Criterii de clasificare in functie de implicatiile socio - juridice (vinovatie, implicare etc.)

1. complet inocent;

2. avand o vinovatie minora;

3. la fel de vinovat ca si infractorul;

4. mai vinovat decat infractorul;

5. cel mai vinovat, responsabilitate totala in comiterea infractiunii;

6. simulant sau confabulator;

Aceasta tipologie foloseste o scala gradata privitoare la raspunderea ce revine victimei si infractorului privind comiterea infractiunii. La o extremitate a acestei scale se afla nevinovatia iar la cealalta, intreaga responsabilitate a victimei. Se observa ca din punct de vedere psihologic si psiho-social se intalnesc cazuri in care responsabilitatea victimei este impartita cu cea a infractorului. Apare chiar o situatie paradoxala in care responsabilitatea apartine in intregime victimei, deci infractorul apare ca fiind nevinovat, inocent.

Tinand cont de gradul de participare si de implicare al victimelor in comiterea actelor infractionale, E. Fattah (1967) le clasifica in:

1) nonparticipare;

2) latent; predispus;

3) provocator;

4) participant;

5) fals;

Una din clasificarile cele mai utile din punct de vedere stiintific este cea a lui Stephen Schafer (1977) care utilizand drept criteriu gradul de participare si implicit de raspundere a victimei in comiterea infractiunii, diferentiaza sapte categorii de victime:

• 1) victime care anterior faptului infractional nu au avut nici o legatura cu faptasul. Victima si infractorul se intalnesc la locul infractiunii intr-un mod cu totul intamplator. Un exemplu in acest sens il constituie cazul functionarului de la ghiseul bancii care cade victima unui infractor numai pentru ca la ora respectiva se gasea la ghiseu. In acest caz actiunea infractorului este rezultatul unei decizii unilaterale luate de el, victima este total intamplatoare , caracteristicile sale fizice sau psihice nu sunt determinate in nici un fel, victima nu are vreo parte de vina.

2) victime provocatoare - sunt acelea care, anterior victimizarii lor au comis ceva constient sau inconstient, fata de infractor. Un exemplu in aceste sens il constituie persoanele (victime ulterioare) care se comporta arogant fata de viitorul infractor, sau care nu-si tin promisiunile ori au legaturi amoroase cu iubita infractorului etc. In asemenea cazuri intelegem ca responsabilitatea actului infractional se imparte intre protagonisti.

• 3) victima care precipita declansarea actiunii raufacatorului. In aceasta categorie intra persoanele care, prin conduita lor, stimuleaza raufacatorii in comiterea infractiunilor, desi intre ei nu a existat nici o legatura. Exemplu: femeia care umbla seara prin locuri putin frecventate cu o costumatie provocatoare; persoana care tranteste portiera masinii, dar uita sa o incuie. In aceste cazuri o parte din vina apartine victimei deoarece comportamentul neglijent , lipsa de grija fata de bunuri sau propria persoana o fac sa devina jertfa usoara pentru infractori.
• 4) victime slabe sub aspect biologic. In aceasta categorie de victime intra persoanele care prezinta slabiciuni din punct de vedere fizic sau psihic, fiind din aceasta cauza usor victimizate. In acest caz, din punct de vedere al vinovatiei, raspunderea revine persoanelor care sunt obligate sa le ingrijeasca, sa le supravegheze si sa le asigure paza juridica (rude ingrijitori, surori de caritate etc.)
• 5) victime slabe sub aspect social. Este cazul acelor persoane care apartin unor grupuri minoritare etnice sau care apartin unor religii neagreate de comunitate. Aceste persoane pot sa fie victimizate frecvent de catre ceilalti reprezentanti ai comunitatii fara sa aiba nici un fel ce vina.
• 6) victime autovictimizate. In aceasta categorie intra persoanele care orienteaza agresiunea catre propria persoana. Suicidul, toxicomaniile, inversiunile sexuale, cartoforia sunt exemple de acte deviante sau chiar criminale in care cel in cauza are dublu rol: criminal si victima.
• 7) victimele politice sunt acele persoane care au suferit din cauza convingerilor lor materializate sau nu in actiuni.