresare presare

5-10min pe crinta



zer



Schema procesului de fabricare a branzei telemea.




LAPTE BRANZA TELEMEA


Pasteurizare depozitare in saramura

85oC 2 . 8 oC(max 6 luni)


Mentinere maturare

(85oC10-15min) 14-16oC;20-25zile


Racire saresaramura sarare uscata

42oC (max 14oC) 10-12h

Solutie HClapa

Coagulare 1:130 80oT sarare umeda

38 . 40OC25-45min cultura starter 14-16h

0.05-0.2%

Taiere taiere


Repaus autopresare presare

15-30min pe crinta


Zer


Schema procesului defabricare a branzei telemea (cu inglobare de proteine serice).




Maturarea branzei telemea.


Formarea acidului lactic sub actiunea bacteriilor starter este mai importanta pentru conservarea branzeturilor in saramura decat pentru alte grupuri de branzeturi. Formarea de acid lactic si in consecinta reducerea pH-ului la aproximativ 5.2 in 24 h dupa fabricare este esentiala pentru branzeturile in saramura. Aceasta se intampla in timpul fermentarii lactozei.

Tot in timpul procesului de maturare are loc proteoliza, catabolismul aminoacizilor, lipoliza si producerea de acizi grasi liberi.


Utilajelele si instalatiile specifice fabricarii branzeturilor utilizate in fabrica noastra sunt:


instalatii de standardizare a continutului de grasime GEA Westfalia Separator;

separatorul centrifugal pentru indepartarea microorganismelor( pentru prelungirea terenului de valabilitate; imbunatatirea gustului; reducerea numarului de celule de microorganisme in lapte; reducerea continutului de impuritati.);

utilaje pentru coagulare si prelucrarea laptelui(vane mecnizate);

utilaje si instalatii pentru scurgere si presare preliminara;

utilaje pentru sarare;

instalatii de igienizare CIP.



Pe piata romaneasca exista un numar destul de mare de firme producatoare de branzeturi, precum: Primulact, Miercurea Ciuc; Napolact, Cluj Napoca; Milli; Delaco; Prodlacta S.A; Clever; etc. Aceste firme produc o gama variata de branzeturi de la cele mai comune pana la branzeturi in noua aparitie. Asadar, gama de branzeturi au cunoscut, in ultima vreme, o continua extindere prin innoirea tehnologiei de obtinere, cat si in ceea ce priveste modul de ambalare.

Branzeturile cu adaosuri diferite reprezinta un procent considerabil din totalitatea branzeturilor.

Este de remarcat faptul ca adaugarea produselor vegetale conduce la schimbarea caracteristicilor senzoriale dar si nutritive.











RAFINAREA CONCEPTULUI



Materiile prime utilizate la fabricarea branzeturilor sunt reprezentate de lapte, provenit de la diferite surse si cheag, iar materiile auxiliare pentru fabricarea branzei telemea sunt: sarea uscata sau sub forma de saramura, apa, solutie HCl, culturi starter.

Branzeturile sunt alimente care au o mare valoare nutritionala si biologica datorita continutului lor in proteine, lipide, saruri minerale si vitamine, nutrienti de o foarte buna calitate si o biodisponibilitate ridicata.

In esenta, branzeturile reprezinta o sursa concentrata de substante nutritive care provin din laptele utilizat la fabricarea lor.Ele sunt reprezentate de cazeina laptelui, minerale, aproape toate lipidele si vitaminele liposolubile din laptele din care provin si diferite cantitati de constituenti solubili in apa existenta, reprezentati delactoza, proteine din zer, vitamine si alti componenti minori ai laptelui.


Compozitia chimica a branzei telemea(g100g):


Apa- 54.2 proteine-19.4 lipide-20.4 glucide-1.0 colesterol- energie-273kcal.


Branzeturile au potential anticancerigen si antioxidant, numeroase experimente efectuate de diferite laboratoare de cercetare au pus in evidenta surprinzatoare proprietati protectoare ale CLA(Conjugated Linoleic Acid), vizavi de cancer: CLA diminueaza semnificativ dezvolatrea tumorilor localizate in stomac, a tumorilor mamare si ale pielii.

Ambalarea branzeturilor in saramura s-a diversificat pe masura cresterii dinamice a productiei de branzeturi in saramura.

Branza telemea se ambaleaza sub forma de bucati paralelipipedice cu dimensiuni medii de 100*100*90 mm, cu masa de cca 1 kg sau bucati cu baza triunghiulara cu masa de cca 0.5 kg. Bucatile sarate uscat sau umed se aseaza in straturi, apoi se acopera cu saramura din zer. Ambalajele utilizate pentru branza telemea sunt putinile si butoiasele din lemn de fag sau cutii din HDPE de forma paralelipipedica.

Depozitarea branzeturilor urmareste realizarea maturarii acestora si pastrarea produselor corespunzatoare pentru consum. In timpul depozitarii trebuie prevenita orice pierdere, produsa , in special, de o evaporare excesiva a apei, ca si deteriorarea cojii sausi a texturii de microorganisme nedorite.

Conditiile de depozitare si durata de maturare pentru branza telemea:


Temperatura-12 . 14oC umezeala relativa a aerului-95%.









PROIECTAREA PROTOTIPULUI



Branza telemea cu masline negre este un sortiment de branza ce foloseste ca materii prime laptele fie de oaie, vaca sau bivolita, cheagul si maslinele negre. Ca materii auxiliare in fabricarea acestui produs nou folosim: sarea, apa, solutie de HCl, cultura starter, saramura.

Maslinele confera branzeturilor insusiri senzoriale deosebite datorita caracteristicilor pe care le au. Maslinul(Olea Europeae Silvestris L.fam.Oleaceae), este un arbore de climat mediteranean, care se cultiva din antichitate in Asia Mica, Egipt si Grecia.

Astazi, culturi extinse de maslin exista in tarile riverane Marii Mediteraneene, in California si America Centrala.

Fructul de maslin este o drupa carnoasa monosperma, de forma ovala ( 15-30 mm lungime, 15-20 mm diametru ) constituite din:

pielita (epicarp) subtire-1-2%,

pulpa fructului, in care se concentreaza cantitatea principala de lipide si care reprezinta 63-86% din fruct,

coaja samburelui (endocarp) tare, cu tesut lignificat(10-30%),

miezul fructului (2-6%).

Compozitia chimica a fructului de maslin(pulpa) este urmatoarea:

apa: 22-28%;

ulei 40-60%

proteine: 6-7%

glucide: 9-10%

cenusa: 2-3%.


Maslinele mature sunt utilizate in alimentatie ca atare sau conservate prin sarare, in cea mai mare parte.

Continutul mare de apa, lipide si un echipament enzimatic deosebit de active fac, ca fructele de masline sa fie extrem de alternabile si sa impuna in tarile de origine prelucrarea in vederea consumului.

In vederea obtinerii, branzeturile telemea cu masline negre sunt supuse urmatoarelor operatii tehnologice: spalare, indepartarea partii necomestibile, oparire (3-5 min95oC), maruntire.

Spalarea maslinelor are rolul de a elimina eventualele impuritati existente si excesul de saramura.

Pentru aceasta se folosesc masinile de spalat cu dusuri.

Indepartarea partilor necomestibile consta in eliminarea samburilor cu masini de scos samburi si a eventualelor codite (operatie executata manual).

Oparirea ( blansare) se efectueaza in scopul indepartarii excesului de saramura din pulpa fructului de maslin pentru realizarea in masline a unui continut de 5%.

Maruntirea presupune reducerea dimensiunii maslinelor.

Prin adaosul de masline se mareste valoarea nutritiva a produsului finit ceea ce va atrage interesul consumatorilor.

Valoarea nutritiva crescuta a produsului se datoreaza continutului de proteine, estimat la 18%, continut de lipide 27% precum si aportului de vitamine atat din branza cat si din vegetale.

Adaosul de masline in branza telemea confera acestor produse caracter exotic.







SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A BRANZEI TELEMEA CU MASLINE NEGRE



LAPTE saresaramura CaCl2 cultura starter MASLINE

20-22%NaCl 10-15mgl 0.05-0.4% NEGRE

Pasteurizare

67 . 85oC spalare


Mentinere scoatere samburi

20min

oparire

Racire (3-5min)

32 . 33oC

maruntire

Coagulare

30 . 33oC60-90min


Taiere


Repaus

5-10min


Autopresare pe crinta




Presare ZER


Taiere


Sarare umeda

14-16h


Sarare uscata

10-12h


Maturare

14-16oC20-25zile


Ambalare ambalaje


Depozitare

2 . 8oC


BRANZA TELEMEA CU MASLINE NEGRE







RETETA PENTRU BRANZA TELEMEA CU MASLINE NEGRE




MATERII PRIME:

lapte

masline negre

ambalaje


MATERII AUXILIARE:

cheagculturi starter(0.05-0.4%)

saresaramura (20-22%NaCl)

CaCl2;(10-15 mgl)











Ambalarea branzeturilor telemea cu masline negre


Ambalarea branzeturilor telemeacu masline negre consta in portii triunghiulare, prin impartire in 10 parti egale. Aceste portii cantaresc, 20-30 g.

Pentru ambalare se foloseste folie de aluminiu fiind mai ieftina si cu o rezistenta tehnica mai ridicata decat folia de staniu folosita inainte, folia dealuminiu fiind termosudata.

Grosimea foliei de aluminiu folosita pentru ambalarea triunghiurilor de branza telemea cu masline negre variaza intre 12-15micrometri.

Pentru a usura desfacerea bucatilor de branza, inainte de ambalare, pe o margine interioara a materialului de ambalare, se termosudeaza o banda ingusta din film de celuloza regenerata sau PET. Banda este mai lunga cu cativa mm decat bucata de material folosita pentru ambalarea unei bucati astfel incat sa poata fi apucata cu doua degete. Punctul de iesiredin ambalaj trebuie safie la randul sau termosudat pentru a evita orice posibilitate de scurgere sau contaminare. Benzile sunt colorate de obicei in rosu pentru a atrage atentia consumatorului.


Portiile triunghiulare sunt apoi ambalate in cutii rotunde confectionate din carton sau in recipiente din material plastic acoperite cu un capac, de aceeasi forma.













DEFINIREA STRATEGIEI DE MARKETING SI TESTAREA PIETII



Marketingul consta in totalitatea actiunilor menite sa creeze noi piete si sa asigure satisfacerea deplina a consumatorilor prin desfacerea unor produse si oferirea de servicii, care sa corespunda celor mai ridicate exigente ale clientilor; atributiile sale incep de la cercetarea si producerea de noi marfuri calitativ superioare continuand pana la punerea acestora pe piata si instituirea consumatorilor in ceea ce priveste utilizarea produselor respective.

Se poate considera ca, marketingul are ca scop definirea raportului care se stabileste intre producator si consumator, pozitia pe care producatorul trebuie sa o ocupe in preferinteleconsumatorului folosind un complex de mijloace pentru a-si realiza scopul propus. Aceasta presupune ca departamentul de marketing sa ia o serie de masuri pentru informarea din timp a consumatoruluiasupra intentiilor producatorului de a lansa pe piata un nou produs a carui caracteristici difera de produselor deja existente pe piata.

Testarea noilor produse pe piata reprezinta ultimul si cel mai serios filtru prin care trebuie sa treaca prototipul noului produs pentru aajunge in stadiul omologarii si a putea fi astfel capabil sa reprezinte obiectul activitatii de contractare.

Scopul testarii este de inlatura incertitudinile provenite din faza realizarii tehnice a produsului sau din faza pregatirii sale comerciale. Testarea urmareste verificae produselor sub raportul componentelor sale caliatative si al destinatiei pentru care este realizat. Sub raportul parametrilor calitativi si cantitativi supusi observarii, a modalitatii de efectuare si a cadrului in care se realizeaza, operatiunea testarii comporta doua momente: testarea tehnica si testarea de acceptabilitate pe piata.

Testarea tehnica se refera in principal la respectarea parametrilor, a compozitiei sia consumurilor normate de materii prime si materiale sia normativelor de timp de lucru.

Testarea de acceptabilitate urmareste sa stabileasca opiniile si atitudinea consumatorului fata de noul produs.

Cadrul in care se realizeaza testarea trebuie sa reproduca fidel conditiile in care urmeaza a fi comercializate noile produse si sa asiguredeplina reprezentativitatesubiectilor antrenati in operatia de testare in raport cu segmentele de piata carora se adreseaza noul produs.

Metodologia testarii de acceptabilitate foloseste o serie de tactici cum ar fi: vanzarile de proba, expuneri in expozitii, trimiteri de esantioane insotite cu un chestionar cu raspuns platit, degustari inmarile magazine, consultarea liderilor de opinie ai principalelor segmente de potentiali consumatori.


Introducerea pe piata a unui nou produs presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:

Stabilirea perioadei de lansare corelata cu natura produsului si specificul sau de consum;

Fixarea zoneiteritoriale de lansare;

Alegerea canalelor de distributie in functie de natura produsului si de costul distributiei;

Pregatirea pietei presupune asigurarea unui climat de interese, curiozitate si nerabdare fata de noul produs printre potentialii cumparatori;

Alegerea modalitatii de distributie si pregatirea fortelor de vanzare.




Difuzarea noului produs pe piata implica lamurirea urmatoarelor probleme:

Proprietatile produsului si factorii de mediu care favorizeaza difuzarea produsului nou pe piata;

Procesul de acceptare a produsului de catre consumatori;

Determinarea diferitelor categorii deacceptanti (pot fi inovatori, timpurii, tarzii sau intarziati).

Comercializarea se realizeaza dupa ce produsul a primit avizul de lansare pe piata si se iau in considerae factorii:

Gradul de acceptare a noului produs de catre consumatori si distribuitori;

Preturilepracticate;

Intensitatea distributiei

Concurenta;

Costurilecomercializarii.

Factorii care stau la baza esecului lansarii produsului nou:

Analiza incorecta a pietei;

Defecteleprodusului;

Costurile mai mari decat cele anticipate

Alegerea gresita a momentului lansarii;

Reactia concurentei.

Forta de vanzare nedecvata;

Distributie neadecvata.

Factorii care contribuela succesul unui produs nou:

Produs adaptat la nevoile pietei;

Produsul sa aiba atribute functionale intrinseci;

Produsul sa fie rezultatul unei tehnologii superioare;

Produsul sa fie realizat prin procese de fabricatie noi;

Mediu concurential sa fie favorabil.













III.INTRODUCEREA PRODUSULUI IN FABRICATIE


Ambalarea branzeturilor telemea cu masline negre


Ambalarea branzeturilor telemeacu masline negre consta in portii triunghiulare, prin impartire in 10 parti egale. Aceste portii cantaresc, 20-30 g.

Pentru ambalare se foloseste folie de aluminiu fiind mai ieftina si cu o rezistenta tehnica mai ridicata decat folia de staniu folosita inainte, folia dealuminiu fiind termosudata.

Grosimea foliei de aluminiu folosita pentru ambalarea triunghiurilor de branza telemea cu masline negre variaza intre 12-15micrometri.

Pentru a usura desfacerea bucatilor de branza, inainte de ambalare, pe o margine interioara a materialului de ambalare, se termosudeaza o banda ingusta din film de celuloza regenerata sau PET. Banda este mai lunga cu cativa mm decat bucata de material folosita pentru ambalarea unei bucati astfel incat sa poata fi apucata cu doua degete. Punctul de iesiredin ambalaj trebuie safie la randul sau termosudat pentru a evita orice posibilitate de scurgere sau contaminare. Benzile sunt colorate de obicei in rosu pentru a atrage atentia consumatorului.


Portiile triunghiulare sunt apoi ambalate in cutii rotunde confectionate din carton sau in recipiente din material plastic acoperite cu un capac, de aceeasi forma.



A existat de-a lungul timpulu o preocupare continua a omului in a-si apara bunurile ce-I apartin, manifestandu-se tot mai pregnant simtul de proprietate. Intr-o definitie scurta, proprietatea reprezinta dreptul de a detine, de afolosi un bun, iar pe de altaparte, adjectivul intelectual defineste capacitatea omului de a gandi, de a cunoaste, de a opera cu notiuni noi.

Asfel, proprietatea intelectuala o putem defini ca fiind orice produs nou, unic si neevident al inteligentei umane.( si care are o anumita valoare pe piata).

MARCA este un alement de distinctie al diverselor serviciibunuri, aplicat la producator la iesirea acestora din procesul de productie, este in acelasi timp un instrument indispensabil in relatia cu consumatorii si elementul cheie in strategia unei firme.

Durata de protectie a unei marci este de 10 ani de la data constituirii depozitului national si aceasta durata de protectie poet fi reinnoita pentru alti 10 ani. O marca inregistrata pote fi anulata daca pe o perioada neintrerupta de 5 ani nu a fost folosita.

Scopurile marcii:

Extinderea cotei de piata a producatorului, imbogatirea si dezvoltarea relatiei dintre consumator si serviciile si bunurile oferite;

Garantarea permanenta a calitatii produsului in contextul progresului tehnico-stiintific si al concurentei puternice existente ineconomia de piata;

Sustinerea alegerii facute de consumator unui produsserviciu pe baza informatiilor transmise prin marca respectiva cu privire la calitatea produsului;

Constituirea increderii si loialitatii consumatorilor fata de bunulserviciul oferit de producator, garantand originalitatea bunurilorserviciilor pentru care a fost creat.

Firmele membre ale UE pot inregistra marci in UE numai printr-un reprezentant legal recunoscut de OHIM.






Recunoasterea de catre OHIM a acestui reprezentant legal se face pe baza unui atestat de calitate profesionala a acestei persoane, precum consultantii specializati in procedurile de inregistrare a marcilor, care isi desfasoara activitatea intr-un birou national al proprietatii industriale existente pe teritoriul unei tari membre UE, sau care au o experienta de minimum 5 ani in acets domeniu. Activitatea reprezentantior legali alesi trebuie sa fie recunoscuta in oricare dintre tarile membre UE, la fel si dreptul acestora de a profesa in legatura cu toate aspectele legale de inregistrarea marcii din tara respectiva.

Procedurile de inregistrare constau in:

Trimiterea unei cereri de inregistrare la OHIM, a marcii respective;

Verificarea de catre OHIM, a cererii de inregistrare, inclusiv a documentelor necesare demararii procesului de inregistrare;

Intocmirea unui studiu de cercetare de catre OHIM , cererea de inregistrare putand fi respinsa;

Publicarea de catre OHIM a acceptului de inregistrare a marcii in Buletinul Comunitar al Marcilor Inregistrate. Contestatiile cu privire la marca inregistrata se pot face in decursul unei perioade de 3 luni de la publicarea acesteia in Buletin. Daca in aceasta perioada stabilita nua fost formulata nici o contestatie, marca inregistrata la OHIM va figura in Registrul OHIM.

In baza prevederilor Conventiei pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale si a Conventiei de la Paris, pentru protectia proprietatii industriale se considera ca proprietatea intelectuala cuprine: drepturile de autor si proprietatea industriala.

Dreptul de autor se dobandeste odata cu crearea operei, nefiind necesara nici o formalitate de inregistrare.

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor functioneaza ca organ de specialitatea in subordinea guvernului si are autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observatiile si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor

Drepturile de proprietate industriala se dobandesc prin inrtegistrare si examinare la un oficiu de proprietate industriala, aceste drepturi fiind drepturi de monopol.

In Romania, OSIM-ul isi desfasoara activitatea ca organ de specialitate guvernamental cu autoritate unica in asigurarea protectiei proprietatii industriale. Drepturile de proprietate industriala sunt instrumente cu ajutorul carora se previne adoptia neautorizata a unor obiecte specifice de proprietate industriala.

In cadrul promovarii produselor pe paita, marcile indeplinesc urmatoarele roluri:

Semn de proprietate a marcii, conferit de protectia sa legala;

Mijloc de identificare a produselor firmei, oferind cumparatorului posibilitatea orientarii rapide spre acele produse verificate calitativ si care apartin unor producatori consacrati;

Instrument de protectie a vcaracteristicilor unice aleprodusului impotriva eventualelor imitatii sau contrafaceri;

Mijloc de diferentiere a produsului unei anumite intreprinderi de cele similare apartinand concurentei;

Modakliate de certificare a calitatii si de autentificare a sursei produsului;

Mijloc de stimulare a producatorilor pentru imbunatatirea caliatatii produselor si de asiguare a cresterii raspunderii lor pentru calitatea produselor oferite pietii;

Permit organizarea si controlul pietii, eliminand confuziile dintre produse, narcisisme, producatori, etc

Indeplinesc functia de monopol, deoarece marca este apanajul unui singur produs apartinand unei intreprinderi;

Contribuie la desfasurarea unei concurente loiale, in conditiile doferentierii tot mao accentuate a ofertei de marfuri;

Simbol al caracteristicilor de baza si al clturii intreprinderii;



Rol de `umbrela`, acoperind si alte produse apartinand aceleiasi intreprinderi;

Functie de reclama ca urmare a dinamismului accentuat al marcilor, sustinut de publicitate.


O inventie este brevetabila daca este noua, daca rezulta dintr-oactiviate si daca poate fi aplicata industrial. Noutatea inventiei se apreciaza prin analiza stadiului tehnicii la momentul solicitarii brevetarii de catre un reprezentant al OSIM, se considera ca inventiaimplica o activitate inventiva daca ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii.

Brevetarea in strainatate a inventiilor create de persoane fizice romane pe teritoriul pe teritoriul Romaniei se face dupa 30 zile dupa ce a fostinregistratat cererea de brevet de inventie, invocarii prioritatii, eliberarea brevetului de inventie, mentinerera in vigoare a acestora sunt supuse taxelor. Taxele sunt stabilite prin legea 3832002 anexa 1.

Legea numarul 641991 privind brevetele de inventie stipuleaza urmatoarele:

Prin obtinerea brevetului de inventie este protejata pe teritoriul Romaniei timp de 20 ani iar apoi inventia devine bun public.

Prin actiuni penale titularul unui brevet poate sesiza organele penale in legatura cu infractiunile: contrafacere, concurenta neloiala, insusirea fara drept a calitatii de inventator, incalcarea confidentialitatii cereriide brevet de inventie pana la publicarea acesteia;

Titularul brevetului poate exploata liber inventia sa in Romania, singur sau in cooperare cu firme romanesti sau straine, poate transmite drepturile sale printr-o cesiune, poate acorda licente de exploatare persoanelor interesate sau poate transmite drepturile printr-o succesiune testamentara;

Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular al brevetului de inventie sunt de competenta instantelor judecatoresti;


Informarea consumatorului prin etichetare.


Primul inteles al verbului ` a consuma` care ne revine in minte este intotdeuna referitor la consumarea hranei. Mancarea este una dintre placerile fundamentale ale omului, nu numai `furnizorul` nostru de energie.

Pentru ca placerea dea manca sa ramana, intr-adevar, o placere si sa nu se transforme in boli sau indigestii, consumatorul trebuie a stie ce mananca, ce cumparapentru a manca si, daca se intampla ca respecyivul aliment sa nu respecte standardele agreate, sa stie ce masuri poet lua pentru a fi despagubit.

Prima si cea mai importanta sursa de informatie o reprezinta eticheta.


Activitatea de etichetare a alimnetelor face obiectul HG 10607.02.2002. In viziunea acestei hotarari se vorbeste despre etichetarea alimentelor, etichetarea nutritionala a alimentelor si informatii suplimentare care se indica obligatoriu prin etichetare in cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi sia rome modificate genetic ori obtinutre din organisme modificate genetic.

Prin eticheta se intelege orice material scris, imprimat gravat sau ilustrat ce contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau care este aderent la ambalajul acestuia.

Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile astfel incat el sa-si aleaga un produs corespunzator exigentelor sale.

O eticheta trebuie sa contina, in mod obligatoriu:

Denumirea sub care se vinde alimentul;

Ingredientele;

Durata valabilitatii minimala sau data limita de consum (pentru alimentele cu grad mare de perisabilitate);


Conditiile de depozitare sau folosire;

Denumirea sau denumirea comercila si sediul producatorului, importatorului, distribuitorului sau ambalatorului;

Locul de origine sau de provenienta a alimentului;

Instructiuni de utilizare

Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1.2% din volum.

Numarul autorizatiei sanitare de fabricatie

Cantitatea ingredientelor

Cantitatea neta a produsului



Etichetarea nutritionala este orice informatie care apare pe etichete si se refera la valoarea energetica a alimentului si la substantele nutritiveca, de exemplu: proteine, lipide, glucide, fibre, vitamine si saruri minerale.

Etichetarea nutritionala este optionala, ea fiind obligatorie doar atunci candla prezentarea sau publicitatea produsului, cu exceptia companiilor publiciatare colective, apare pe eticheta o mentiune nutritionala.

Informatiile inscriptionate trebuie sa fie usor de inte;les de catre oricine. Mentiunile de etichetare sa fie redactate in limba romana, lizibil, inteligibil, asezate in mod vizibil.

Marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile cunoscute publicului nu trebuie redactate in limba romana (pizza, chips, snacks, croassant, popcorn).

Informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene.

Este interzisa reetichetarea produselor.

Lista ingredientelor trebuie sa apara inscrise pe mabalaj in ordinea cantitativa descrescatoare din continutul total.

In privinta continutului de nutrienti s-au facut o serie de revendicari, acestea pot arata consumatorului ca produsul contine o anumita cantitate dintr-un nutrient, dar nu se mentioneaza nimic din efectele pe care le are asupra sanatatii. Consumatorul trebuie sa aiba anumite cunostinte casa stie ce trebuie sa aleaga, un produs low fat sau high fibre.

Revendicarile de sanatate pot fi corelate cu componentele alimentelor sau cu alimentele, ele sunt separate in trei categorii:

revendicarile generale care sunt legate de nutrient nu se aplica pe un produs deoarece

se considera ca nu produsul este protectiv ci nutrientii din acesta;

revendicarile pentru produseingrediente sunt admise numai pe baza argumentelor stiintifice care sustin efectul benefic al produsuluisau nutrientului;

revendicarile specifice produsului mentioneaza ca produsul are efect protectiv impotriva bolii sau este folositor in tratarea simptomelor.









Proiectarea etichetei





PRODUS 100% NATURAL



Producator: S.C.Lactoserv S.A. informatii nutritive100g

Adresa: . . . . . . . ..

Telefon: . valoare energetica100g



Branza telemea

cu

masline negre


ingrediente: lapte pasteurizat, masline negre, sare, apa, CaCl2, cultura starter.


Masa neta: 300g (10 x 30) a se consuma de preferinta inainte de: .

A se pastra la temperaturi de pana la 14oC.


GUSTOS SI HRANITOR PENTRU ORICINE!!!









Triunghiurile de branza telemea cu masline negre vor fi ambalate fiecare in parte in folie de aluminiu si apoi acestea vor fi ambalate colectiv in cutii de carton bine sigilate, ceea ce va permite o mai buna manipulare a acestora, o pastrare mai buna a insusirilor senzoriale si a principalilor nutrienti.

Ambalajul are doua functii importante:

functia de conservare, in sensul protejarii continutului de influente vatamatoare producatoare de pirderi calitative si cantitative, precum si asigurarea pastrarii proprietatilor si valorii produsului ca marfa.

Functia de manipulare, depozitare, trnsport care ajuta la rationalizarea si simplificarea distributiei alimentelor.

Functia de conservare a ambalajului este asigurata de insusirile principale ale acestuia si anume:

Compatibilitatea ambalajului: stabilitate fizico-chimica;

Impermeabilitate la apa;

Impermeabilitate la grasime;

Impermeabiliate la lumina si radiatii

Impermeabilitate la microorganisme

Rezistenta la actiunea temperaturilor scazuteridicate

Stabilitate laactiunea factorilor externi din mediu in perioada prelucrarii, pastrarii, transportului produsului alimentar.

Toate aceste insusiri ale ambalajului trebuie sa asigure pastrarea proprietatilor senzoriale, fizico-chimice si a valorii nutritive a produsului alimentar cu care vinein contact in timpul prelucrarii, manipularii si pastrarii acestuia.

Din studiu de piata efectuat a reiesit faptul ca produsele alimentare ambalate eficient sunt mai preferate de consumatori deoarece acestea ofera un plus de siguranta deci se elimina riscul eventualelor contaminari pe traseul distributie- cmercializare.











PROMOVAREA PRODUSULUI




Dupa fabricarea produsului si efectuarea testarilor tenologice se trece la promovarea produsului si apoi la lansarea acestuia pe piata.

In scopul unei promovari eficientese recurge la selectare atenta a unitatilor de desfacere.

Pentru o mai buna promovare optam pentru organizarea de degostari in marile magazine alimentare astfel se va infiripa o legatura intre consumatori si producatori testandu-se reactia consumatorilor. In cadrul acestor degustari se ofera consumatorilor o serie de informatii in ceea ce priveste calitatea si proprietatile branzei telemea cu masline negre.

Totodata organizam concursuri cu premiipentru cei ce vor achizitiona acest produs, premiile oferite consumatorilor fiind tacamuri cu inscriptia firmei noastre si denumirea produsuluide promovat.

Ne-am propus, in ceea ce priveste campania publicitara urmatoarele obiective:

Lansarea produsului pe plan local printr-o campanie publicitara adecvata;

Lansarea produsului in orasele limititrofe;

Lansare produsului la nivel national.

In cadrul lansarii pe plan local vom introduce produsul nostru in magazinele, cantinele studentilor, elevilor care corespund din punct de vedere calitativ.

Acelasi gen de reclama il adoptam si pentru orasele limititrofe.

La nivel national procedam la reclame pe posturile TV si radio, dar si prin postere publicitare.


Din punctul de vedere al pretului, precizam practicare unui pret promotional care sa atraga consumatorul si sa-si permita satisfacerea curiozitatii vizavi de produsul nostru.




BRANZA TELEMEA CU MASLINE

TOT CE E MAI SANATOS PENTRU TINE








BIBLIOGRAFIE:



G.M.COSTIN, STIINTA SI INGINERIA BRANZETURILOR, Editura ACADEMICA;


MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIA ALIMENTARA, vol. II, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002.


COLECTIA DE STANDARDE DE RAMURA.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }