QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Lumini si sunete bacoviene








Pierzandu - $i prezen^a, el este geamanul apei: fara varsta, fara loc, fara forma, doar un arheu plangand. El se iube$te numai in starea aceasta, piere numai in starea aceasta, caci piere depa$indu-se. El nu vorbeste „direct” cu nimeni, cu nimic.

„Exista o atmosfera bacoviana: o atmosfera de cople$itoare dezolare, de toamna cu ploi putrede, cu arbori cangrena^i, limitata intr-un peisagiu de mahala de ora$ provincial, intre cimitir $i abator, cu casu^ele cinchite in noroaie eterne, cu gradina publica rava$ita, cu melancolia caterincilor $i cu bucuria panoramelor in care „princese ofteaza mecanic in racle de sticla”; $i in aceasta atmosfera de plumb, o stare sufleteasca identica: o abrutizare de alcool, o deplina dezorganizare sufleteasca prin gandul mor^ii $i al neantului, un vag sentimentalism banal, in tonul caterincilor, si macabru, in tonul papu$ilor de ceara ce se topesc, o descompunere a fiin^ei organice la mi$cari silnice $i halucinante, intr-un cuvant, o nimicire a vie^ii nu numai in formele ei spirituale, ci $i animale”. (S. Lovinescu)

Daca poezia romaneasca este elegiata in esen^a sa, Bacovia o intoarce la stadiul de bocet, Miori^a fiindu-i „mama pierduta”. Monologul in vid ii este eliberare $i metamorfoza: el refuza ecoul limitelor, inlocuindu-l cu ecourile unor cuvinte glosatoare de plans si strigat. Muzica este mi$carea tacerii, dar tacerea lui este un apel la apusuri diafane unde un niciodata al iubirii se converte$te in niciodata al vie^ii. Nu traie$te decat in func^ie de el insusi. Copilaria l-a „deviat muzical” $i antropologic: de aici metafizica plansului – ras, a dereglarii erotice in direc^ia povestirii. Sensibilitatea lui – eternitatea negativa. Izgonit $i din propriul sau amor defunct, ridicat la rang de univers, el aude timpul: in jurul acestui auz temporal acut se mi$ca poezia sa, proiec^ia iubirii sale autoconstructoare.

Lipsit de apa, fie ea $i bolnava, o invoca obsedant, o feminizeaza: aici se va oglindi $i tot aici i$i va ineca iubirea. Starile de agregare $i dezagregare: paradisuri artificiale $i oaze pentru suflet.

Daca iubirea ar arata ca un arbore, ceea ce vede $i cheama Bacovia este doar radacina. Efectul „sonor” al iubirii este o adevarata criza in profunzime, devierea de la normal, in clopotul lui Gauss, il face sa se simta un proscris. Crea^ia $i via^a lui: doua vase comunicante; dragostea $i crea^ia: doi poli $i o continua plecare.

A trai, pentru el, nu inseamna a comunica; el exista cu secretele sale, cu indisponibilitatea sa, caci s-a nascut langa Zidul Plangerii.

Ne$ansa trupului l-a facut sa-$i ceara trupul printr-un surplus de spirit: un trup de moarte in alt trup de via^a - $i cuplul se na$te. Lumea nu exista daca nu participa la natura fiin^ei sale: a$a se explica neaderen^a sa la lumea de dinauntrul salonului in care nici un cuvant nu este permeabil la speran^a. Iubita se afla aici, iar mainile ei care-si au un singur rost nu pot fi spalate cu toate parfumurile Orientului. Drama lui: el nu este in spectacol $i repeta zilnic aceasta.

„Eu iubesc” ar fi o $ansa pentru „eu gandesc”. Via^a lui este trecutul lui, el este altceva: este prezent datorita fidelita^ii prin care s-a facut indisponibil. Dintr-o alta via^a i$i ia subiectele vie^ii prezente. Poezia devine nesperan^a, nu disperare; nu se raporteaza la nici un obiect, ci la plansul lor intern.

Teatru al sufletului sau al iubirii? Psihodrama l-ar ajuta sa scape de celelalte euri care nu-i iubesc eul. Semn pentru sine $i simbol pentru celalalt, Bacovia arde fara sa se stinga, i$i arde gesturi, amor, cuvinte

Acest bolerou ce-l emana poezia $i via^a sa sugereaza paradisul pierdut. Sangele, element vital, nu abdica, nu fertilizeaza, dar con^ine Binele $i Raul. In literatura romana, Bacovia nu poate forma cu nimeni doua ceasuri gemene: el umbla $i sta in acela$i timp, cade $i se inal^a.

^ipatul, aceasta descarcare de amurg oprit intre corzile vocale, coboara din Munch: din el rezulta o muzica silen^ioasa, instinctiva, scoasa de clapele unui pian de lemn.

El refuza toata Istoria, dar o racordeaza la lumea stelelor $i a marii: nu $tie daca iube$te sau este iubit.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat