Gramatica si stilistica

Nivelurile limbii

Gramatica si stilistica

Exemple

1.FONETIC

2. LEXICO-

SEMANTIC

3. MORFOSINTACTIC

4. STILISTIC

(supraordonat, incluzand celelalte niveluri)

Studiaza:

- sunetele;

- grupurile de sunete;

- accentul;

- intonatia;

simbolismul fonetic (vocale deschise, vocale inchise, tipuri de consoane);

- elemente de versificatie/prozodie (ritm, rima, masura);

- procedeele artistice la nivelul sunetelor: asonanta, aliteratia, onomatopeea.

- apartenenta cuvintelor la compartimentele vocabularului ;

- distributia/ponderea in text ;

- mijloacele de imbogatire a vocabularului ;

- categoriile semantice (polisemia, sinonimia, antonimia, omonimia, paronimia)

sensurile proprii/denotative

sensurile figurate/conotative/metaforice

- greseli (pleonasmul, contradictia in termeni, nonsensul, tautologia, atractia paronimica, etimologia populara) si abateri cu intentie expresiva ;

perifrazele (exprimarea prin mai multe cuvinte a ceea ce, in mod obisnuit, se poate reda printr-un singur cuvant; grup de cuvinte care inlocuieste un termen unic cu acelasi sens);

- calambururile (jocurile de cuvinte bazate pe echivocul rezultat din asemanarea formala a unor cuvinte deosebite ca sens);

- pletorele (inlantuirile) semantice (aglomerarile excesive de sensuri la unele cuvinte);

- procedeele artistice bazate pe sensul figurat (TROPII): epitetul, personificarea, comparatia, metafora, simbolul, alegoria etc.).

- partile de vorbire ;

- distributia/ponderea lor in text ;

- categoriile gramaticale : genul, numarul, cazul, diateza, modul, timpul, persoana, gradul de comparatie

- flexiunea cuvintelor;

- utilizarea corecta a formelor flexionare;

- acordul gramatical; acordul prin atractie, acordul logic/dupa inteles;

- elementele de relatie si utilizarea lor corecta;

- dezacordul; anacolutul;

- topica normala si topica afectiva; dislocarea sintactica, elipsa, propozitiile nominale;

- procedeele de sintaxa poetica (FIGURILE DE STIL): inversiunea, repetitia antiteza, paralelismul, enumeratia, oximoronul, paradoxul, apostrofa, interogatia si invocatia retorica

- calitatile generale ale stilului (claritate, precizie, concizie, corectitudine, variatie stilistica, cursivitate,   eufonie etc.);

- abaterile expresive de la calitatile stilului/conditiile exprimarii corecte;

- stilurile functionale ;

- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber;

- functiile limbii (dupa R. Jakobson) ;

- registrele lingvistice/stilistice generale: popular vs. cult; scris vs. oral;

particularitati ale oralitatii;

- registre stilistice particulare:

oficial; solemn/inalt/major vs. minor; patetic;laudativ/ditirambic/encomiastic; ludic; comic; satiric; parodic, ironic/de persiflare; didactic; oratoric; de jargon; argotic; aluziv/ vulgar echivoc/aluziv; vulgar direct/pornografic etc.

Argint e pe ape si aur in aer.

(Eminescu)

Le-am scris cu unghia pe tencuiala/ Pe un parete de firida goala,/Pe intuneric, in singuratate,/ Cu puterile neajutate/ Nici de taurul, nici de leul, nici de vultůrul/
Care au lucrat imprejurul/
Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
(Tudor Arghezi)

Gata, uscheala. Sa nu deschida pliscul! Ramane numai Didina. Noi coboram la groapa. Strangeti-va catrafusele (Eugen Barbu)

PERIFRAZA :

al doamnei vaci fiu (vitelul)

CALAMBUR:

Prietenul anevoie se cunoaste.

PLETORA SEMANTICA:

"Indopat cu bunurile mele, nu-ti mai dam de nas si ti-s-a parut ca eram pus pe lume ca sa slujesc madularele tale, burtii, gusii, sacului si dasagilor tai : asta era rostul meu, a trebuit sa-1 aflu de la tine, flamandule, roscovanule, bobosatule, umflatule T. Arghezi, Baroane

DESCRIERE:

Cand iesii intr-un tarziu afara, era intuneric deplin si cerul plin de stele se boltea asupra padurilor negre si tacute. Era o noapte alba, cu zapada tanara si ireala, ceva din departari si din trecut, ceva nestatornic si de o clipa, amintire din alte vieti si alte milenii. Era o inmarmurire de pamant primavaratic, inflorit alb. (M. Sadoveanu)

Din ceas, dedus, adancul acestei calme creste,

Intrata prin oglinda in mantuit azur,

Taind pe inecarea cirezilor agreste

In grupurile apei un joc secund, mai pur.(Ion Barbu)