Particularitatile cercetarii infractiunilor contra vietii persoanelor

Descoperirea unor cadavre dezmembrate ori a unor fragmente de cadavre determina dificultati serioase in cercetare. Una dintre problemele centrale ramane identificarea victimei, rezultat la care se ajunge relativ greu.

In ipoteza cercetarii omorului in care cadavrele au fost descoperite, existand indicii despre disparitia lor, organul de urmarire penala se va conduce dupa anumite reguli generale, raportandu-se insa la particularitatile acestor cazuri.1

Un rol particular in clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o aduce expertiza medico-legala.

De exemplu, la descoperirea unor fragmente de cadavru se cere sa se stabileasca daca ele apartin aceluiasi corp, care este sexul, varsta si talia aproximativa a victimei, care este cauza mortii si data la care a survenit.

Daca se gaseste un cadavru, in functie de starea lui se poate proceda la identificare prin efectuarea toaletei acestuia, pentru a fi fotografiat, fie la o reconstituire a fizionomiei cadavrului dupa craniu, sau la o identificare prin supraproiectia craniului peste fotografia persoanei disparute.2

Nu trebuie exclusa nici alternativa identificarii pe baza desenelor papilare, numai daca starea de putrefactie mai ingaduie aceasta operatie, ori daca infractorul nu a distrus amprentele.

In vederea identificarii va trebui examinat cu maxima atentie fiecare fragment de cadavru, pentru descoperirea unor eventuale semne particulare (cicatrice, negi, tatuaje, malformatii).

Din punct de vedere criminalistic vor fi cercetate ambalajele in care au fost gasite fragmentele, interesand eventualele urme sau caracteristici care sa le ateste provenienta. Se va stabili, de asemenea modul in care au fost aduse, camuflate sau ingropate, distanta si locurile in care au fost imprastiate. Nu vor fi neglijate nici urmele pe care aceste colete cu parti din cadavru le pot contine.

Pentru obtinerea de informatii privitoare la identificarea cadavrului este foarte importanta ascultarea persoanelor care locuiesc sau muncesc in apropierea locului faptei, acestea putand oferi relatii cu privire la prezenta unor persoane straine in zona. Cadavrele vor fi luate in evidenta pe baza fiselor speciale, denumite fisele "C".

Omorul cu cadavru dezmembrat presupune doua modalitati faptice principale de comitere3:

infractiunea de omor savarsita prin sectionare, taiere, dezmembrarea partilor componente ale corpului victimei, atunci cand victima se afla in viata (depasaj ofensiv care denota cruzime, avand o motivatie psihopatologica);

infractiunea de omor, succedata la un interval de timp (mai scurt sau mai lung) de sectionarea, taierea, dezmembrarea partilor componente ale cadavrului, deci a corpului victimei deja decedata (depasaj defensiv, aplicat cadavrului numai in scopul de a face sa dispara victima si urmele infractiunii comise).

In general, dezmembrarea este hotarata mai inainte de comiterea omorului, si pregatita cu minutiozitate prin procurarea instrumentelor necesare, a sacoselor pentru transportarea resturilor din cadavru si a mijlocului de transport a acestora.

Motivele pentru care autorul omorului procedeaza la dezmembrarea cadavrului pot fi urmatoarele:

in primul rand motivatia reflecta dorinta autorului de a se sustrage urmaririi penale, prin scoaterea cadavrului din locul comiterii omorului;

in al doilea rand, se retine dorinta autorului de a impiedica stabilirea identitatii victimei, incercand astfel sa impiedice stabilirea legaturii dintre el si omorul comis;

in al treilea rand, necesitatea pentru autor de a se descotorosi de cadavru.

In cazul depasajului ofensiv se pare ca motivatia este de natura psihopatologica asociata, de regula, cu motivatii sexuale sau de ura fata de victima.

Cercetarea unei infractiuni de omor prin depasaj sau urmat de dezmembrarea cadavrului presupun imbinarea tuturor cunostintelor de medicina legala, criminalistica, psihologie si psihiatrie judiciara, iar centrul de greutate il reprezinta activitatea de identificare criminalistica si medico-legala a intregului dupa partile componente, a sexului si varstei si a altor elemente: desene papilare, procese anatomice particulare, urmele unor interventii chirurgicale, formula stomatologica etc.

La cercetarea la fata locului unde s-au gasit partile din cadavru, in afara de activitatile specifice acesteia, se vor desfasura inca din aceste momente operatiuni in scopul identificarii autorului faptei si anume examinarile medico-legale a florei si faunei cadaverice conferind informatii in privinta timpului scurs de la deces, iar la cercetarea la fata locului unde s-a comis omuciderea sau depasajul cadavrului (care se efectueaza dupa descoperirea autorului) se incepe cu perchezitia domiciliara si un criteriu deosebit de important il reprezinta urmele de sange, trebuie cautat instrumentul sau instrumentele prin intermediul carora s-a realizat depasajul etc.

O contributie majora la clarificarea unor probleme legate de identificarea victimei o are expertiza medicala. Prin intermediul acestuia se pot stabili daca fragmentele de cadavru descoperite apartin aceluiasi corp, care este sexul, varsta si talia aproximativa a victimei, care este cauza posibila a mortii si data la care a survenit.

Examenul  radiologic al fragmentelor depasate permite obtinerea unor date atat in ceea ce priveste identificarea cat si a tehnicii depasarii, deci a victimei, agresorului si chiar a instrumentului cu care s-a facut depasarea.

Examenul radiologic osos permite aprecieri directe asupra tehnicii si indirecte asupra indemanarii si cunostintele celui care a executat depasarea. De pilda la craniu - se poate realiza o reconstituire a fizionomiei dupa craniu sau la o identificare prin supraproiectie; se pot face aprecieri asupra sexului, varstei.

In vederea identificarii va trebui examinat cu maxima atentie fiecare fragment de cadavru, pentru descoperirea unor eventuale semne particulare (negi, cicatrice, tatuaje).

Expertiza medicala ofera posibilitatea ca prin examenul macroscopic si histopatologic, stabilirea existentei sau inexistentei reactiilor vitale la nivelul planurilor de sectiune, pentru a se stabili pe cale de consecinta daca depasajul s-a realizat sau nu postmortem. In legatura cu stabilirea momentului decesului, informatiile pretioase sunt date de amplasarea si pozitia lividitatilor cadavrului.

Apoi se efectueaza celelalte activitati criminalitice pastrandu-se aceleasi reguli generale de desfasurare a acestora, specificitatea unor activitati constand in depistarea trasaturilor de ordin psihologic si psihiatric a autorului, pentru stabilirea mobilului faptei.

Ajungand la finalul cercetarilor, concluzionand ceea ce este stiut, de altfel destul de bine, anume ca fiecare caz isi are particularitatile lui, care trebuie sesizate si exploatate pentru reusita.1

B I B L I O G R A F I E

Constitutia Romaniei din 1991.

Codul de procedura penala al Romaniei.

Codul penal al Romaniei.

Codul penal adnotat, editura Atlas-Lex, Bucuresti, 1996.

Emilian Stancu - "Investigarea infractiunilor", Bucuresti, 1988.

Emilian Stancu - "Criminalistica - stiinta investigarii infractiunilor", vol. II Editura "Tempus SRL" Bucuresti, 1993.

Emilian Stancu - "Criminalistica", vol. I si II, Editura "Actami" Bucuresti, 1995.

Emilian Stancu - "Criminalistica", vol. II, Editura "Actami" Bucuresti, 1999.

Vintila Dongoroz si altii - "Explicatii teoretice ale Codului penal roman", vol. III, Editura Academiei Romane Bucuresti, 1971.

Ion Mircea - "Criminalistica", Editura Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1992.

Dumitru Sandu - "Criminalistica" curs editia 1994, Cluj-Napoca.

I. Dobrinescu - "Infractiuni contra persoanei" Bucuresti, 1988.

Vladimir Belis - "Medicina Legala", Editura Societatii de Medicina Legala din Romania, Bucuresti, 1995.

Vladimir Belis, V.Panaitescu, G. Eugeniu - "Medicina Legala", Editura "Teora" Bucuresti, 1992.

Colectiv - "Tratat de tactica criminalistica" Editura "Carpati" Craiova, 1992.

Colectiv - "Tratat de metodica criminalistica" vol. I, Editura "Carpati" Craiova, 1994.

Lupu Coman - "Aspecte privind cercetarea la fata locului in infractiunile de omor", Editura Ministerului de Interne, Institutul de Criminalistica, Bucuresti, 1975.

Z. Auder si I. Beligan - "Medicina legala", Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966.

G. Scripcaru - "Curs de medicina legala" Editura "Chemarea" Iasi, 1995.

N. Volonciu -"Drept procesual penal", vol. I si II, Bucuresti, 1992.

Mina Minovici - "Tratat complet de medicina legala", vol. II Bucuresti, 1930.

Gh. Scripcaru si M. Terbancea - "Medicina legala", Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1970.

Ion Moraru - "Medicina legala" Editura Medicala, Bucuresti, 1967.

M. Kernbach - "Medicina judiciara" Editura Medicala, Bucuresti, 1958.

Camil Suciu - "Criminalistica", Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.

A. Ciopraga - "Criminalistica - Elemente de tactica", Iasi, 1986.

Lupu Coman si M. Constantinescu - "Reguli tactice ale cercetarii la fata locului" in Tratat practic de criminalistica, vol. I, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1976.

C-tin Aionitoaie - "Tactica cercetarii la fata locului" in Curs de criminalistica, vol. I Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" Bucuresti, 1983.

Vasile Greblea, Ovidiu Petrescu si Ion Argeseanu - "Cercetarea omorului de catre o echipa complexa" in Revista "Probleme de criminologie si criminalistica" nr. 3-4/1982.

Colectiv - "Tratat practic de criminalistica" vol. I Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1976.

Colectiv - Indrumar de cercetare penala, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1994.

D. Ciacanica si I. Santea - "Elemente criminalistice si de investigare ce contribuie la diferentierea crimelor de omor de morti accidentale"  Culegere de referate in "Scoala Romaneasca de crimainalitica" Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1975.

Lucian Ionescu - "Propuneri pentru o reglementare proprie a expertizei complexe" in Revista Romana de drept nr. 3/1978.

Lucian Ionescu si Dumitru Sandu - "Identificarea criminalistica" Editura stiintifica, Bucuresti, 1990.

P.F. Ceccaldi - "La criminalistique" PUF Paris, 1962.

S.A. Golunski - "Criminalistica" Editura stiintifica, Bucuresti, 1961.

S.R. Difalco - "Nuovo Codice Penal comentato" vol. IV, Torino, 1940.

Edmond Locard - "Trate de criminalistique" Editura I. Desvique, Lyon, vol. I - VI, 1931-1939.

O'Hara C.E. - "Fundamentals of criminal Investigation" Ed. C. Thomas, Illinois, S.U.A. 1976.

Swensson, O. Wendel - "Descoperirea infractiunilor. Metode moderne de investigatie criminala" (Traducere in limba romana) Stockholm 1954.

Maurice J. Fitzgerald - "Hand bok of criminal investigation".