QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Decizia administrativa








Decizia administrativa


Notiunea de „decizie” desemneaza hotararea luata in urma examinarii unei probleme, a unei situatii[1]. In stiinta conducerii (management) decizia este definita ca un act deliberat prin care se determina natura unei actiuni, agentii, mijloacele, durata si modul ei de executie . Pentru a preciza apartenenta deciziei la un domeniu sau altul, decizia este denumita, dupa caz, politica, economica, juridica, etc.




Decizia administrativa reprezinta o categorie a deciziilor de stat sau publice. In sensul cel mai larg al notiunii ea este echivalenta cu faptul administrativ sau cu cele patru forme concrete ale activitatii executive (actul juridic, actul politic, operatiunea tehnico-materiala si faptul material-juridic) intrucat toate reprezinta manifestari volitionale. In sens juridic larg decizia administrativa este orice act volitional producator de efecte juridice care imbraca atat forma unui act juridic cat si forma unui fapt material-juridic. In sens juridic restrans decizia administrativa reprezinta actul juridic, indiferent de ramura de drept apartinatoare ori de caracterul uni- sau bilateral al vointei pe care il cuprinde, cu conditia ca actul sa emane de la administratie.

In mod curent insa prin decizie administrativa se desemneaza numai actele administrative sau de drept administrativ emise de administratia de stat, ca cea mai importanta categorie a deciziei administrative. In acest din urma sens decizia administrativa nu se confunda cu acele acte administrative numite decizii (cum sunt cele emise de premier sau de catre fosta delegatia permanenta a consiliilor judetene) ea putand avea diverse denumiri (hotarare, ordin, dispozitie, etc.).

Dupa obiectul sau decizia administrativa se poate referi la domeniul economic, financiar, sanitar, militar etc., desi nu toate deciziile economice, financiare s.a.m.d. emana exclusiv de la administratie. Dupa sfera subiectelor carora le sunt adresate deciziile administrative, acestea pot fi interne, destinate organului emitent sau sistemului administrativ, si decizii externe, care produc efecte in exteriorul organului emitent sau a sistemului administrativ.

In literatura de specialitate, inclusiv cea administrativa, decizia a fost definita in modurile cele mai diferite. Incercand sa grupam aceste definitii dupa scopul pe care il urmareste decizia si dupa mijloacelor avute in vedere la adoptarea ei, obtinem mai multe grupe de definitii.

O prima grupa este constituita din acele definitii in care predomina elementul psihologic in determinarea deciziei: decizia reprezinta terminarea normala a deliberarii intr-un act voluntar[3]; decizia este orice modificare de comportament, care decurgand dintr-o trebuinta, este declansata dupa un proces de evaluare in vederea realizarii unui scop prefigurat, cu alte cuvinte decizia ar fi actiunea prin care se incearca concretizarea intr-un anumit sens a viitorului ; decizia este rezultatul unui proces de gandire desfasurat in vederea executarii sau neexecutarii unei actiuni .

O alta grupa de definitii are in vedere in special elementul de optiune sau de alegere in emiterea deciziei: decizia este un proces rational de alegere a unei linii de actiune, dintr-un numar oarecare de posibilitati, in scopul de a se ajunge la un anumit rezultat[6]; decizia este un act uman prin care se opereaza o alegere dintre mai multe posibilitati de a actiona, cine nu are de ales nu decide .

O alta grupa de definitii insista asupra caracterului de act de conducere al deciziei: decizia este actul normativ al unui organ conducator[8]; decizia este in toate cazurile un act de conducere ; decizia este un instrument de conducere .

Numeroase definitii accentueaza elementul executional in definirea deciziei: decizia nu se reduce numai la alegerea intre mai multe solutii, ci presupune un intreg proces de informare, evaluare-optiune, incluzand executarea si controlul ei[11]; decizia este actul deliberat al unui individ sau grup de indivizi, investiti cu aceasta capacitate, prin care se determina natura unei actiuni, agentii, mijloacele, durata si modul ei de executie .

Din analiza diverselor definitii date deciziei rezulta unele constatari. O prima constatare care se impune este aceea ca in definirea deciziei nu trebuie inclus elementul de alegere intre doua sau mai multe variante de solutionare, deoarece unele decizii, cum sunt cele de executie (de ex. in materia stabilirii impozitelor si a taxelor) pot sa nu contina o asemenea posibilitate. Mai mult, in unele cazuri organul este chiar obligat sa dispuna masura prevazuta de lege, fara vreo posibilitate de a proceda altfel (de ex., in cazul actelor atributive de statut personal impuse de lege, cum sunt diplomele de studii si care trebuie eliberate la solicitare).

In al doilea rand, din definitia deciziei trebuie exclusa caracterizarea ei ca act de conducere, intrucat, pe de o parte, notiunea de conducere are un continut mai larg (incluzand, alaturi de dreptul de decizie si dreptul de indrumare, coordonare si control), chiar daca decizia este un element esential al activitatii de conducere. Pe de alta parte, dreptul de decizie poate sa apartina si organelor de executie (agent fiscal, agent rutier, agent sanitar, etc.).

In al treilea rand, decizia nu trebuie confundata cu procesul decizional care include etapele de pregatire, adoptare, executare si control ale deciziei. A considera ca decizia se defineste prin executare sau control ar insemna ca deciziile neurmate de operatiunea executarii sau a verificarii nu reprezinta acte decizionale in adevaratul sens al notiunii.

Din analiza diverselor definitii date deciziei si in baza constatarilor care s-au desprins rezulta unele elemente comune esentiale in configurarea actului decizional. Astfel, decizia este un act de vointa. Vointa continuta are un caracter deliberat. Prin decizie se urmareste realizarea unui scop prefigurat.

Desi definitiile date deciziei difera in functie de domeniul de cercetare si de importanta conferita unor elemente componente ale deciziei, totusi actul decizional se poate defini, in general, ca fiind o manifestare de vointa deliberata a unui subiect facuta in anumite scopuri. In cazul deciziei administrative aceasta o putem defini ca fiind manifestarea deliberata de vointa a unei autoritati publice, realizata in cadrul activitatii executive pentru atingerea scopurilor specifice acestei forme fundamentale de activitate a statului.



In cazul deciziilor administrative adoptate sub forma actelor de drept administrativ, ele se definesc ca reprezentand o categorie de decizii emise sub forma actelor juridice de putere specifice activitatii executive a statului.




Dictionar explicativ al limbii romane, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1975, p.24.

C. Popa, Norme, decizie, libertate”, in vol. „Stiinta conducerii societatii”, Editura Politica, Bucuresti, 1971, p.214; V. Ceausu, De la incertitudine la decizie, Editura Militara, Bucuresti, 1972, p. 34; Alex. Negoita, Stiinta administratiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977, p. 123-134; I. Ceterchi, „Actul juridic normativ ca act de conducere in societate”, in „R.R.D.” nr. 8/1973; I. Iovanas, Drept administrativ si stiinta administratiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977, p.230.

H. Buch, „Le décision”, in „Traité de science administrative”, Mouton, Paris, 1966, p. 433; Alex. Negoita, op. cit., p.121.

H. Piéron, Vocabulaire de la psychologie, P.U.F., Paris, 1957, p. 91; V. Ceausu, op. cit., p.35.

Analiza conducerii, note de curs, editate de C.S.E.A.L., multiplicat, Bucuresti, 1972, p.201.

Op. cit., p. 178; L.M.Maitour, „La psychologie et les sciences humaines dans l'entreprise”, in „Les éditions d'organisation”, Paris, 1962, p. 169.

M. Oroveanu, op. cit., p.190.

Dictionar politic, Editura Politica, Bucuresti, 1975, p.185.

C. Oprisan, op. cit., p.3.

Fl. Gilca, Organizarea si conducerea intreprinderilor agricole, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p.50.

I. Iovanas, op. cit., p.243.

C. Popa, op. cit., p.214.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }