QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Identificarea faptuitorului si a altor participanti la comiterea omorului, stabilirea mobilului infractiunii si a conditiilor care au favorizat savarsirea faptei








Identificarea faptuitorului si a altor participanti la comiterea omorului, stabilirea mobilului infractiunii si a conditiilor care au favorizat savarsirea faptei


Identificarea autorului, a eventualilor participanti la savarsirea infractiunii (complici, instigatori, tainuitori) constituie una din problemele centrale ale cercetarii, de ea depinzand atat desfasurarea normala a procesului penal, cat si incadrarea juridica corecta a faptei, dupa cum aceasta ar putea fi, de exemplu, sot, o ruda apropiata a victimei, o persoana care a mai savarsit un omor etc.55

Aceasta problema, atunci cand fapta a ramas cu autori necunoscuti poate fi rareori clarificata prin cercetarea la fata locului, fiind posibila numai atunci cand faptuitorul a fost vazut de anumite persoane, si-a lasat anumite documente personale, o fotografie, un obiect, instrument cu inscriptia numelui sau etc.




In toate celelalte situatii doar urmele papilare, cele de incaltaminte, biologice si de alta natura pot duce la identificarea sa, prin formarea cercului de banuiti, verificarea si restrangerea acestuia succesiv, prin efectuarea unor activitati ulterioare de investigare, de urmarire penala si criminalistice.

Subiect nemijlocit al infractiunii de omor, autor al faptei (indiferent de modalitatile concrete de savarsire ori de elementele de circumstantiune ce duc la agravarea faptei) poate fi orice persoana, responsabila penal, care savarseste o actiune sau o inactiune ilicita ce are drept urmare imediata suprimarea vietii unei persoane.

Exceptia de la aceasta regula o constituie agravanta constand in omorul savarsit asupra sotului sau a unei rude apropiate, cand autor nu poate fi decat o persoana ce are o astfel de calitate. La savarsirea faptei pot contribui si alti subiecti activi, in calitate de coautori, instigatori sau complici, organului de urmarire penala revenindu-i sarcina de a stabili, in concret, calitatea si gradul de participatie al fiecaruia.

In privinta participatiei practica judiciara este constanta in a considera ca exista coautorat in situatia in care mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt pentru a ucide (cutit, topor, ciomag etc.), chiar daca numai lovitura unuia dintre participanti a fost mortala. Actionand simultan, cu aceeasi intentie de a ucide si completandu-se unul pe altul, inculpatii sunt coautori.1

Sunt coautori la infractiunea de omor atat cel care loveste mortal victima, cat si acela care o imobilizeaza ori incearca sa o dezarmeze, sau impiedica pe altul sa intervina in apararea victimei. Din contra, nu exista coautorat daca fiecare inculpat actioneaza independent si in momente diferite, lovind mortal victima. Simpla prezenta fizica a unei persoane alaturi de inculpat, la locul si in momentul savarsirii de catre acesta din urma a omorului, nu constituie coautorat.2 Inculpatul fiind prezent, inarmat, cand ceilalti inculpati aplicau victimei lovituri cu sapa si toporul, intarind prin aceasta hotararea inculpatilor de a comite infractiunea este complice la omor.

Fapta unuia dintre inculpati de a striga, catre ceilalti participanti (care in acel moment loveau victima cu parii) ca aceasta “trebuie omorata” nu constituie instigare la infractiunea de omor, deoarece nu a avut un efect determinat pentru declansarea agresiunii, ci constituie complicitate morala. In afara de gradul de participatie al fiecarui faptuitor stabilit din contextul imprejurarilor cauzei, organul de urmarire penala trebuie sa aiba in vedere si aspectele referitoare la conduita acestuia anterior comiterii omorului si in special, antecedentele penale in materie, cunoscand ca pentru retinerea agravantei (de catre o persoana care a mai savarsit un omor) , fapta ce constituie “alt omor” trebuie sa fi fost comisa inainte, printr-o actiune separata si sa fie o infractiune consumata.


STABILIREA MOBILULUI SI A SCOPULUI     INFRACTIUNII

O sarcina importanta a organelor judiciare in timpul cercetarii este si aceea de a raspunde la intrebarea “de ce a savarsit omorul ?”. Prin raspunsul la aceasta intrebare se urmareste sa se determine mobilul si scopul infractiunii ce a determinat activitatea ilicita a faptuitorului.

Mobilul infractiunii il constituie impulsul intern, ca element exclusiv psihic, sub influenta caruia infractorul savarseste omorul, iar scopul este rezultatul urmarit prin comiterea infractiunii.1

Mobilul si scopul omorului se pot determina uneori chiar cu ocazia cercetarii la fata locului prin aprecierea de ansamblu a rezultatelor si datelor obtinute. Omorul poate avea ca mobil teama, dorinta de razbunare, ura, gelozia, pasiuni puternice, dorinta de imbogatire etc. Stabilirea mobilului omorului este problema cheie a cercetarii, ea prezentand importanta atat in stabilirea faptelor si imprejurarilor cauzei, a identificarii autorului, cat si in incadrarea juridica a faptei.

De exemplu, omorul comis din ura sau gelozie ne permite sa alcatuim rapid cercul de persoane banuite.

Scopul material poate fi determinat nu numai ca urmare a insusirii directe de catre faptuitor a unor bunuri sau valori ale victimei, ci si prin urmarirea unor interese mai indepartate de momentul savarsirii faptei cum ar fi: o mostenire, obtinerea primelor de asigurare, incetarea obligatiei de intretinere si altele.

Atunci cand omorul a fost savarsit din interes material2, trebuie sa se stabileasca precis in ce a constat aceasta. Pentru a se retine aceasta agravanta este suficient sa se constate ca faptuitorul a urmarit un astfel de interes, indiferent daca, dupa consumarea infractiunii a realizat sau nu interesul material urmarit.

Ambianta locului faptei poate permite desprinderea unor concluzii privind mobilul sau scopul omorului savarsit.

Existenta unei de dezordini exagerate a obiectelor sau lenjeriei aruncate din mobilier, a buzunarelor imbracamintei victimei intoarse pe dos, lipsa unor bijuterii sau alte obiecte de valoare, lipsa unor sume de bani etc. denota savarsirea omorului in scop de jaf. Unii infractori, pentru a deruta cercetarile, creeaza deseori artificial o astfel de dezordine pentru a ascunde adevaratul scop al infractiunii, motiv pentru care aceasta ambianta trebuie interpretata si in legatura cu alte probe.

De asemenea, dupa modul cum a actionat se poate ajunge la concluzii referitoare la cunoasterea de catre infractor a locului unde se pastrau anumite obiecte de valoare, bijuterii, sume de bani etc. Daca, de exemplu, exista urme de spargere exact in locul unde se pastrau obiectele si valorile ce lipsesc, inseamna ca infractorul stia dinainte acest lucru, neavand  sens sa caute sau sa distruga si alt mobilier.

In situatia in care omorul a fost savarsit pentru a se sustrage ori a sustrage pe altul de la urmarire, arestare, ori de la executarea unei pedepse1, trebuie dovedit scopul urmarit de faptuitor, neavand nici o relevanta juridica imprejurarea ca faptuitorul sau persoana pe care a incercat sa o sustraga de la urmarire penala, arestare sau executarea unei pedepse, a reusit sau nu sa realizeze scopul propus.



Dupa cum atunci cand omorul a fost savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni2, agravanta exista indiferent daca faptuitorul a reusit sau nu sa ascunda fapta penala comisa anterior sau sa inlesneasca comiterea alteia.

In mod similar (cu diferentierile legate de finalitatea activitatii ilicite) se pune problema in cazul omorului comis pentru a savarsi sau ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii , iar atunci cand victima se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice, stabilirea scopului poate duce la incadrarea faptei intr-o infractiune contra statului.

STABILIREA IMPREJURARILOR SI CONDITIILOR CARE AU GENERAT, INLESNIT SAU FAVORIZAT SAVARSIREA OMORULUI

Constituie o alta activitate importanta pentru aflarea adevarului in cauza. Infractiunile de omor, prin pericolul social deosebit pe care-l prezinta, impun din partea organelor de urmarire penala actiuni concentrate in directia prevenirii savarsirii acestor categorii de fapte penale.

Cunoasterea conditiilor si cauzelor ce genereaza astfel de fapte, a mediilor propice unde se comit, a persoanelor aflate in stari conflictuale, precum si a celor predispuse la savarsirea infractiunilor de omor sunt de natura sa conduca la masuri preventive eficiente.





Emilian Stancu – Criminalistica, vol.II Editura “Actami” Bucuresti, 1995, pag. 223.


Trib. Suprem, sectia penala decizia nr.1362/1983, in “Practica judiciara penala”,

vol.I, Editura Academiei, Bucuresti, 1988, pag. 85.

Ibidem, decizia nr.2819/1982.

Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr.903/1984.

Ibidem, decizia nr. 7357/1978.

Codul penal al Romaniei, art. 176 alin.1 lit. “c”.

Lupu Coman, op.cit., pag. 51.

Codul penal al Romaniei, art. 175 alin.1 lit. “b”.

Codul penal al Romaniei, art. 175, alin.1 lit. “g”.

Ibidem, lit. “h”.

Codul penal al Romaniei, art. 176 alin.1 lit. “d”.

Codul penal al Romaniei art. 160.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }