Elemente de drept si administratie la coloniile grecesti din Dobrogea (sec. VII-46 i.d.H.)

.Elemente de drept si administratie la coloniile grecesti din Dobrogea (sec. VII-46 i.d.H.)

In vreme ce lumea geto-dacica era in faza democratiei militare, in Dobrogea, pe tarmul occidendal al Marii Negre, in sec. VII-II i.d.H. se intemeiaza coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis si altele. Ele aveau o anumita organizare politico-adinistrativa care, in general, o reflecta pe cea din locurile de origine ale colonistilor greci - din Milet si Heracleea Pontica, ale milesienilor si dorienilor - si in acelasi timp exercitau o anumita inraurire asupra populatiei geto-dacice, cu care veneau in relatii directe, economice, politice, culturale.

Aflate in faza democratiei scalvagiste, coloniile erau conduse de adunarea poporului liber - din care sclavii erau exclusi; adunarea poporului, formata din cetatenii cu drepturi depline in cetate - reprezenta puterea politica; in subordinea acesteia se afla un corp conducator consultativ mai putin numeros, sfatul, care era insarcinat cu treburile curente ale coloniei, ale cetatii grecesti. Puterea executiva o exercita un colegiu de arhonti, ajutati de colegii speciale, pe domenii de activitate.

In cadrul oraselor cetati grecesti, a coloniilor din Dobrogea, apar pentru prima oara in inscriptii si relatari scrise diverse dregatorii cu caracter administrativ - oameni insarcinati cu aprovizionarea orasului, administrarea propriu-zisa etc. Asa, de pilda, administratia finantelor era incredintata la Histria unuia sau mai multor vistieri, care aveau in sarcina gestiunea efectiva a tezaurului si un colegiu cu rol fiscal-financiar, care stabilea vamile, darile, impozitele etc. Astfel, intr-o inscriptie descoperita la Histria se spune: "sa se aleaga si doi barbati, insarcinati sa vegheze la gravarea si asezarea placilor - cu instructiunile decise in agora, in adunarea poporului - iar cheltuiala necesara sa fie acoperita de vistier Ca administrator al finantelor, vistierul se ocupa si de problema impozitelor. O inscriptie din aceeasi cetate a Histriei, glasuieste de urmatoarele norme juridice si administrative: "egalitate cu privire la impozite" pentru toti cetatenii liberi "dreptul de a intra si de a iesi din port in vreme de razboi sau de pace, fara silnicie si fara a fi nevoie de o conventie anume iar impozitele erau adunate de vistiernic.

In cetatile grecesti existau si sclavi - despre care aflam ca se dobandeau: "unii prin danie, sau mostenire, sau cumparare, altii prin faptul ca, dintr-un inceput sclavii s-au nascut in casa, ca sclavi, si in acest caz se numesc sclavi de casa; al treilea mod de dobindire este captivitatea de razboi".