Nevoile substantial-energetice ale creierului uman

Nevoile substantial-energetice ale creierului uman

Pentru a putea prelucra numeroasele informatii pe care le primeste, creierul are nevoie de anumite substante plastice si energetice, cu ajutorul carora sa-si mentina structura sa extrem de complicata si sa-si asigure energia necesara functionarii sale.

Aproximativ 60% din masa creierului este formata din grasimi complexe, din fosfolipide si acizi grasi esentiali omega 3, care sunt cei mai abundenti in creier si care deriva din acidul alfa-linoleic, care se gaseste in peste, in fructele de mare si in unele plante.
Omul modern , consuma insa mai ales acizi grasi omega 6. In mod normal, raportul dintre acizii grasi omega 3 si acizii grasi omega 6 ar trebui sa fie 1/1. Datorita faptului ca omul modern consuma foarte multi acizi grasi omega 6, raportul celor doua categorii de acizi grasi este 1/20.

Pe de alta parte, omul modern consuma foarte multi acizi grasi trans, obtinuti prin prelucrarea la cald a uleiurilor vegetale, care nu au nici ei o actiune prea favorabila asupra creierului.

De asemenea, pentru a putea functiona normal, creierul are nevoie de anumiti aminoacizi necesari pentru sinteza unor mediatori sinaptici care intervin in transmiterea informatiilor de la un neuron la altul, asa cum ar fi , tirozina, din care se sintetizeaza noradrenalina si dopamina, sau triptofanul, din care se sintetizeaza serotonina.
Dar pe langa substantele plastice absolut necesare pentru sustinerea structurii sale extreme de complicate, creierul mai are nevoie si de anumite substante energetice, deoarece, pentru a putea prelucra informatiile pe care le primeste, neuronii consuma de doua ori mai multa energie decat celulele somatice. De aceea, desi nu reprezinta decat 2% din greutatea organismului, creierul consuma 20% din cantitatea de energie pe care o produce organismul ,el neconsumand decat glucide , spre deosebire de celulele somatice, care consuma atat glucide, cat si lipide . El consuma 50% din glucoza transportata de sange. Pe de alta parte, creierul nu are nici un fel de rezerve de substante energetice, depinzand total de glucoza adusa de sange. De aceea, scaderea glicemiei este resimtita in primul rand de creier. In sfarsit, pe langa lipide, proteine ss glucide, creierul mai are nevoie si de anumite vitamine, cum ar fi vitaminele din grupul B, care intervin in metabolismul lipidic, de vitaminele A, C si E , care au un rol antioxidant, precum si de anumite substante minerale, cum ar fi seleniul, magneziul si zincul, care intervin in foarte multe procese enzimatice si au, de asemenea, un rol antioxidant.

Putem afirma in acest context ca alimentatia omului contemporan este consecinta neglijentei sale a evolutiei societatii , a mijloacelor tehnice si implicit a industriei alimentare. Dulciurile rafinate, alcoolul , grasimile nesaturate , racoritoarele si bauturile energizante ,aditivii alimentari colorantii si conservantii nu erau cunoscute stramosiilor nostrii ,ele facand din omul contemporan o devarata victima . La aceste probleme a raspuns nutritia care incearca prin mijloace moderne sa rezolve problemele de sanatate cu care se confrunta omenirea in epoca contemporana in care bolile cardio-vasculare si cancerul fac ravagii , cauza principala fiind alimentatia defectuoasa Devenita o problema globala a omenirii, problema alimentatiei tinde a deveni o preocupare de masa. Astfel apare necesitatea cunoasterii in medii tot mai largi a:

-principiilor generale ale alimentatiei stiintifice generale;

-necesarului de substante nutritive pentru organism;

-grupele de alimente si ponderea lor in alimentatia rationala;

-sursele de poluare a alimentelor;

-riscurile asumate prin consumul unor alimente.