QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Cerinte, metode si strategii in construirea, adaptarea si experimentarea unui chestionar de personalitate








Cerinte, metode si strategii in construirea, adaptarea si experimentarea unui chestionar de personalitate

1. Cerinte fundamentale in construirea si experimentarea unui chestionar de personalitate

1.1. limite si dificultati in masurarea personalitatii prin chestionare;

1.2. avantaje si noi posibilitati;

1.3.cerinte si etape generale.

1.1. Limite si dificultati in masurarea personalitatii prin chestionare;

1 – abordeaza dimensiuni si structuri globale ale personalitatii (trasaturile, tipurile, sistemul, profilul personalitatii) posibil de a fi operationalizate si scalate printr-un numar, de regula, mare de itemi (intrebari, afirmatii) prin care subiectul se autodescrie (isi dezvaluie indirect modul caracteristic de a gandi, a simti si a actiona in situatii tipice);





2 – in comparatie cu testele de aptitudini, de performanta, chestionarele abordeaza indirect, dimensiunea de masurat prin autodescrierea subiectului evaluat, (in acest sens este o proba subiectiva) iar validitatea lor depinde foarte mult de modul de construire a itemilor, de forma si continutul acestora.

3 – constructele psihologice ( termenii de specialitate) in baza carora sunt construite chestionarele de personalitate deriva din teoriile si modelele psihologice ale personalitatii care sunt intr-o continua dezvoltare si aproximare a personalitatii reale, in toata complexitatea si completitudinea ei pentru fiinta umana, vie.

- Originea chestionarelor sta probabil in necesitatea psihologului de a realiza un interviu cit mai sistematizat al subiectului, ceea ce implica supozitia ca fiecare raspuns trebuie considerat/ponderat ca indiciu al existentei/prezentei trasaturii avute in vedere ( in cazul interviului interpretarea raspunsului ia in consideratie si limbajul nonverbal al subiectului);

- Problema ”dezirabilitatii” raspunsului de fatada al subiectului ( sa aleaga un raspuns dezirabil care sa-l puna intr-o lumina favorabila in cadrul procesului de evaluare) reprezinta una dintre cele mai mari limite ale chestionarului de personalitate.

- O problema care diminueaza capacitatea de predictie a chestionarelor de personalitate privind performanta profesionala in activitati de selectie a personalului, este faptul ca unele din chestionarele (inventarele) de personalitate des utilizate, sunt elaborate de psihiatrii si psihologi clinicieni pentru populatia spitalizata.

- Chestionarele cu scale clinice utilizate in selectia profesionala au un grad mai redus de validitate, iar raspunsurile dezirabile sunt mai evidente in acest context de evaluare.

- Evaluarea personalitatii cu ajutorul chestionarelor (inventarelor) de personalitate ia mult timp de testare si interpretare a profilelor de personalitate obtinute (in forma de aplicare creion-hartie);

- Presupune o buna pregatire si experienta a psihologului practician pentru interpretarea oricarui tip de profil.

1.2. Avantajele si noile perspective ale utilizarii chestionarelor de personalitate

1. Accelereaza dezvoltarea teoriilor si modelelor trasaturilor (factorilor), tipurilor si structurilor unidimensionale si multidimensionale ale personalitatii;

2. Asigura fundamentarea psihologiei experimentale a personalitatii si validitatii modelului psihometric in selectia profesionala a personalului;

3. Chestionarele de personalitate au devenit metoda cheie in cadrul orientarii metodologice a constructelor psihologice in evaluarea personalitatii (creste rolul psihologului practician in activitati de selectie de personal).

4. Constructia de chestionare de personalitate care se adreseaza populatiei generale, normale, a crescut valoarea psihodiagnostica si prognostica a acestor instrumente de evaluare (CPI, NEO-PI-R);

5. Computerizarea aplicarii si interpretarii rezultatelor chestionarelor de personalitate solutioneaza multe din problemele psihodiagnozei si predictiei profesionale, ale elaborarii profilelor psihologice;

6. Permit in cea mai mare masura cuantificarea, standardizarea si aplicarea procedurilor statistice de procesare si interpretare a rezultatelor evaluarii psihologice (analiza de corelatie, factoriala, clasterizarea, metoda de analiza latent-structurala, etc. );

7. Elaborarea scalelor interne de validare a raspunsurilor la chestionare(a scalelor de minciuna-L), precum si constructia speciala a itemilor, bazata pe analiza factoriala, sunt trucuri care au crescut considerabil validitatea acestor instrumente.

1.3 Cerinte si etape generale in constructia chestionarelor de personalitate

1. Definirea constructului (conceptului) chestionarului, a scalelor acestuia referitoare la dimensiunile, trasaturile de personalitate ce vor fi masurate (evaluatea);

2. Construirea pentru fiecare scala a unui set de itemi, prin care subiectul este “intrebat”, provocat sa se autodescrie in legatura cu acele comportamente care sunt relevante pentru trasatura vizata, sau in legatura cu situatiile relevante pentru aceea trasatura.

Etapa I

Alegerea tipului de chestionar de personalitate ca set coerent de itemi, este in functie de :

- definirea, obiectivului testarii (ce testam? Ce constructe psihologice - dimensiuni, trasaturi, factori de personalitate evaluam?);

- definirea domeniului de aplicare (de ce testam, in ce scop: consiliere vocationala, expertiza clinica, judiciara, psihoterapie, selectie si repartizare profesionala? etc. ).

Alte cerinte legate de construirea tipului necesar de chestionar de personalitate, se raporteaza la :

- cunoasterea tipului de expectante ale subiectilor ce urmeaza a fi testati (motivatii, stari afective, atitudini, prejudecati, idiosincrazii) ce pot distorsiona comunicarea prin chestionar;

- stabilirea numarului de itemi si adecvarea acestora, a gradului de omogenitate/neomogenitate a lor, de care depind calitatile psihometrice ale chestionarului.

Etapa II

Aplicarea experimentala a primei variante a chestionarului pe cel putin 20 de subiecti (Meili-1964).

Cerinte:

•-standardizarea corecta a instructajului de aplicare;

•-standardizarea tipului de raspuns (dihotonic, scala Likert);

•- formularea unei scale de “ validare “ a chestionarului in raport cu atitudinea subiectului (supra/subdimensionarea unor simptome, trasaturi, situatii, atitudini de fatada, gradul de dezirabilitate, disimulare, minciuna, etc.);

•- construirea unor exemple introductive.



Experimentarea primei variante a chestionarului priveste si validarea preliminara a itemilor prin care sunt clarificate urmatoarele aspecte:

•Nivelul de dificultate al itemilor;

•Repartitia corecta a raspunsurilor (itemilor) semnificativi pe pe diferite scale ( precizarea grilei de corectie);

•Capacitatea de discriminare a itemilor pe diferite scale (legata de omogenitatea si validitatea acestora);

•Eliminarea itemilor neadecvati pe fiecare scala.    

           

Etapa III

•Alcatuirea formei finale a chestionarului conform concluziilor ce decurg din etapele anterioare;

•Standardizarea interpretarii chestionarului prin procesul de etalonare a sa;

•Stabilirea calitatilor lui metrice prin studierea diferitelor fatete ale validitatii acestuia ( de continut, relative la criteriul exterior, etc.) in contextul aplicativ dat;

•Continuarea cercetarilor privind calitatile metrice si fatetele validitatii chestionarului de personalitate, in comparatie cu alte instrumente de acelasi tip, alte domenii aplicative, etc..

2.Stategii si metode in construirea chestionarelor de personalitate

2.1. Metoda intuitiva

- are la baza consistenta interna - validitatea interna - a scalelor unui chestionar de personalitate, natura relatiei item-scor global al scalei, perceputa sau verificata de autorul chestionarului;

- strategiile intuitive ale autorului stabilesc ce itemi, ce continuturi sunt relevante pentru a traduce trasatura ( scala) in comportamente relevante;

- la rigoare, se realizeaza o analiza statistica a itemilor unei scale ( ponderea itemilor la testele de inteligenta, coeficientii de corelatie biseriali dintre raspunsurile dihotomice si scorul total al scalei – in cazul chestionarelor de personalitate).

Metoda intuitiva in 5 pasi:

• Selectia intuitiva a continuturilor itemilor si a setului initial de itemi pe fiecare scala;

• Administrarea variantei initiale a chestionarului de personalitate pe un lot de subiecti ( minimum 20);

• Calcularea scorurilor totale pe fiecare scala a variantei initiale a chestionarului;

• Calcularea corelatiei (validitatii interne) dintre fiecare item si scorul global al scalei de apartenenta;

• Eliminarea itemilor avand coeficienti de corelatie mici cu scorul global al scalei de apartenenta

2.2 Metoda empirica

Are la baza strategia criteriului extern ( validitatea externa) si se realizeaza in 7 pasi:

1. Se asambleaza, pe baze rationale sau reunind itemi din diferite chestionare, un numar de scale cu itemii lor;

2. Se administreaza varianta initiala a chestionarului pe loturi extreme in privinta rezultatelor la trasaturile vizate de chestionar;

3. Determinarea pentru fiecare lot a frecventei raspunsurilor DA/NU, Acord/Dezacord in raport cu trasaturile vizate;

4. Determinarea semnificatiei statistice a diferentelor obtinute;

5. Itemii care diferentiaza semnificativ cele doua loturi la scala vizata sunt retinuti pentru aceea scala;

6. Aceasta scala se aplica din nou loturilor - criteriu initiale;

7. Daca itemii analizati sunt satisfacatori, scala va fi validata pe noi loturi;

8. Se obtine o scala mai restransa (prescurtata) si rafinata care va fi din nou validata dupa o vreme (ani).

Metoda empirica de confruntare cu un criteriu extern de performanta comportamentala conduce la construirea unor chestionare de personalitate cu inalta valoare predictiva in domeniul profesional, greu de trucat ( cu o validitate aparenta, redusa)

3. Metoda analizei factoriale

- Pune accent pe aprofundarea analizei criteriului intern, validitatii interne, de continut) care, odata ce descopera un factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnificativa a comportamentului, permite elaborarea unei scale pentru a defini psihologic si a evalua respectivul factor;



•Marea majoritate a chestionarelor de personalitate contemporane sunt construite pe baza analizei factoriale;

•S-a depasit structura factoriala simpla, obtinandu-se modele geometrice de tip circumplex, care pot reda mai mult din complexitatea personalitatii.

3. Metoda analizei factoriale in 5 pasi

•Construirea pentru o scala, a unui set relativ mic de itemi, pe baza deductiva, inferentiala;

•Se administreaza scala sau chestionarul initial pe un numar mare de subiecti, testati in paralel cu scale, chestionare deja validate privind trasatura sau trasaturile vizate;

•Se procedeaza la calculul de intercorelatie a itemilor, matricea de intercorelatie fiind analizata factorial, rotata conform procedurilor alese in acest scop, obtinandu-se clusterii responsabili de cuantumul de variatii comportamentale al factorului;

•Se determina incarcatura factoriala a fiecarui item;

•Se selecteaza itemii cu cea mai mare incarcatura factoriala.

4. Modalitati de construire a itemilor chestionarelor de personalitate

- strategii generale, legate de limbaj ( vocabular curent, persoanele a-I-a si a –III-a, nivelurile psihologice implicate, etc.);

- relatia item –trasatura continuturile psihologice (descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari);

- caracteristici de suprafata ale itemilor ( lungimea, complexitatea, formatul itemului)

- caracteristici semantice ale itemilor(nivel de abstractizare, dezirabilitate sociala);

- caracteristici psihometrice (metodologia sistematica de construire si experimentare a chestionarului de personalitate, aplicata la inventarele de tip Big Five tinde sa devina etalon pentru oricare alt chestionar nou).

4. Principii de baza in traducerea si adaptarea chestionarelor de personalitate

4.1. -5 motive in favoarea traducerii si adaptarii chestionarelor de personalitate;

4.2.-13 pasi in procesul de adaptare a chestionarelor de personalitate;

4.3. - Ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia Internationala de teste.

Principii de baza in traducerea si adaptarea testelor psihologice

In literatura se contureaza cel putin 5 motive in favoarea adaptarii de teste:

•1.Adaptarea testelor e considerabil mai ieftina si rapida fata de construirea unuia nou.

•2.Cand scopul adaptarii unui test este o evaluare, un studiu transcultural, adaptarea unui test este calea cea mai eficienta de a produce un test echivalent intr-o alta limba.

•3. Poate exista o lipsa de experienta pentru dezvoltarea unui nou test intr-o alta limba.

•4.Exista un soi de siguranta asociata cu testele adaptate fata de cele noi construite, mai ales cand testul original, adaptat e bine cunoscut.

•5. Corectitudinea examinarilor adesea rezulta din prezenta unor versiuni in multiple limbi.

13 pasii care trebuie urmati in procesul de adaptare a testelor

1. Siguranta ca in limba si grupul cultural de interes exista constructul echivalent.

2. Decizia daca sa se adapteze un test sau sa se creeze unul nou.

3. Selectarea unor traducatori inalt calificati

4.Traducerea si adaptarea testului.

5. Revizuirea versiunii adaptate a testului si realizarea obligatorie a unei recapitulari.

6. Realizati o mica recenzie a versiunii adaptate a testului.

7. Realizati actiuni mai ample in privinta adaptarii testului.



8. Alegerea unui design statistic in vederea conectarii celor doua versiuni a testelor, sursa si tinta.

 9. Daca se are in vedere studiul comparativ transcultural trebuie sa existe echivalenta de limba a versiunilor testului.

10. Realizati validarea cercetarii.

 11. Intocmirea documentelor si pregatirea unui manual pentru utilizatorii testului nou adaptat.

12. Pregatirea utilizatorilor.

13.Monitorizarea testului adaptat.

Ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia Internationala de Teste

Implementare si adaptare teste

Cei care se ocupa de dezvoltarea, implementarea si publicarea testelor:

1.Ar trebui sa se asigure ca procesul de adaptare ia in calcul in totalitate diferentele lingvistice si culturale.

 2. Ar trebui sa furnizeze dovada ca limba folosita in instructiuni, itemi in sine, ca si in manual, este cea adecvata pentru toate culturile, populatiile, limbile pentru care e destinata adaptarea instrumentului..

3. Ar trebui sa faca dovada ca alegerea tehnicii de testare, formatul itemilor, regulile de testare si procedeele folosite, sunt familiare populatiilor implicate.

4. Ar trebui sa faca dovada familiarizarii populatiilor implicate cu continutului itemilor.

5. Ar trebui sa implementeze dovezi sistematice de rationament atat lingvistic cat si psihologic pentru imbunatatirea acuratetei procesului de adaptare si compilarea dovezilor de echivalenta a tuturor versiunilor lingvistice.

6.Ar trebui sa se asigure ca datele colectate permit folosirea unor tehnici statistice adecvate pentru stabilirea echivalentei itemilor din versiunile lingvistice diferite ale instrumentului.

7. Ar trebui sa aplice tehnici statistice adecvate pentru stabilirea echivalentei versiunilor si pentru identificarea componentelor problematice sau aspectelor inadecvate intr-una sau mai multe din populatiile tinta.

8. Ar trebui sa furnizeze informatii privind evaluarea validitatii in toate populatiile tinta pentru care se doreste adaptarea testului.

9. Ar trebui sa furnizeze probe statistice pentru echivalarea intrebarilor in toate populatiile tinta.

10.Intrebarile nonechivalente nu trebuie folosite in realizarea unei scale comune si in compararea acestor populatii. Totusi ele pot fi utile in sporirea validitatii de continut a scorurilor raportate pentru fiecare populatie separat.

Administrare

1. Cei care intocmesc testele si le administreaza ar trebui sa incerce sa anticipeze tipurile de probleme care pot apare si sa ia masuri adecvate de remediere a acestora prin pregatirea unor materiale si instructiuni adecvate.

2. Cei care administreaza testul trebuie sa fie foarte precisi in privinta factorilor legati de materialele stimul, in privinta procedurilor de administrare si a modurilor de raspuns care pot modera validitatea rezultatelor.

3. Acele aspecte ale mediului care influenteaza administrarea testului ar trebui sa fie similare pe cat posibil in ambele populatii.

4. Instructiunile de administrare a testului ar trebui ca atat in limba sursa cat si in cea tinta sa minimalizeze influentele unor surse nedorite de variatie din populatiile implicate.

Documentatie, interpretare scoruri.

•Cand un test e adaptat pentru uz intr-o alta cultura, documentatia schimbarii ar trebui furnizata inainte de dovada echivalentei.

•Diferentele de scor intre esantioanele de populatie carora li-sa administrat testul, nu ar trebui luate de la inceput drept valori reale. Cercetatorii au responsabilitatea de a fundamenta diferentele. (de a vedea daca ezita diferente reale) fata de alte studii, dovezi empirice.

•Comparatiile transculturale pot fi facute doar la nivelul invariantei care a fost stabilit pentru scala la al carei scor a fost raportat.

•Autorul testului trebuie sa dispuna de informatii specifice si sa furnizeze aceste informatii pe cai in care contextele socioculturale si ecologice ar putea afecta performantele la test si sa sugereze folosirea unor proceduri pentru luarea in calcul a acestor efecte la interpretarea rezultatelor.



loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat