QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Elemente de drept si de administratie in cadrul statului dac centralizat din vremea lui Burebista pana la sfarsitul domniei lui Decebal (82 i.d.H.-106 e.n.)








Elemente de drept si de administratie in cadrul statului dac centralizat din vremea lui Burebista pana la sfarsitul domniei lui Decebal  (82 i.d.H.-106 e.n.)


Progresele interne realizate in spatiul geto-dac in sec. III-II i.d.H., ca si ivirea primejdiei romane in Peninsula Balcanica l-au determinat si, totodata, i-au inlesnit lui Burebista, unul dintre conducatorii uniunilor geto-dacice, sa realizeze in anul 82 i.d.H. crearea unui adevarat imperiu la sud si nord de Dunare. Are, astfel, loc, trecerea de la democratia militara la faza organizarii statale propriu-zise. Factorii interni de progres au fost, in principal: trecerea la cea de-a doua epoca, La Tene, a metalurgiei fierului – generalizarea plugului cu brazdar de fier, aparitia si generalizarea proprietatii private, dezvoltarea si inflorirea mestesugurilor bazate pe prelucrarea fierului, intensificarea legaturilor de schimb intre triburi si uniunile de triburi, intre geto-daci si vecinii lor, grecii si romanii, raspandirea si inmultirea monedelor dacice in sec. III-II i.d.H., uzurparea obstilor si accentuarea stratificarii sociale, construirea fortificatiilor din muntii Orastieisi din intreg spatiul dacic.




Consemnand procesul unificarii triburilor geto-dacice sub Burebista, istoricul grec Strabon, in Geographia, consemna: “Burebista, de neam get, dupa ce a luat asupra sa puterea peste poporul sau, s-a apucat sa-l intareasca, scotandu-l din starea in care se afla in urma deselor nenorociri si, prin munca necontenita, prin cumpatare si disciplina, in cativa ani a intemeiat o stapanire mare si a supus getilor pe cele mai multe popoare din vecinatate. Ba chiar romanii incep sa se infricoseze de el, cand l-au vazut trecand cu indrazneala peste Istru si ca devasteaza Tracia pana in Macedonia si Iliria, ca pustieste pe celtii amestecati cu tracii si cu ilirii,  pe taurisci”.

In aceasta opera Burebista s-a folosit de marele preot Deceneu, reusind sa unifice pe geto-daci, atat prin mijloace pasnice cat si pe calea armelor. El si-a ales ca resedinta a statului sau cetatea de la Costesti, care facea parte dintr-o salba de aproape 80 de cetati si puncte intarite, in timp ce Sarmizegetusa reprezenta centrul religios al lumii geto-dacice, muntele sfant Kogaionon. Organizarea puternica, realizata de Burebista sub forma unei democratii militare, raspundea unor nevoi economico-sociale si unor scopuri militare, nevoii de a face fata unei eventuale confruntari cu romanii. De aceea, Burebista a ridicat sub arme – ne relateaza Strabon – peste 200.000 de oameni, ceea ce reprezenta, pentru vremurile acelea, o armata dintre cele mai numeroase. Cu aceasta armata, Burebista “trece plin de indrazneala Dunarea – scrie Strabon – jefuind Tracia, pana in Macedonia si Iliria”; in anul 60 i.d.H. el isi indreapta atentia impotriva celtilor din partile nord-vestice ale Daciei, ii infrange pe boi si pe taurisci, se repede in vest pana la Noricum si chiar in Gallia; renunta la alianta cu scordiscii situati intre Morava si Drina, atacandu-i, infrangandu-i si pustiind locurile acestora; isi extinde stapanirea spre vest si nord-vest pana la Dunarea mijlocie si pana in Moravia; cu incepere din anul 55 i.d.H. cucereste toate cetatile grecesti de pe tarmul Pontului Euxin, Olbia, la gurile Bugului, Tyras, la varsarea Nistrului, Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Odessos, Mesembria si Apollonia.

Hotarele Daciei sub Burebista sunt: Dunarea mijlocie spre apus, Carpatii padurosi la nord, muntii Haemus sau Balcani la sud si gurile Bugului si intreg litoralul Marii Negre la rasarit.

Dispunand de o aramata considerabila, avand un sistem amplu de fortificatii, adptand un ansamblu de masuri economice si administrative pentru a da trainicie statului sau, in anul 48 i.d.H. , cand a izbucnit in Imperiul roman razboiul civil intre Cezar si Pompei, Burebista intervine in lupta dintre cei doi pretendenti, trimitandu-l in acest scop pe un vestit sol al sau Acornion din Dionysopolis, care ii ofera sprijin militar lui Pompei: “Acornion, fiind trimis de regele Burebista la Gnaeus Pompeius – scrie intr-o inscriptie insusi conducatorul lumii geto-dacice – intalnindu-se cu comandantul roman in partile Macedoniei, la Heracleea, cea de langa Lycos, a dus la bun sfarsit nu numai insarcinarile date de rege, castigand pentru Burebista bunavointa romanilor, ci si misiuni foarte folositoare pentru patria sa”.

Moartea lui Burebista in timpul unei rascoale in anul 44 i.d.H., in acelasi an cu Cezar, a dus la faramitarea temporara a statului sau sub raport politic, dar pastrarea unitatii religioase si refacerea statala sub Decebal (87 – 106), interval in care romanii au ocupat, in anul 29 e.n., teritoriul intre Dunare si Haemus si in 46 e.n. Dobrogea, pe care le-au integrat imperiului roman.



Statul lui Decebal avea o intindere mai mica decat in vremea lui Burebista – cuprinzand Transilvania, zonele nord-vestice pana la Tisa superioara, Banatul, Moldova pana la Nistru, Oltenia si Muntenia – dar avea o organizare mai solida, mai temeinica, ceea ce explica rezistenta sa in fata romanilor pana in anul 106.

Esenta statului dac, in perioada infloririi civilizatiei si culturii sub Decebal o reprezinta cateva elemente caracteristice. Structura proprietatii este ambivalenta – privata, a celor bogati, tarabostes si obsteasca; Horatiu, scriind despre realitatile geto-dacice, zice: “getii aspri au traiul bun”; muncesc “glia cea fara de hat”, si “strang recoltele obstesti cu sarg”, atestand astfel convietuirea intre proprietatea privata si cea a obstilor.

Statul dac centralizat are in vremea lui Decebal o structura precisa, bine inchegata, din care nu lipsesc nici elementele administratiei publice. In fruntea statului se afla regele. Regalitatea este deja o institutie care tinde sa devina ereditara, stabila. Atat Burebista, cat si Decebal sunt ei insisi fii de regi. Puterea poate reveni si fratilor lor, ai regilor, dar si marelui preot, cum e, bunaoara, Deceneu. Scorilo si Diurpaneus sunt frati. Seful statului, regele sau marele preot, este, totodata, omul cel mai bogat, un tarabostes, care concentreaza atributii politice, religioase, militare, economice. Baza sociala a regalitatii, a statului, o formeaza oamenii liberi, acei “comati” sau “copillati”, in timp ce sclavii au un rol minor, secundar. Statul dac este, deci, un stat sclavagist patriarhal, nu clasic, in care sclavii au rol important, ci dimpotriva, neansemnat.

In ierarhia distribuirii puterii, regelui ii sunt subordonati membrii curtii regale: vice-regele, marele preot, diversi sfetnici, administratorii zonali, care raspund de treburile agricole si pamanturile dintr-un anumit spatiu geografic, comandantii fortificatiilor - caci exista, pe langa Sarmizegetusa, un ansamblu de cetati, Costesti, Blidaru, Banita, Capalna, Piatra Rosie, Batca Doamnei, Polovraci, Denita etc. Predomina dreptul cutumiar, nescris.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }