QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Consecintele adoptarii unei motiuni de cenzura pe plan politico-constitutional








Consecintele adoptarii unei motiuni de cenzura pe plan politico-constitutional

           Ratiunile care stau la baza promovarii unei motiuni de cenzura sunt diverse.Este posibil ca in situatia promovarii ei de catre opozitie, scopul sa fie preluarea puterii de catre aceasta.Rezultatul depinde in mod esential de stabilitatea majoritatii parlamentare, iar opozitia poate profita de momentele de tensiune dintre partidele ce alcatuiesc alianta majoritara, care pot constitui germenii ruperii acesteia, fapt la care opozitia poate contribui prin agresivitatea unei motiuni de cenzura.

           Motiunea poate fi si rezultatul firesc al ruperii aliantei majoritare din interiorul ei, cand promovarea ei apare ca o consecinta fireasca a noului raport de forte, al carui oglinda fidela trebuie sa fie noul Guvern.

           Motiunea poate fi initiata chiar de majoritatea parlamentara, atunci cand ~i-a pierdut increderea in Guvern si decide ca e necesara schimbarea lui. In acest fel, majoritatea parlamentara isi va intari sprijinul popular si va castiga capital politic.




Demiterea de catre Parlament a Guvernului prin retragerea increderii acordate ca urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura are drept consecinta declansarea unei crize guvernamentale, ce se stinge numai prin numirea unui nou Guvern.

Prelungirea acestei crize pe o durata mai mare de 60 de zile si dupa doua incercari nereusite de formare  a noului Guvern, poate atrage dizolvarea Parlamentului, in conditiile prevazute de art. 89., alin. 1 din Constitutie.

“Astfel o criza guvernamentala caracterizata se transforma intr-o criza parlamentara, a carei solutionare este posibila numai prin arbitrajul judecatorului suprem, care este corpul electoral.”[1]

In aceste conditii stabilitatea Guvernului are o influenta pozitiva asupra intregii activiati statale, inclusiv asupra Parlamentului, izvorul constitutional al acestei stabilitati fiind increderea majoritatii parlamentare.

Sunt autori[2] care, tocmai de aceea considera ca formula cea mai de dorit este aceea a “guvernului de legislatura”. Desigur, aceasta nu ar trebui sa duca la sacrificarea necesitatii satisfacerii intereselor corpului electoral, ale statului in ultima instanta, in favoarea mentinerii unui Guvern care nu reuseste “sa armonizeze prioritatile strategiei guvernarii cu optiunile politice ale majoritatii ce se poate crea in Parlament.”[3]

Prin adoptarea motiunii de cenzura Guvernul este demis si, conform art. 76 si 77 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, hotararea Parlamentului se inainteaza de indata Presedintelui Romaniei.

In vederea acordarii increderii, candidatul desemnat de Seful statului pentru functia de Prim-ministru prezinta Parlamentului programul si lista membrilor Guvernului in 10 zile de la desemnarea sa.

Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului prevede in art. 37 alin. 2 ca reprezentantii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat au dreptul de a-si exprima punctele de vedere in numele grupurilor cu privire la program si lista. Anterior acestei proceduri, fiecare candidat pentru functia de ministru este audiat in sedinta comuna de comisiile permanente ale celor doua Camere, al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru.

Practic, in cadrul dezbaterilor consacrate analizarii programului si listei Guvernului, Parlamentul exercita un control al modalitatii in care posibilul viitor Guvern urmareste sa realizeze politica interna si externa a tarii si sa realizeze conducerea generala a administratiei publice. Parlamentul nu are abilitatea de a propune amendamente la program sau lista, el avand posibilitatea de a se pronunta prin vot secret exprimat prin bile.



In urma acordarii votului de investitura, se considera ca programul de guvernare si lista membrilor Guvernului sunt acceptate de Parlament. Pe baza votului de incredere acordat de Parlament, presedintele Romaniei va numi Guvernul.

In cazul neacordarii votului de incredere, Parlamentul aduce de indata la cunostinta Presedintelui acest lucru, in vederea desemnarii unui nou candidat la functia de prim-ministru, dupa care procedura se reia.

In urma retragerii increderii de catre Parlament, la data retragerii, mandatul Guvernului inceteaza. Dupa aceasta data, Constitutia arata ca Guvernul “indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern”.

Chiar daca situatia creata este oarecum paradoxala, un Guvern administreaza fara a avea mandatul Parlamentului, solutia Constitutiei este de natura a evita un vid institutional, care practic ar scurtcircuita viata publica. De data aceasta, temeiul juridic al dreptului Guvernului de a face acte de administrare se gaseste direct in Constitutie si reprezinta exceptia fata de regula prevazuta in art. 109 alin. 1 potrivit careia Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.

Evident, in aceasta perioada, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern, Guvernul demisionar nu mai are atributii de realizare a politicii interne si nu mai poate fi delegat in a emite Ordonante, si aceasta pentru ca sintetic, formula dupa care functioneaza dupa retragerea increderii este aceea ca Guvernul nu mai guverneaza, ci doar administreaza.Este ceea ce consfinteste noua lege privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, in art.26 alin.3 :In cazul incetarii mandatului sau , in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor puplice , fara a promova politici noi.In aceasta perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.




[1] M. Constantinescu, I Muraru, op. cit., p. 256

[2] Idem, p. 256

[3] A. Iorgovan, op. cit.,p .502


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat