Victimizarea femeii
Femeia face parte din categoria persoanelor (impreuna cu copiii
si cei foarte in varsta) ce prezinta un grad mare de
vulnerabilitate victimala, date fiind caracteristicile sale bio-constitutionale
si psihocomportamentale. Prin traditie, feminitatea desemneaza o
serie de trasaturi de personalitate specifice femeii, precum:
sensibilitate, finete, activitate ordonata, sentimente deosebite,
preocupari pentru frumos, emotivitate, inteligenta
analitica, aptitudini educationale. Dar tot prin traditie,
imaginea femeii in raport cu cea a barbatului (locul si rolul ei in
sistemul activitatii familiale si sociale) a fost, in general,
devalorizata, barbatii, mai ales cei casatoriti,
avand drepturi depline, inclusiv de aplicare a sanctiunilor bazate pe
agresiunea fizica. Femeia a trebuit sa suporte de-a lungul timpului
multe variante de umilire, desconsiderare si chiar maltratare si,
toate acestea ca urmare a unor norme socio-culturale acceptate si promovate
de grupurile si macrogrupurile de apartenenta. Formele de
victimizare la care a fost supusa femeia au variat de la o cultura la
alta, de la o etapa istorica la alta, de la forme mai usor
agresive, pana la forme violente, fizic si psihic traumatizante.
Uneori femeia a trebuit sa accepte, favorizarea unor situatii
victimizante.
