QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente psihologie

Teorii subculturale



Teorii subculturale



Elaborarile teoretice prinse sub aceasta titulatura , sunt considerate ca avand radacini in primele decenii ale secolului XX, venind apoi, in anii 50, in completarea teoriilor dezorganizarii sociale si anomiei a lui R. Merton

Subculturile deviante apar atunci cand indivizi aflati in circumstante asemanatoare, izolati social si neglijati de societate, se grupeaza ca sa-si asigure suport reciproc.Subculturile deviante exista in cadrul unei societati mai largi si nu in afara acesteia, iar membri acestor subculturi prezinta anumite diferente in comparatie cu membrii culturii dominante.

Notiunea de subcultura delincventa a fost rezultatul analizei si interpretarii modelelor culturale si a stilurilor de viata ale unor grupuri sociale minoritare din Statele Unite(mexicani, portoricani, italieni, africani), care care potrivit statisticilor oficiale, ar fi resposabile pentru un numar mai mare de infractiuni decat alte grupuri minoritare(germani, scandinavi, japonezi),



s-a ajuns astfel, la ideea ca unele sunt mai inclinate sa incalce legea, decat altele.

Teoriile subculturilor deviante explica modul in care acestea se formeaza, forma pe care o iau si modul in care acestea se reproduc de la o generatie la alta. Cele mai importante contributii teoretice in acest sens, apartin unor sociologi precum Albert Cohen, Richard Cloward si Loyd E. Ohlin, Walter Miller, Marvin Wolfang  si Franco Ferracuti.


Exista o serie de elemente comune, care se regasesc in teoriile dezvoltate de acesti autori:

  • Comportamentele deviante se produc in cadrul unui grup sau al unei bande care exercita asupra membrilor o influenta puternuca;
  • Un rol importand in modelarea comportamentelor indivizilor si bandelor, casi in geneya comportamentelor deviante o au clasa sociala, grupul de egali, sau alte contexte sociale;
  • Subculturile deviante pot fi reactive atunci cand membrii sai dezvolta norme si valori sociale care sunt un raspuns fata de cultura dominanta si totodata opuse ei;sau subculturile pot fi independente cand cuprind membrii unui grup social care sustin norme si valori sociale specifice, diferite dar nu opuse culturii dominante, fiind astfel o solutie alternativa la cea dominanta,la problemele cu care se confrunta membrii grupului;
  • Subculturile deviante preyinta o serie de caracteristici:

a)nonutilitarismul, se refera la faptul ca frecvent membrii grupului apartinand unei subculturi se angajeaza in activitati delincvente fara a urmarii beneficii materiale ci mai degraba dorind sa-si exprime astfel solidaritatea fasa de grup,


b)malitiozitatea,se refera la faptul ca actul deviant se explica de fapt nu prin castigul material ci prin placerea de a incalca regulile de a sfida autortatile,


c) negativismul, consta in atitudinea de negare a valorilorsi regulilor specifice culturii dominante


d) versatilitatea,exprima faptul ca membrii subculturilor delincvente nu sunt specializatipe anumite cativitati infractionale, trecand de la un gende fapte infractionale la altele,

e)autonomia grupului delincvent, se refera la faptul ca relatiile din interiorul grupului delincvent sunt caracterizate de coeziune,si exprima solidaritate pe cand relatiile cu membrii altor grupurisau subculturi sunt conflictuale si ostile.


Albert Cohen: teoria reactiei la frustrare


In cadrul acestei teorii sociologul Albert Cohena incercat sa ezplice predominanta tinerilordin clasele de jos in statisticile infractionale si cauzele delincventei non-economice.

El a fost considerat atat un critic cat si un aparator al conceptiei lui Merton. In postura de critic, el a considerat ca desi teoria lui Merton a fost "o explicatie sofisticata si foarte plauzibila din punct de vedere sociologic" a formelor de devianta utilitare sau orientate instrumental, ea n-a reusit sa dea seama despre formele nonutilitare sau expresive. Acestea vor face obiectul lucrarii lui Cohen "Delinquent Boys: The Culture of the Gang". Mai mult, intr-un articol din 1965, subintitulat "Teoria anomiei si dincolo de ea" Cohen apreciaza ca formularea lui Merton este "prea atomista" si ca acorda o nejustificata importanta discontinuitatii actului deviant.

Utilizand termenul de atomist Cohen are in vedere faptul ca Merton trateaza adaptarile deviante intr-un mod prea individualist. El prezinta imaginea unei persoane izolate care se confrunta cu presiunea (tensiunea) ocaziei blocate. Prin contrast, A.Cohen argumenteaza ca modul in care o persoana traieste experienta presiunii si selecteaza modul de adaptare devianta, este in mare masura dependent de asocierile sale interpersonale, de grupul sau social de referinta.

In opinia lui Cohen, Merton "trateaza actul deviant ca si cum ar fi o schimbare abrupta de stare, un salt de la o stare de tensiune sau anomie la o stare de devianta". Este implicarea in devianta un asemenea salt discontinuu?

Pentru Cohen raspunsul este negativ. Cohen concepe optiunea pentru modul de adaptare devianta ca unul mai gradual, un proces treptat, un proces in care oamenii isi definesc si isi redefinesc constant situatiile, in relatie cu actiunile si reactiile celorlalti.

Doua lucruri sunt deosebit de importante in critica pe care A.Cohen o face teoriei lui Merton. Primul, ideile lui Cohen reprezinta sugestii concrete pentru imbunatatirea si consolidarea perspectivei anomiei. Al doilea, Merton a recunoscut profunzimea sugestiilor lui Cohen si a incorporat in versiunile ulterioare ale teoriei anomiei, discutarea rolului mediator al interactiunilor de grup. Versiunile ulterioare ale teoriei sale au inclus insa o subliniere a grupurilor de referinta si a importantei interactiunii sociale in modelarea alternativelor de adaptare pe care le selecteaza persoanele confruntate cu tensiunea anomiei

Nucleul analizei lui Cohen implica o descriere a "hedonismului pe termen scurt" caracteristic subculturii delincvente. Subcultura este o reactie colectiva fata de imposibilitatea de acces la statusul valorizat de cultura clasei mijlocii. Pentru Cohen, subcultura delincventa negativista, malitioasa si non-utilitara ofera baietilor din clasa de jos un mijloc de a rezolva problema frustrarii de status, generata de negarea accesului la lumea clasei mijlocii.

Ce putem spune despre originile subculturilor delincvente? Studiul lui Cohen are in vedere dinamica interactiunilor prin care tinerii recunosc in mod colectiv subcultura delincventa ca o solutie la problemele frustrarii legate de status. El prezinta explicit contradictiile structurale sau tensiunile care genereaza initial frustrarea de status: "Subcultura delincventa reprezinta o modalitate de adaptare la problemele de status: anumitor copii li se refuza statusul in societatea respectabila pentru ca nu pot satisface criteriile sistemului de status respectabil".

De ce nu pot satisface aceste criterii? Cohen trateaza pe larg blocajele structurale care ii impiedica pe tinerii din clasa de jos sa realizeze scopurile culturale dorite. Acestea includ diferentele de clasa in privinta cresterii copilului precum si aspiratiile parentale care fac mai probabil esecul scolar cat si si in lumea muncii, in cazul tinerilor din clasa de jos. De aceea, acestia au o experienta mai acuta a frustrarii de status si sunt deosebit de vulnerabili fata de solutiile oferite de subcultura delincventa (o respingere colectiva a aspiratiilor clasei mijlocii pe care ei sunt structural incapabili sa le obtina in prima instanta).

Fara a utiliza termenul de anomie, Cohen pare totusi a folosi argumente care sunt compatibile cu semnificatia pe care Merton o da acestui concept. Lucrarile lui Cohen reprezinta, ca si cele ale lui Cloward si Ohlin, o extindere valoroasa a unei directii sociologice care a fost introdusa de Durkheim si apoi reformulata de Merton.



Teoria oportunitatilor diferentiale

Teoria oportunitatilor diferentiale elaborata de R. Cloward si L. Ohlin propune un model explicativ cu privire la modul in care apar comportamentele deviante, un model teoretic al oportunitatilor legitime si ilegitime.In dezvoltarea explicatiei lor cei doi autori isi vor aduce contributia si ei la extinderea si modificarea conceptiei mertoniene despre anomie.

R. Cloward a acceptat principiile fundamentale ale lui Merton despre tensiunea generatoare de devianta. Aceasta este produsa de accesul diferential la scopurile societale create de sistem. Intr-adevar studiul lui Cloward despre devianta ca rezultat al blocarii accesului la aspiratii incurajate in plan cultural, studiul realizat intr-o inchisoare militara, este printre primele aplicari empirice ale perspectivei lui Merton.

Totusi, pentru Cloward si ocaziile de a devia cu succes sunt accesibile in mod diferentiat. Cu alte cuvinte, lipsa de acces la mijloacele legitime de atingere a scopului nu ar trebui echivalata cu accesul deschis la mijloacele de deviere. In articolul sau din 1959 "Mijloace ilegitime, anomie si comportament deviant", Cloward afirma ca accesul la mijloacele ilegitime poate fi si el blocat. Prin argumentele sale, Cloward ofera o necesara dinamica sociologica acelui tip de adaptare numita de Merton retretism (retragere). De ce se retrage o persoana in loc sa inoveze? Raspunsul, conform explicatiei lui Cloward, rezida in ideea de "esec dublu". Dupa Cloward, retretistii (cei care se retrag) pot fi persoane care esueaza sau carora li se refuza accesul atat la canalele legitime cat si la cele ilegitime de atingere a scopului. In termenii lui Cloward, "daca mijloacele ilegitime sunt inaccesibile, daca eforturile de inovare esueaza atunci adaptarile retretiste pot fi consecinta, iar mecanismul de evadare ales de catre individul invins poate fi in mai mare masura deviant datorita dublului sau esec".

Preocuparea pentru accesul diferential la mijloacele ilegitime de atingere a scopului a inspirat cartea "Delinquency and Opportunity" pe care Cloward a scris-o impreuna cu colegul sau Lloyd Ohlin in 1960. Cartea este dedicata lui R. Merton si E. Sutherland. Cloward si Ohlin incearca sa sintetizeze elemente cheie ale tezei lui Merton despre anomie cu teoria lui Sutherland conform careia devianta este invatata in interactiunea sociala de fiecare zi.

Initial Cloward si Ohlin au adoptat punctul de vedere al lui Merton, considerand ca principala cauza sociologica a presiunilor la devianta rezida in blocarea ocaziilor de a realiza scopurile valorizate social. Cloward si Ohlin se concentreaza asupra "nemultumirii privind statusul" sau pozitia sociala (position discontent), resimtite de persoanele care se confrunta cu "limitari ale cailor de acces la scopurile conventionale". In timp ce argumenteaza ca nemultumirea legata de pozitia sociala produce frustrarea si cautarea unor mijloace alternative de a satisface aspiratiile individuale, Cloward si Ohlin sustin ca "presiunile care conduc la modele deviante nu determina cu necesitate modelul deviant care rezulta".

In acest punct, ei se intorc spre ideea lui Sutherland ca devianta este invatata in intractiune cu ceilalti pentru a explica prin aceasta dinamica particulara cum este aleasa o anumita forma de adaptare la frustrare si nu alta.

In explorarea modului in care se formeaza subcultura delincventei, Cloward si Ohlin introduc o abordare analitica ce poate fi aplicata si altor forme de devianta. Ei concep subculturile ca fiind adaptari sociale colective la constrangerile oportunitatii blocate. In cadrul subculturilor oamenii invata sa se adapteze la frustrarile generate de insatisfactia privind pozitia sociala. Modalitatea in care are loc aceasta invatare nu este totusi identica pentru toti membrii societatii.

Cloward si Ohlin sustin ca in mod asemanator canalelor de oportunitate legitima, ocaziile pentru adaptari subculturale specifice si deci tipurile particulare de comportament deviant, sunt inegal distribuite. Studiul lor despre delincventa juvenila identifica trei forme generale de subcultura: subcultura criminala, subcultura de conflict si subcultura retretista. Sursa generala a presiunii societale este aceeasi pentru toate cele trei - anomia produsa de blocarea ocaziilor sau oportunitatilor legitime. Ceea ce variaza este canalul specific al adaptarii deviante.

Studiile lui Cloward si Ohlin sunt importante pentru ca subliniaza legatura dintre conformare si devianta, factorul diferentiator intre cei care se angajeaza in delincventa si cei care se conformeaza legilor fiind absenta ocaziilor legitime pentru obtinerea succesului. Exista insa putine date, dovezi empirice care sa sustina ca oamenii din comunitatile sarace au acelasi nivel de aspiratie in privinta succesului, ce cei din grupurile prospere. Dimpotriva, cei mai multi oameni isi adapteaza aspiratiile la ceea ce considera a fi realitatea situatiei lor. Este deci gresit sa presupunem ca discrepantele dintre aspiratii si ocazii sunt rezervate doar celor defavorizati. S-ar putea sugera ca presiunea pentru activitatea infractionala exista ori de cate ori se creeaza o prapastie intre aspiratii si ocazii.

Astfel, din perspectiva relevantei pentru domeniul asistentei sociale , teoriile subculturale atrag atentia asupre faptului ca in munca asistentilor sociali e important sa se includa drept criteriu de evaluare a celor asistati in vederea depasirii comportamentului infractional, raportul aspiratii/asteptari, respectiv raportul scopuri/mijloace. Totodata, se evidentiaza inca o data, necesitatea de a include in evaluare si interventie criteriul accesului celui asistat la resurse, adica la educatie, la un loc de munca, suportul familial, accesul la serviciile de sanatate samd., ca o conditie a succesului interventiei sociale.




Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }