Nutrienti alimentari

Nutrienti alimentari

Nutrientii alimentari, sunt substante active cu proprietati energetice si plastice, din randul glucidelor, protidelor si lipidelor, dar si al altor compusi (minerale, glicozide, vitamine, apa). Pentru ca procesele metabolice care intretin viata si care genereaza energia necesara tuturor activitatilor sa se desfasoare la parametrii normali, este necesar ca atat cantitatea nutrientilor cat si raportul dintre ei, sa se afle la nivele optime. Deoarece metabolismul se desfasoara in interiorul celulelor, este necesar ca substantele importante care provin din alimente sa  ajunga din tubul digestiv in sange, si de aici in spatiul interstitial si mai departe, trecand de membrane, in interiorul celulelor.
  Se poate conchide deci, ca nutrientii din alimente reprezinta acei compusi exogeni (ce provin dinafara organismului), care, dupa o prealabila digestie si absorbtie, participa la metabolism, proces indispensabil vietii, ei asigurand totodata si nutritia celulara .  Calea parcursa de un principiu alimentar cu valoare de nutrient, este urmatoarea:

Omul zilelor noastre, trebuie sa faca fata unor schimbari deosebit de bruste intervenite in evolutia indelungata a sa. Modul de hranire a generatiilor trecute era menit sa  furnizeze oamenilor nutrientii necesari desfasurarii activitatilor cotidiene, care astazi difera radical acelor vremuri. Efortul fizic, stresul climatic, efortul legat de asigurarea unui confort ambiental, azi aproape ca au disparut, fiind inlocuite de alte provocari, chiar mai complicate si mai distructive, dintre care stresul psihic predomina.
  La omul modern, nevoile calorice sunt mult  mai mici in comparatie cu cele ale generatiilor trecute. Cu toate acestea alimentatia contemporana  este mai bogata in calorii ca niciodata. Din aceasta cauza, in epoca noastra, nutrientii si hrana din care provin, trebuiesc administrate rational .

Cantitatea si raportul dintre nutrienti

Se considera ca pentru stabilirea raportului si a cantitatii de nutrienti, trebuie sa se porneasca de la proteina, substanta fundamentala, pentru care organismul nu poseda organe de rezerva, decat celulele insele. Din acest motiv, aportul de proteine, de fapt de aminoacizi esentiali, trebuie sa se realizeze echilibrat si uniform.
  Specialistii in nutritie conchid ca daca in 1970, un adult avea nevoie in medie de 1,4 g proteine/kg corp, in 2000, acest necesar a scazut la 0,75g proteine/kg corp, adica aproape s-a injumatatit. Cantitatea necesara de proteine difera de la individ la individ, mai ales in functie de varsta si de efortul depus.
  Necesarul de proteine in functie de varsta si de efortul depus, este prezentat in tabelul de mai jos:

Dupa ce s-a stabilit cantitatea necesara de proteine, valoarea rezultata se coreleaza cu ceilalti principali nutrienti (glucide, lipide), in functie de intensitatea efortului depus si de varsta, asa cum se poate observa mai jos:

*Din totalul, glucidelor, peste 75% trebuie sa fie cu absorbtie lenta, provenind din cereale, leguminoase si legume; 20% cu absorbtie rapida, dar care sa provina din surse neconcentrate, asa cum se afla in fructe si 5%  sa reprezinte zaharurile concentrate, consumandu-se de preferinta miere naturala.
  ** Este important atat sa se respecte raportul optim intre acizii grasi. Din totalul necesarului zilnic  de lipide, grasimile si uleiurile concentrate, nu trebuie sa depasesca.25-30%, restul completandu-se cu alte produse (seminte oleaginoase, peste, lapte, oua )