QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Perceptia cetatenilor asupra prezentei fenomenului de coruptie la nivelul institutiilor publice din judetul timis





PERCEPTIA CETATENILOR ASUPRA PREZENTEI FENOMENULUI DE CORUPTIE LA NIVELUL INSTITUTIILOR PUBLICE DIN JUDETUL TIMIS



1. Atributiile principalelor institutii publice din judetul Timis

1.1 Atributiile Institutiei Prefectului judetului Timis


Atributiile actuale ale Institutiei Prefectului judetului Timis sunt prevazute in Constitutia Romaniei, in Legea nr. 215 din 2001, Legea administratiei publice locale, Legea 340/2004 privind Institutia Prefectului, Legea 181/2006 privind aprobarea OUG 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii 340/2004 privind Institutia Prefectului si HG 40/5 aprilie 2006 si HG 40/5 aprilie 2006 pentru aplicarea unitara a normelor Legii 340/2004.




Conform Constitutiei Romaniei Art. 123, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Conform Legii nr. 340 din 12 iulie 2004, privind institutia prefectului, in calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului Timis, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) actioneaza pentru realizarea in judet, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;

g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;

h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

i) utilizeaza, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe;

l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.

De asemenea, prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

In baza acestei legi, activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile:

a) legalitatii;

b) impartialitatii;

c) obiectivitatii;

d) transparentei;

e) eficientei;

f) responsabilitatii;

g) orientarii catre cetatean.


1.2 Atributiile Consiliului Judetean Timis

Consiliul judetean Timis este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivelul judetului Timis, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Administratia publica in judetul Timis, precum si in municipiile, orasele si comunele din judetul Timis, este organizata si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitati autoritatilor locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de interes deosebit.

Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;

h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;

i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatiilor comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale;

j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;

k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;

l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;

o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;

q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;

t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice;

u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.

Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.


1.3 Atributiile Consiliului Local al Municipiului Timisoara

Atributiile consiliului local conform art. 36 din Legea nr. 215/2001/A privind administratia publica locala, modificata sunt ;

  1. )  Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.

2. )   Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;

a)     atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a municipiului Timisoara;

b)     atributii privind administrarea domeniului public si privat municipiului Timisoara;

c)     atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

 3. )  In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

    a) aproba statutul municipiului Timisoara, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;

    b) aproba, in conditiile legii, la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local;

    c) exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii.

    4. ) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

   a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar;

   b) aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, in numele unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii;

   c) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, in conditiile legii;

   d) aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii;

   e) aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; 

    f) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.

    5. )  In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

    a) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;

    b) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, in conditiile legii; 

    c) avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor;

    d) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.

    6. )  In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

    a) asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

    1. educatia;

    2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala;

    3. sanatatea;

    4. cultura;

    5. tineretul;

    6. sportul;

    7. ordinea publica;

    8. situatiile de urgenta;

    9. protectia si refacerea mediului;

   10. conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;

   11. dezvoltarea urbana;

   12. evidenta persoanelor;

   13. podurile si drumurile publice;

   14. serviciile comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local, dupa caz;

   15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor;

   16. activitatile de administratie social-comunitara;

   17. locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau in administrarea sa;

    18. punerea in valoare, in interesul comunitatii locale, a resurselor naturale de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;

    19. alte servicii publice stabilite prin lege;

    b) hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic; 

    c) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

    d) poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local; 

    e) aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa;

    f) poate solicita informari si rapoarte specifice de la primar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local. 

    7. ) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

    a) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; 

    b) hotaraste, in conditiile legii, infratirea municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;

    c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune. 

  8.)   Consiliul local poate conferi persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare municipiului Timisoara, in baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit.

    9.)  Consiliul local indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.





2. Sondajul de opinie

2.1. Aspecte generale

Sondajul de opinie este o specie a anchetei, avand caracteristicile cercetarii selective sau pe cele ale esantionarii.

Sondajele de opinie au devenit o adevarata institutie sociala in statele cu regimuri politice democrate. Rezultatele sondajelor pot constitui obiect de controversa, ele pot fi criticate sau acceptate - dar nu ignorate.

Sondajele de opinie au devenit un element important al situatiilor sociale, ele constituie un factor influent in interactiunile care au loc intre trei mari forte ale campului social: actori politici (lideri si partide), mass-media si cetateni (ale caror opinii sunt inregistrate prin sondaje).

Prin reactia pe care o ofera, sondajele se instituie ca o forma de comunicare la nivelul societatii. Chestionarele utilizate ca instrumente de culegere a datelor in sondajele de opinie includ intrebari cu formulari cat mai simple, care sa fie inteligibile pentru toti subiectii.

Intrebarile simple si standardizate se sprijina pe stereotipuri, valori, traditii si norme de cea mai larga raspandire si recunoastere in mediile sociale. Aceste elemente (stereotipuri si reprezentari) sunt legate cu precadere de relatii inter-umane de tip consensual. Prin modul in care sunt concepute, sondajele produc o imagine armonica a campurilor sociale, defavorizand aspectele de tip conflictual (chiar daca unii oameni raspund prin „da' iar altii prin „nu' la o intrebare simpla de sondaj, ei se situeaza cu totii inauntrul aceleiasi paradigme, al aceleiasi modalitati de considerare a realitatii).


2.2. Sondajul de opinie privind perceptia cetatenilor din judetul Timis referitor la actiunile de coruptie ale angajatiilor din principalele institutii publice de pe raza judetului Timis

In ansamblul ei, departe de a fi un fenomen recent sau izolat, coruptia si efectele acesteia asa cum se prezinta ele actualmente, demonstreaza eficienta redusa a modalitatilor de contracarare de pana acum. Scandalurile de coruptie din mass-media din ultimele luni s-au consumat rapid sub ochii opinei publice, provenienta celor implicati in fapte de coruptie fiind extreme de diversa, de la autoritati centrale sau locale pana la medici, politisti sauprofesori, toate acestea demonstrand ca fenomenul coruptiei este inca foarte raspandit. Institutiile implicate in prevenirea si combaterea coruptiei isi cauta inca identitatea sau se supun reformarilor venite in urma revizuirilorl egilative, iar in parallel demascarea unor fapte de coruptie prezentate in massmedia aduc aceste institutii in atentia populatiei. Populatia este spectatorul acestor evenimente massmedia, aceasta ducand la formarea si reformarea permanenta a opiniei publice. In acelasi timp si probabil intr-o masura mai mare, opinia populatiei despre coruptie se formeaza si prin experienta directa, personala sau comunicata de catre cei apropiati.

Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, institutiile abilitate au nevoie sa fie sustinute, direct sau indirect, si de catre populatie. Modul in care populatia percepe coruptia in general, precum si modul in care sunt percepute institutiile abilitate in combaterea coruptiei, sunt elemente importante in elaborarea strategiilor guvernamentale de prevenire si combatere a coruptiei, precum si in implementarea programelor si actiunilor concrete in acest domeniu.

Studiul de fata exploreaza modalitatea in care populatia generala se raporteaza la coruptie precum si principalele reprezentari ale acesteia legat de problematica coruptiei sub toate asepectele ei.

Scopul cercetarii: cunoasterea perceptiei cetatenilor din judetul Timis asupra coruptiei in randul personalului institutiilor publice de pe raza judetului Timis

Grupul tinta: Cetateni din judetul Timis (barbati si femei) rezidenti in mediul urban si rural, avand varsta de peste 18 ani.

Marimea esantionului: 130 persoane

Metoda utilizata : Chestionarul folosit pentru culegerea datelor cuprinde un set de 14 intrebari inchise (cu variante de raspuns precodificate, vezi Anexa I) si date de identificare a cetatenilor

Itemii au fost impartiti corespunzator fiecarei ipoteze de cercetare astfel:

1. Itemii1,5, 8, 9 si 10 au servit ipotezei numarul 1;

2. Itemii 3, 7, 11, 13 si 14 au servit ipotezei numarul 2;

3. Itemii 2, 4, 6 si 12 au servit ipotezei numarul 3.

Inainte insa de a afla rezultatele cercetarii, propun sa analizam principalele date de identificare ale celor 130 de cetateni din judetul Timis, care au dat curs invitatiei de a raspunde intrebarilor din chestionar: 


Sexul




Virsta








Mediul de provenienta







Nationalitatea










Studii









Starea civila








Ocupatia









Analiza si interpretarea datelor obtinute:


Diagramele reprezentand raspunsurile subiectilor la toate intrebarile din chestionar sunt ilustrate si pot fi consultate in continuare.


  1. Dupa parerea dumneavoastra nivelul coruptiei in institutiile publice (Institutia prefectului, C.J.Timis, primarie, scoli, spitale, judecatorie, politie, armata, altele) din judetul Timis este



Nivelul actual al coruptiei din institutiile publice de la nivelul judetului Timis este apreciat ca fiind foarte ridicat de catre dintre subiectii chestionati, iar alti 27% il considera ridicat, aceste raspunsuri indicand fie faptul ca cetatenii se confrunta sau aud frecvent despre producerea unor fapte de coruptie, fie faptul ca a spune despre o institutie publica din Romania ca are un grad foarte ridicat de coruptibilitate a devenit un cliseu national, bine reflectat de opinia publica si la nivelul judetului Timis.

Un procent restrans de respondenti considera nivelul coruptiei ca fiind scazut si foarte scazut (in total 17 %), sau mediu (15 %).

Se constata ca populatia judetului Timis percepe coruptia ca pe un fenomen generalizat la nivelul institutiilor publice.



  1. In ce masura credeti ca cetatenii ar trebui sa se implice in lupta impotriva coruptiei?


Marea majoritate a cetatenilor din judetul Timis, care au dat curs invitatiei de a raspunde la intrebarile din chestionar, au convingerea, in prezent, ca rolul cetatenilor in lupta impotriva coruptiei este foarte important: peste jumatate dintre persoanele chestionate cred ca cetatenii ar trebui sa se implice in foarte mare masura, sau in mare masura in lupta impotriva coruptiei (insumat, procentul ajunge la 61 %).

Prin modalitatile de constientizare a importantei tratarii coruptiei cu toata seriozitatea, se poate impune respectul fata de lege si respectul fata de cetatean. Etica trebuie sadita, consolidata si permanent actualizata.

O parte din cetatenii chestionati, sunt de parere ca problema coruptiei nu este a cetatenilor si considera ca implicarea lor in lupta impotriva acesteia este necesara in mica masura (12 %) sau chiar foarte mica (15 %).




  1. Dupa parerea dumneavoastra care dintre urmatoarele situatii reprezinta fapte de coruptie?

Respondentii chestionarului au o perceptie corecta a ceea ce inseamna fapte de coruptie: majoritatea au identificat oferirea si acceptarea diverselor beneficii financiare de catre angajatii institutiilor publice din judetul Timis ca fiind fapte de coruptie.

In urma analizei raspunsurilor de la acesta intrebare, peste trei sferturi dintre respondenti considera vinovati pentru mituire atat pe cel care primeste mita, cat si pe cel care o da. (27 % considera ca fiind fapta de coruptie primirea de cadouri sau sume de bani, in timp ce 48 % pe cei care ofera toate aceste foloase necuvenite)





  1. Considerati ca institutiile abilitate in prevenirea si combaterea coruptiei ar trebui sa:

Toleranta la coruptie trebuie sa fie zero. Reactiile contra ei trebuie sa existe in primul rand din partea autoritatilor, carora le revine atributia functionala de a genera instrumentele de prevenire si combatere, si apoi in randul populatiei, care trebuie sa realizeze consecintele dezastruoase ale acestui flagel. Coruptia existenta in cadrul institutiilor publice, indiferent care ar fi acestea este inacceptabila indiferent de intinderea sa.

Asteptarea respondentilor este aceea ca institutiile responsabile cu prevenirea si combaterea coruptiei ar trebui sa intervina si sa pedepseasca aceste fapte. Cele mai urgente masuri care ar trebui luate in scopul reducerii nivelului coruptiei sunt considerate a fi: sanctionarea mai severa a celor care savarsesc astfel de fapte (61 %).

Exista in randul cetatenilor chiar si ideea de a oficializa, in anumite limite acordarea sau primirea de atentii sau cadouri. (15 %).

Un alt procent de 9 % sunt de parere ca aceste fapte ar trebui acceptate tacit, trecute cu vederea, lasand parca impresia ca fenomenul de coruptie este inevitabil, a existat si probabil va exista intotdeauna.




  1. In ultimul an ati intrat in contact cu vreuna din urmatoarele institutii publice sau cu reprezentanti ai acestora?



Aceasta intrebare a fost adresata cetatenilor cu scopul de a identifica acele date referitoare la experienta personala a subiectilor chestionati, gradul acestora de implicare in relatiile cu institutiile publice ale judetului Timis. Din raspunsurile la acesta intrebare am aflat faptul ca institutiile la care cetatenii au apelat cel mai mult in ultimul an, pentru rezolvarea unor probleme, au fost cele care ofera servicii de sanatate (36 %), cele din domeniul administratiei publice locale sau judetene (25 %), dar si institutiile de invatamant (18 %).

Institutiile care au fost contactate cel mai putin de catre subiectii intervievati au fost cele din domeniul justitiei (10 %), politiei (5 %) si cele din domeniul militar (2 %).

La acesta intrebare, cetatenii au avut posibilitatea sa enunte si alte institutii publice de pe raza judetului Timis cu care au intrat in contact in ultimul an. Astfel au fost identificate o serie de organizatii neguvernamentale care au legatura cu unele institutii publice, dar si unele redactii din domeniul mass media, insa procentul nu este unul semnificati



  1. Care este nivelul dvs. general de incredere in institutiile publice din judetul Timis, tinand cont de modul in care ati relationat cu acestea?

Aprecierile populatiei privind increderea generala in institutiile publice din judetul Timis, pana in prezent, au fost astfel exprimate incat putem constata existenta a doua categorii de persoane:

  • categorie mai numeroasa (61%), reprezentata de un numar de 80 de persoane care au un nivel scazut sau foarte scazut de incredere,
  • si o a doua categorie, mai putin numeroasa (32%), reprezentata de un numar de 41 de persoane i care au mare si foarte mare incredere in aceste institutii





  1. Cum credeti ca ar trebui sa se implice cetatenii in lupta impotiva coruptiei?


Exista in chestionarul aplicat, intrebari referitoare la atitudinile populatiei fata de actele de coruptie si au vizat obtinerea unor informatii privind: necesitatea implicarii cetatenilor in lupta impotriva coruptiei, disponibilitatea subiectilor de a se implica activ in sesizarea actelor de coruptie, motivele pentru care nu se implica in sesizarea actelor de coruptie, sau chiar posibila implicare directa a subiectilor in diverse acte de coruptie.

Dintre modalitatile concrete de implicare a cetatenilor in lupta anticoruptie, cetatenii au ales in primul rand varianta care specifica necesitatea renuntarii la obiceiul de a mai oferi atentii sau sume de bani angajatilor institutiilor publice. (38 %)

Pe locul al doilea, se situeaza obtiunea referitoare la implicarea cetatenilor in actiuni ce vizeaza sesizarea imediata a actelor de coruptie (27 %) institutiilor abilitate in acest sens.

Exista totusi si varianta in care presa este nominalizata ca fiind in masura sa rezolve diferite cazuri de coruptie in situatia in care aceasta ar fi informata (12 %), dar si un procent de 11 % dintre cei chestionati care considera ca nu mai exista nimic de facut, iar cetatenii nu trebuie sa se implice in lupta impotriva coruptiei (14 %)


  1. Vi s-a intamplat ca un angajat al unei institutii publice sa va solicite bani sau alte foloase pentru rezolvarea problemelor dvs.?

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, putem afirma faptul ca exista coruptie in unele institutii din sistemul public pentru ca si acesta este compus din oameni. Oamenii, in genere presupun si slabiciuni, cunosc nevoi, unele nesatisfacute, ce se cer a fi impacate. Uneori mijloacele prevazute de lege nu sunt suficiente pentru satisfacerea diverselor nevoi, iar in acest moment, pasesc in afara legii.

In 32% din cazuri coruptia se datoreaza solicitarii, pretinderii de mita. Nu putem afirma faptul ca este un procent foarte mare, dar nici unul foarte mic. Putem spune doar ca de noi depinde daca acest procent creste sau scade. Cei care sunt in afara sistemului public au la indemana mijloacele cele mai simple, dar cele mai eficace, asta pentru ca de cele mai multe ori, daca se ia mita este pentru ca se da, se ofera mita.

Alti 44 % dintre cetatenii chestionati au declarat faptul ca nu au intalnit lucratori din sistemul public care sa solicite diverse atentii sau sume de bani pentru rezolvarea problemelor din institutiile publice din judetul Timis.




  1. Daca raspunsul la intrebarea anterioara a fost DA, ati sesizat despre acest lucru conducerii institutiei respective, sau unei institutii abilitate?

Trecerea de la modul general de abordare a problemei implicarii populatiei in lupta anticoruptie la cel personal, a fost realizat cu ajutorul unei intrebari care face referire directa la implicarea subiectului in sesizarea actelor de coruptie.

Daca la intrebarea referitoare la implicarea cetatenilor majoritatea cetatenilor optau pentru variantele care exprimau acordul lor privind necesitatea acestei implicari, pusi in situatia de a preciza daca pana in prezent s-au implicat in sesizarea actelor de coruptie situatia se modifica.

Astfel, doar 4 dintre cetatenii investigati (3 %) afirma ca au semnalat autoritatilor acte de coruptie.

Majoritatea populatiei investigate se imparte, in functie de raspunsul dat la aceasta intrebare, in doua mari grupuri: subiectii care nu au sesizat acte de coruptie (73 %) si cei care nu doresc sa raspunda la acesta intrebare (31%) din diverse motive.






  1. Care este motivul principal care v-a determinat sa nu semnalati cazul de coruptie?

In incercarea de a identifica motivele pentru care populatia nu se implica direct in sesizarea actelor de coruptie, am solicitat tuturor cetatenilor care au declarat ca nu au sesizat acte de coruptie sa precizeze de ce nu au semnalat acest lucru institutiilor in cauza sau institutiilor cu responsabilitati in lupta impotriva coruptiei.

Raspunsurile date s-au distribuit indeosebi in cazul variantelor demersul meu ar fi inutil (35 %) si faptele de coruptie sunt dificil de probat (28%).

Foarte putini dintre cetateni au afirmat faptul ca nu au stiut unde sa depuna sesizarea (8

Este interesant de remarcat faptul ca, aproximativ o cincime dintre cei care au raspuns la acesta intrebare au optat pentru varianta de raspuns m-a ingrijorat posibilitatea represaliilor.(21 %)

Raspunsurile mentionate la aceasta intrebare exprima fie lipsa de incredere in autoritatile care ar trebui sesizate, fie in acele institutii care ar trebui sa le asigure protectia celor care semnaleaza actele de coruptie.

De aici inutilitatea implicarii directe a cetatenilor in sesizarea actelor de coruptie, fie indiferenta sau comoditatea cetatenilor, fie dorinta acestora de a evita producerea unor consecinte nefaste persoanelor implicate in sesizarea unor acte de coruptie.



  1. In ce masura, in opinia dvs. urmatorii factori favorizeaza actele de coruptie?

Cetatenii chestionati au indicat o diversitate de factori generali sau specifici care explica prezenta masiva a fenomenului coruptiei la nivelul institutiilor publice din judetul Timis.

Chestionarul a inclus o intrebare referitoare la factorii ce favorizeaza coruptia. Subiectii au avut astfel posibilitatea de a se pronunta asupra unor itemi prestabiliti.

Dintre variantele de raspuns prezentate, ponderile cele mai ridicate le-au inregistrat cele referitoare la neaplicarea legiilor de catre institutiile care ar trebui sa se ocupe de sanctionarea actelor de coruptie (33 %), imoralitatea oamenilor (26 %) si nivelul scazut al salariilor celor care lucreaza in sectorul public






  1. Dupa parerea dvs., coruptia conduce la urmatoarele efecte negative


Cetatenii care au participat la acest sondaj sunt constienti de gravitatea situatiei produsa de fenomenul coruptiei din institutiile publice ale judetului Timis, considerand ca fenomenul coruptiei are un efect dramatic asupra vietii fiecarui individ, efectele negative cuprinzand diverse forme: 36 % din persoanele chestionate considera ca fenomenul coruptiei duce la scaderea prestigiului institutilor publice, in timp ce 20 % sunt de parere ca vor fi afectati prin scaderea calitatii servicilor publice ca urmare a acestui fenoment numit coruptie, iar alti 14 % cred ca vor fi demoralizati datorita acestui aspect.

Cresterea imoralitatii este un alt efect negativ al coruptiei pentru 16 % dintre cetatenii care au raspuns la aceasta intrebare.




  1. In ultimul an ati oferit cadouri, atentii, sau o suma de bani unui angajat al unei institutii publice?

In unele cazuri, coruptia poate deveni o modalitate de a rezolva convenabil diferite proble­me sau de a obtine unele drepturi sau avantaje.

Acesta este motivul pentru care cei mai multi dintre respondenti (55%) declara ca au fost pusi in situatia de a oferi cadouri, atentii, sume de bani pentru rezolvarea problemelor in institutiile publice din judetul Timis, ca si cand ar fi de parere ca prea multi oameni accepta coruptia ca o parte a vietii lor de zi cu zi.

Spre deosebire de raspunsurile la alte intrebari, aici iese oarecum in evidenta rata non-raspunsurilor se situeaza la 13%, ceea ce este satisfacator avand in vedere natura autoincriminatorie a intrebarii.




  1. Dumneavostra ati fi dispus sa oferiti cadouri, atentii, sau o suma de bani unui angajat al unei institutii publice pentru rezolvarea unei anumite situatii?

A admite intr-o masura semnificativa faptul ca cetatenii sunt ei insisi interesati in mentinerea unei anumite coruptii in randul lucratorilor din institutiile publice ale judetului Timis, conduce spre ideea ca acestia sunt de acord cu posibilitatea de a eluda prevederile legale pentru obtinerea unor avantaje sau pentru a evita sanctiunile legale.

Altfel spus, jumatate dintre cetateni (49 %) vor fi in continuare interesati sa profite de existenta coruptiei in cadrul institutiilor publice ale judetului Timis, daca aceasta le aduce vreun avantaj nelegitim, dar dorit, sau le permite evitarea sanctiunilor legale, insa in acelasi timp considera ca ar trebui sanctionati cu promptitudine acei angajati din institutiile publice ale judetului Timis care comit fapte de coruptie.

Desi cei care au raspuns la aceasta intrebare admit ca, in mare masura, cetatenii contribuie la mentinerea coruptibilitatii in randul angajatilor din institutiile publice fiind interesati sa ocoleasca cu concursul acestora prevederile legale si oferindu-le, practic, acestora ocazia de a se implica in situatii de coruptie, cetatenii nu admit ca ar putea avea si un rol activ, cu efecte asupra dinamicii fenomenului coruptiei.

O scurta concluzie este ca se ia mita pentru ca se da mita, iar multi cetateni, considera asta ca un lucru firesc, normal.


ANALIZA IPOTEZELOR:


In urma analizarii sondajului prezentat anterior am ajuns la urmatoarele concluzii

Cu privire la prima ipoteza:

In cadrul institutiilor publice ale judetului Timis cetatenii considera ca nivelul coruptiei este foarte ridicat, cu precadere in cele din domeniul sanatatii sau administratiei publice locale. Cele mai multe cazuri din cazurile de coruptie se datoreaza solicitarii, pretinderii de mita, insa mare parte dintre subiecti nu au sesizat actele de coruptie autoritatiilor justificand, fie ca demersul ar fi fost inutil fie ca faptele de coruptie sunt dificil de probat .

Observam deci ca prima ipoteza se confirma, intr-o masura mai mica sau mai mare fiecare persoana se intalneste cu acte de coruptie, cu toate acestea insa, foarte putine iau cu adevarat atitudine impotriva actelor de coruptie pe care le cunosc.

Cu privire la cea de-a doua ipoteza:

Majoritatea cetatenilor intrebati au identificat oferirea si acceptarea diverselor beneficii financiare de catre angajatii institutiilor publice din judetul Timis ca fiind fapte de coruptie, si, cu toate ca nu au luat masuri impotriva acestui fenomen au fost capabili sa identifice modalitatiile prin care se poate lupta impotriva coruptiei: in primul rand necesitatea renuntarii la obiceiul de a mai oferi atentii sau sume de bani angajatilor institutiilor publice, dar si implicarea cetatenilor in actiuni ce vizeaza sesizarea imediata a actelor de coruptie institutiilor abilitate in acest sens. Subiectii considera faptul ca gradul ridicat de coruptie se datoreaza neaplicarii legiilor de catre institutiile care ar trebui sa se ocupe de sanctionarea actelor de coruptie, imoralitatea oamenilor si nivelul scazut al salariilor celor care lucreaza in sectorul public, recunoscand ca adesea, pentru a rezolva mai rapid o problema, au oferit sau ar fi tentati sa ofere atentii sau sume de bani lucratoriilor din sistemul public.

In aceste conditii observam ca si cea de-a doua ipoteza se confirma, desi majoritatea cetatenilor percep coruptia ca pe un act social ilegitim, acestia sunt de acord sa il accepte si chiar sa il practice atunci cand se impune rezolvarea anumitor probleme.

Cu privire la cea de-a treia ipoteza:

Marea majoritate a cetatenilor din judetul Timis, care au dat curs invitatiei de a raspunde la intrebarile din chestionar, considera ca rolul cetatenilor in lupta impotriva coruptiei este foarte important, dar si ca institutiile responsabile cu prevenirea si combaterea coruptiei ar trebui sa intervina si sa pedepseasca aceste fapte.

Cu privire la nivelul de incredere in institutiile publice din judetul Timis, pana in prezent, putem constata existenta a doua categorii de persoane:

  • Majoritatea cetatenilor intrebati au un nivel scazut sau foarte scazut de incredere,
  • si o a doua categorie, mai putin numeroasa are mare si foarte mare incredere in aceste institutii

Cetatenii care au participat la acest sondaj sunt constienti de gravitatea situatiei produsa de fenomenul coruptiei, persoanele chestionate considera ca fenomenul coruptiei duce la scaderea prestigiului institutilor publice si sunt de parere ca vor fi afectati de scaderea calitatii servicilor publice ca urmare a acestui fenomen.

Cetatenii care au raspuns la intrebarile din chestionar constientizeaza importanta administratiei publice in viata lor. Cu toate acestea, exista nenumarate probleme legate de interesul si capacitatea administratiei publice de a relationa cu cetateanul, motiv pentru care increderea acestora in institutiile administratiei publice este in continua scadere, astfel confirmandu-se si ultima ipoteza.













CONCLUZII:


Acest sondaj de opinie a evidentiat o serie de aspecte referitoare la modul in care populatia investigata percepe: originea si evolutia fenomenului coruptiei, cauzele si consecintele, factorii care favorizeaza actele de coruptie, eficienta institutiilor implicate in lupta anticoruptie, dar si disponibilitatea cetatenilor din judetul Timis de a se implica in diverse actiuni de prevenire a coruptiei.

Coruptie a existat, exista si nu avem speranta ca va fi starpita. Acest fenomen caracterizeaza nu numai institutiile publice de la nivelul judetului Timis, ci intreaga societate romaneasca. Ceea ce este de dorit este prevenirea, combaterea si diminuarea coruptiei. Acest obiectiv este posibil. Pentru realizarea lui este necesara recunoasterea, demascarea si sanctionarea coruptiei in fiecare caz.

Perceptia populatiei privind fenomenul coruptiei se formeaza ca urmare a experientei directa a persoanelor intervievate, care, sub anonimat au declarat faptul ca au fost implicate in ultimul an in acte de coruptie.

Informatiile privind experienta personala legata de implicarea in unele acte de coruptie sunt legate de institutiile unde subiectii au avut de rezolvat probleme in ultimul an.

De asemenea, prin raspunsurile date la intrebarile referitoare la modalitatile de implicare, cetatenii considera ca exista modalitati concrete de implicare, iar cea mai buna dintre acestea ramane in partea celor care ofera atentii sau sume de bani si nu in partea celor care iau. Altfel spus, daca nimeni nu da, nu va fi nimeni care sa ia, iar daca totusi fenomenul exista, trebuie sesizate aceste acte de coruptie autoritatilor care au competente in acest domeniu.

Se remarca faptul ca, desi majoritatea cetatenilor cunosc modul in care ar trebui sa intervina in aceste situatii, intrebati direct daca, pana in prezent, au sesizat acte de coruptie, subiectii recunosc ca au fost foarte putin activi si nu au sesizat actele de coruptie in care fie au fost implicati, fie au luat cunostinta de acestea de la prieteni, rude sau apropiati, iar motivele invocate in aceasta situatie sunt diverse.

In general, coruptia arunca o lumina negativa asupra intregului sistem public al judetului, fiind afectati astfel cei integri, cei neatinsi de virusul coruptiei, cei care dimpotriva, lupta pentru o societate curata si credibila.

La nivelul sistemului public, coruptia este o boala in privinta careia trebuie sa se depuna eforturi pentru prevenire si eradicare. Trebuie elaborata o strategie pe termen lung, iar pentru a avea succes, consider ca este necesara si vointa administratiei publice locale si centrale, dar este absolut indispensabila si lupta individuala a fiecarui membru al societatii.

Ca si solutii pentru diminuarea fenomenului, trebuie inceput prin a accepta aceasta realitate dezamagitoare, prin a nu ascunde faptul ca exista coruptie si in sistemul public din judetul Timis. Aceasta acceptare trebuie sa vina si din partea conducerilor tuturor institutiilor publice, dar si din partea membrilor de rand ai sistemului public

Acceptarea din interior trebuie urmata de continuarea, accentuarea campaniilor de descurajare a darii de mita, inclusiv prin postarea de afise sau pliante in incinta tuturor institutilor publice, materiale prin care sa fie indicate institutiile, numerele de telefon la care se pot adresa cei care pot demasca fapte de coruptie. Lupta, din interiorul sistemului, impotriva coruptiei va avea succes si va reusi sa comunice si in exterior rezultatele numai in masura in care sistemul public va fi transparent, va comunica si va relationa in mod eficient cu publicul caruia i se adreseaza.

Nu in ultimul rand, pentru limitarea gradului de extensie si profunzime a fenomenului de coruptie in sistemul public, consider ca trebuie marit gradul de responsabilizare al tuturor lucratorilor din acest domeniu si trebuie inasprite penalizarile pentru faptele de coruptie.

Sper ca acest studiu, sa constituie punctul de pornire al unei cercetari mai ample, completata cu alte tipuri de investigatii, cu intindere pe o perioada mult mai mare, poate chiar cativa ani, sau pentru fiecare institutie publica in parte, pentru a putea urmari schimbarile survenite in ceea ce priveste evolutia sistemului de coruptie din institutiile publice din judetul Timis si chiar solutiile necesare pentru limitarea actelor de coruptie si a efectelor negative produse de acestea.











ANEXA NR.1

CHESTIONAR


Dupa parerea dumneavoastra nivelul coruptiei in institutiile publice (Institutia prefectului, C.J.Timis, primarie, scoli, spitale, judecatorie, politie, armata, altele) din judetul Timis este

b)     foarte ridicat

c)     ridicat

d)     mediu

e)     scazut

f)      foarte scazut / deloc

g)     nu stiu / nu raspund

  1. In ce masura credeti ca cetatenii ar trebui sa se implice in lupta impotriva coruptiei?
    1. In masura foarte mare
    2. In masura mare
    3. In mica masura
    4. In foarte mica masura / deloc
    5. Nu stiu / nu raspund
  2. Dupa parerea dumneavoastra care dintre urmatoarele situatii reprezinta fapte de coruptie?
    1. Sa fii functionar public si sa primesti bani de la o persoana care te solicita in rezolvarea unei probleme
    2. Sa oferi bani unui functionar public pentru a te ajuta in rezolvarea unei probleme
    3. Soferul care ofera bani politistului pentru a scapa de o amenda rutiera
    4. Sa promiti unui angajat de la primarie ca daca te ajuta cu eliberarea inainte de termen a unui document il vei recompensa ulterior
    5. Atitudinea unui functionar care foloseste cuvinte urate catre un cetatean care nu are toate actele intr-un dosar
    6. Sa merg in audienta la directorul unei institutii pentru a ii solicita urgentarea rezolvarii problemei
    7. Sa apelezi la o cunostinta de la Politie pentru a te sfatui cu privire la obtinerea unui act
    8. Sa dai un buchet de flori unui medic de care ai fost multumit cum te-a tratat

  3. Considerati ca institutiile abilitate in prevenirea si combaterea coruptiei ar trebui sa:

    1. Sa accepte tacit aceste fapte / sa le treaca cu vederea
    2. Sa pedepseasca aceste fapte
    3. Sa accepte oficial aceste fapte, in anumite limite
    4. Nu stiu
  1. In ultimul an ati intrat in contact cu vreuna din urmatoarele institutii publice sau cu reprezentanti ai acestora?
    1. Instanta de judecata / Parchet
    2. Politie / Politist
    3. Adminsitratie Publica Locala / Judeteana / Primarii
    4. Servicii medicale / Spital / Policlinici
    5. Institutii de invatamant
    6. Unitati militare
    7. Alte institutii publice (care?
  2. Care este nivelul dvs. general de incredere in institutiile publice din judetul Timis, tinand cont de modul in care ati relationat cu acestea?
    1. Foarte mare
    2. Mare
    3. Scazut
    4. Foarte scazut
    5. nu stiu
  3. Cum credeti ca ar trebui sa se implice cetatenii in lupta impotiva coruptiei?
    1. Sa sesizeze imediat faptele de coruptie institutiilor abilitate
    2. Sa se informeze presa cu privire la acest subiect
    3. Sa nu mai ofere atentii, sume de bani
    4. Sa nu faca nimic
    5. Altele (care?)
    6. Nu stiu
  4. Vi s-a intamplat ca un angajat al unei institutii publice sa va solicite bani sau alte foloase pentru rezolvarea problemelor dvs.?
    1. da
    2. nu
    3. nu raspund

  1. Daca raspunsul la intrebarea anterioara a fost DA, ati sesizat despre acest lucru conducerii institutiei respective, sau unei institutii abilitate?
    1. da
    2. nu
    3. nu raspund
  2. Care este motivul principal care v-a determinat sa nu semnalati cazul de coruptie?
    1. M-a ingrijorat posibilitatea represaliilor
    2. Primirea de „mici atentii” este justificabila in situatia economica actuala
    3. Faptele de coruptie sunt dificil de probat
    4. Demersul meu ar fi inutil
    5. Nu am stiut unde / cui sa ma adresez
  3. In ce masura, in opinia dvs. urmatorii factori favorizeaza actele de coruptie?
    1. Nivelul scazut al salariilor celor care lucreaza in sectorul public
    2. Absenta unor sanctiuni sau pedepse mai severe pentru vinovati
    3. Incoerenta legislatiei
    4. Neaplicarea legilor de catre institutiile care ar trebui sa se ocupe de sanctionarea faptelor de corupie
    5. Imoralitatea oamenilor
  4. Dupa parerea dvs., coruptia conduce la urmatoarele efecte negative
    1. Imbogatirea fara munca a unor persoane
    2. Scaderea calitatii serviciilor publice
    3. Cresterea imoralitatii
    4. Scaderea prestigiului institutiilor publice
    5. Demoralizarea cetatenilor cinstiti
  5. In ultimul an ati oferit cadouri, atentii, sau o suma de bani unui angajat al unei institutii publice?
    1. Da
    2. Nu
    3. Nu raspund
  6. Dumneavostra ati fi dispus sa oferiti cadouri, atentii, sau o suma de bani unui angajat al unei institutii publice pentru rezolvarea unei anumite situatii?
    1. Da
    2. Nu
    3. Nu stiu

BIBLIOGRAFIE


Lucrari generale:

Daniela Tatiana Corodeanu, Etica in administratia publica, Iasi, Editura Tehnopress, 2007

Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, vol. I, II, Bucuresti, Editura All Beck, 2001

Iorgovan Antonie, Drept administrativ si stiinta administratiei, , Bucuresti, 1986

Johns Garry, Comportament organizational, Editura Economica, Bucuresti, 1998

Negulescu Paul, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1934

Negulescu Paul, Tratat de drept administrativ, Principii generale, vol. I, Institutul de Arte Grafice Bucuresti, 1934

Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Bucuresti, Etica si coruptie in administratia publica, Editura Economica, 1999

Mocioi Ioan, Deontologia functiei publice, Editura Spicon ,2001

Prisacaru Valentin, Functionarii publici, Bucuresti, Editura All Beck, 2004

Prisacaru Valentin, Tratat de Drept administrativ roman, Parte generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993

Profiroiu Marius, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etica si coruptie in administratia publica, Bucuresti, Editura Economica, 1999

Robert B. Denhardt, Public Administration. An Action Orientation, Watsworth, 1999

Vasile Morar, Etic si Estetic, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie- Filozofie, Bucuresti, 1981

Verginia Vedinas, Deontologia vietii publice, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007


Lucrari de specialitate

Combaterea coruptiei in diferite spatii socio-politice, Revista „Economie si administratie locala”, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, nr. 8, august 2003.

Encyclopedia Universalis, vol.7, Paris, 1993

Ziarul “Capital” nr. 42, publicat la data de 18 octombrie 2002

Sondaj de opinie privind perceptia populatiei asupra fenomenului coruptiei, efectuat in luna decembrie 2007 de Directia Generala Anticoruptie in colaborare cu Totem Communication, disponibil pe www.mai-dga.ro - accesat 15.03.2010

Societatea Academica din Romania (SAR), 5 aprilie 2002, nr. 3667


Texte juridice

Constitutia Romaniei

Guvernul Romaniei, Strategia Nationala Anticoruptie 2005-2007

Decizia primului ministru nr. 194/2007 pentru stabilirea unor masuri de imbunatatire a activitatii serviciilor publice, publicata in M.Of. 465 din 11 iulie 2007

Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei (numita si Conventia de la Merida) a fost adoptata prin rezolutia Adunarii Generale nr. 58/4 din 31 octombrie 2003 si a intrat in vigoare in 14 decembrie 2005. Ea a fost semnata de Romania pe 9 decembrie 2003 si a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 365 din 15.09.2004, publicata in M.Of. nr. 903 din 5 octombrie 2004.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }