QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Sistemul de invatamant in principatele Romaniei



Sistemul de invatamant in principatele Romaniei[1]


In Bucovina si educatie se dezvolta si se desfasoara la intretaierea a doua curente de interese. Pe de o parte, cele promovate prin politica ofrciala imperiala, de impunere in scoli a limbii germane si a religiei catolice, iar pe de alta parte, cele ale populatiei romanesti, de a-si mentine limba, traditiile'si spiritualitatea proprie prin folosirea in scoli a limbii romane si a religiei ortodoxe.



Prin decizia Consistoriului din 18 septembrie 1848 se introduce limba romana ca limba de predare pentru toate materiile de studiu la Institutul- Teologic din Cernauti, in locul limbilor latina greaca si germana de pana atunci. Concomitent cu aceasta decizie si ca urmare a ei, ia Liceul latino-german din aceeasi localitate se introduce limba si literatura romana ca materie de studiu, catedra fiind ocupata de Aron Pumnul. Profesor de filosofie la,Blaj, urmarit de autoritatile unguresti pentru participarea la Adunarea de pe Cimpia Libertatii, de la 3/15 mai 1848, el a reusit sa fuga in Bucovina, unde isi incepe activitatea profesorala la liceul mentionat. Tot in imprejurarile generate de evenimentele de la 1848 s-a infiintat la Cernauti o scoala normala romaneasca, Preparandie, cu scopul nedisimulat de a pregati candidatii pentru cariera de invatatori la scolile romanesti de sub conducerea Consistoriului ortodox din Bucovina. Cursurile la Preparandie se faceau in limba romana de catre profesorii de la Institutul Teologic.

. Referitor la scolile primare romanesti, in ziarul 'Bucovina' din 28 decembrie 1849 se aprecia ca la o populatie de circa 400000 locuitori - se avea in vedere populatia romaneasca , si la 338 tinuturi - termen folosit in sens de localitati -, erau doar 36 de scoli populare - adica primare -, dar care in fapt nu functionau toate.

in 1858, Preparandia romaneasca de la Cernauti a fost largita cu inca o clasa de scoala primara de aplicatie, care, de fapt, era. o scoala mai veche, infiintata de domnitorul Grigore Ghica.

Invatamantul secundar, precum si cel universitar au cunoscut unele progrese, inca din 1808 functiona la Cernauti un 'liceu latinesc', la care, de regula, si-au facut studiile intelectualii romani, clerici si laici. Cei mai multi dintre absolventii acestui liceu urmau apoi cursurile Institutului Teologic, pregatinudu-se pentru cariera preoteasca. Cei dornici de a-si continua studiile laice, ca dreptul, medicina, literele sau stiintele, puteau face acest lucru la universitatile din Liov sau Viena.

Din mijloacele fondului bisericesc si prin inalt decret imperial, la 30 iunie 1860 s-a infiintat Liceul greco-oriental din Suceava. Iar la 22 februarie 1862, cu aprobare ministeriala de la Viena a luat fiinta scoala reala de la Cernauti,initiat cu profesori straini si limba de predare germana. Mentionam ca in literatura de specialitate se subliniaza ca dobandirea de catre romanii din Bucovina a doua scoli secundare ortodoxe in era concordatului, cand invatamantul secundar din Imperiul Austriac se gasea sub indrumarea si controlul episcopatului catolic, trebuie privita ca una din cele mai mari izbanzi ale politicii nationale romanesti din Bucovina acelor vremuri.

In 1862, din initiativa particulara, a luat fiinta la Cernauti si un pension de fete, in care pe langa limba romana se preda si istoria romanilor.

De mentionat si faptul ca publicatia bucovineana 'Amicul Scoalei' constata in 1863 ca numerosi tineri.din Bucovina si-au terminat studiile liceale la scolile secundare romanesti de la Blaj, Beius, Nasaud si Brasov. Profesorul Aron Pumnul de la Cernauti, transilvanean de origine, a contribuit neoficial, dar direct, la inscrierea tinerilor bucovineni la liceele transilvanene din localitatile mentionate, in plus, la staruintele neobositului profesor si ale fratilor Hurmuzachi s-a obtinut consimtamantul domnitorului Cuza si al guvernului de la Bucuresti pentru acordarea de mai multe burse, de cate 30 de galbeni pe an fiecare, pentru tinerii bucovineni care erau nevoiti sa-si continue studiile la liceele din Transilvania.

In afara liceului de la Cernauti, s-au mai infiintat licee in 1872, la Radauti si, in 1873, la Siret, ambele cu limba de predare germana, in decembrie 1873 s-a deschis la Siret o scoala reala inferioara, care a functionat pana in 1889. De asemenea, a functionat si Scoala de arte si meserii, cu cursuri de zi si cursuri serale pentru ucenici Asemenea cursuri serale erau organizate si pe langa liceele din Suceava, Radauti si Siret. Precizam ca toate acestea erau scoli de stat cu limba.de predare germana.

La Cernauti a fost infiintata si o Scoala medie de agricultura,'sustinuta financiar din mijloacele tarii, dar tot cu limba de predare germana.

In 1881, autoritatile austriece au aprobat infiintarea de clase divizionare romanesti pe langa primele patru clase de la Liceul greco-oriental din Suceava.

In 1891 s-a deschis la Storojinet o scoala de stat pentru cosarcarit, iar in 1895, la Cimpulung, o scoala pentru prelucrarea lemnului, ambele cu limba de predare romana.

Incepand din 1906, invatamanul public din Bucovina se divizeaza in roman si ucrainean. Dupa aceasta data, invatamantul romanesc, sub conducere proprie, cunoaste o noua etapa de dezvoltare, in 1908, numarul elevilor de scoala era de 119114, din care numai 2252 nu frecventau scoala, in acelasi an, .functionau in Bucovina 492 scoli primare repartizate astfel: 169 scoli romanesti, 18 scoli mixte romano-germane, 2 scoli mixte romano-ucrainene, 199 scoli ucrainene, 3 scoli mixte ucraineano-gerraane, 88 scoli germane, 9 scoli poloneze si 5 scoli unguresti.

Ulterior acestui an, s-au mai infiintat doua licee ucrainene, la Cernauti si Cozmeni, doua licee romanesti, la Cernauti si Campulung, si un liceu german la Gura Humorului.

In 1850, din initiativa privata, au inceput sa se stranga donatii pentru crearea Bibliotecii Tarii, care a fost inaugurata in septembrie 1852 si trecuta sub autoritatea Comitetului Tarii in 1861, devenind in acest mod o institutie oficiala.

La 30 septembrie 1875 se infiinteaza Universitatea din Cernauti, cu denumirea oficiala Universitatea Imperiala-Regala Francisc losif din Cernauti si inaugurata la 4 octombrie acelasi an. Dupa actul de infiintare, universitatea avea trei facultati: teologica, juridica si filosofica. Facultatea de Teologie s-a constituit din Institutul Teologic din Cernauti si a reprezentat, in fapt, singura facultate de teologie, ortodoxa din toata monarhia austro-ungara..

Pentru facilitarea studiilor, Biblioteca Tarii a fost cedata noii universitati, devenind astfel o biblioteca universitara.

In Basarabia, dupa 1812, cand ea intra in componenta Imperiului Rus si devine Gubernia Basarabia, incepe un proces, initial relativ lent, ulterior tot mai accentuat, de influentare in vederea atenuarii specificului national romanesc.

Nu detinem date complete privind numarul,de scoli publice de stat si scoli eparhiale la inceputul secolului al XlX-lea si nici despre gradul de alfabetizare a populatiei. O anumita imagine ne ofera datele privind scolizarea copiilor de clerici. De exemplu, in legatura cu aceasta, intr-o importanta lucrare de istorie se mentioneaza ca in 1815, in eparhia Basarabiei, diri 2650 de copii de clerici, in varsta de 15 ani, stiau carte 886, din 286 in varsta de 15-20 ani frecventasera scoala 244, iar din 179 tineri trecuti de 20 de ani 101 stiau sa scrie si sa citeasca, in acelasi timp, in lucrari de istorie se arata ca treptat numarul scolilor de stat in care se preda in limba romana a scazut, astfel incat in 1841 mai era admisa predarea in limba romana numai in scolile din Hotin si Balti.   Ultimul abecedar in limba romana a fost tiparit in 1865 la Chisinau, cu titlul 'Abeceda romana, compusa pentru Scoalele elementare de Ivan Donceru'. Din 1867, predarea in limba romana este eliminata din toate scofile publice din Basarabia. Dupa aceasta data toate scolile intretinute de cler, de zemstve sau de stat erau scoli rusesti, cu limba rusa de predare. Populatia majoritara romaneasca, nu se bucura nici macar de clementele acordate minoritatilor din aceasta provincie. Germanii, bulgarii, grecii, evreii aveau scolile lor nationale.

In Basarabia, in a doua jumatate a secolului al XlX-lea, erau trei tipuri de scoli elementare si anume: scoli bisericesti, cu un curs de trei ani in trei grupuri; scoli ministeriale, cu o singura clasa in patru grupuri la sate si cu doua clase si sase grupuri la orase; scolile zemestvelor, organizate in acelasi mod cu cele ministeriale.

In 1912, in Basarabia sunt consemnate 1709 scoti primare, din care 1038 erau ministeriale si 671 eparhiale. Cu toate ca populatia romaneasca era de circa 70% din locuitorii Basarabiei, in scolile intretinute si din darile acestora nu se invata romaneste de circa o jumatate de secol.

Invatamantul secundar nu cunoaste nici el o evolutie mai favorabila, in 1833 s-a deschis la Chisinau un liceu rusesc cu sapte clase, la care, pana in 1873, s-a predat si limba romana ca disciplina facultativa pentru, elevii romani, in 1835 s-a deschis pe langa acest liceu un internat pentru copiii demnitarilor cu stare, numit Pensionul Nobilimii, la care limba romana era facultativa. Ulterior, s-au deschis gimnazii si licee de baieti si de fete si in alte orase, in 1912 functionau in Basarabia 56 de scoli secundare de baieti si de fete, cu limba de predare rusa si la care limba romana nu se mat preda nici macar facultativ.

In epoca, absolventii de liceu isi puteau .continua studiile, la universitatile din Odessa, Kiev, Harkov, Dorpat, Moscova, Sankt Petersburg etc. Foarte rar, se mentioneaza in literatura de specialitate, se intampla ca un absolvent de liceu din Basarabia sa-si urmeze studiile la lasi sau Bucuresti. Motivul il constituiau posibilele sicane ale autoritatilor rusesti, la intoarcerea de la studii.

Biblioteca Obsteasca din Chisinau, infiintata in 1832 si dotata-din subscriptie publica, numara, in 1899, impresionanta cifra de 20000 volume, din care insa nici unul nu era in limba romana.

In Transilvania, ca si in celelalte provincii istorice romanesti aflate atunci sub adminstratii straine, invatamantul cunoaste, pentru populatia majoritara, romaneasca, vicisitudini si neimpliniri.

Inca in 1842, asa cum am mai aratat, Dieta ungara voteaza un Proiect de lege care prevedea introducerea in mod progresiv, intr-un rastimp de zece ani, a limbii maghiare in locul limbii latine in administratie si justitie .si in locul limbii romane in scoli si biserica, proiect ce avea sa tensioneze relatiile, deja deteriorate, dintre romani si oficialitatile ungare.

In urma acordului austro-ungar, incheiat in februarie 1867, privind crearea statului dualist Austro-Ungar, se accentueaza tendinta de deznationalizare a romanilor din Tran­silvania, prin adoptarea, in decursul urmatoarelor decenii, a unei suite de legi in acest scop. Astfel, in decembrie 1868 Parlamentul ungar voteza o lege a nationalitatilor, 'Legea XLIV', si o lege a invatamantului, respectiv 'Legea XXXVIII', care intareau asuprirea nationala a romanilor transilvaneni, prin asertiunea ca in Ungaria exista o singura natiune, cea ungara, iar singura limba oficiala a statului este limba acesteia, in mai 1879, Parlamentul ungar voteza o lege scolara, 'Legea Trefort', care prevede obligativitatea predarii limbii maghiare in toate scolile elementare din teritoriile incluse .Ungariei, iar in 1891 se voteza o noua lege scolara, prin care limba maghiara devine obligatorie si in gradinitele si leaganele (caminele) de copii, in sfarsit, in martie si aprilie 1907, Parlamentul ungar voteza legile scolare, 'Legile Apponyi', prin care au fost desfintate scolile confesionale romanesti, slovace si sarbe.

Pe fundalul acestui cadrul legislativ si in limitele lui, invatamantul romanesc, al populatiei majoritare, s-a desfasurat cu multa greutate. Totusi, au functionat o serie de scoli romanesti. In 1872, liceele publice maghiare aveau 24590 de elevi, cele germane 3948, iar cele romanesti 2270.

Dupa impunerea dualismului Austro-Ungar, reactia romanilor transilvaneni s-a manifestat in dublu plan: cultural-religios si politic,

. Mitropolitul Andrei Saguna, da, in 1868, Statutul Organic, potrivit caruia alegerea preotilor, protopopilor, episcopilor si mitropolitului, cat si a invatatorilor, precum si gospodarirea bisericii, se faceau de catre intreaga comunitate romaneasca, clerici si laici la un loc. Urmare a acestui fapt, numarul scolilor primare sustinute material de comunitati creste in mod simtitor, in plus, se infiinteaza un liceu si o scoala comerciala la Brasov si un liceu la Brad. Seminarul Teologic din Sibiu este reorganizat si denumit Andreian, dupa numele lui Andrei Saguna. Au fost insa si cazuri .de desfiintare a unor scoli romanesti. Astfel, in urma 'Legilor Apponyi',. in numai cinci ani,.din 2975 scoli primare romanesti au fost inchise 320.

In Maramures, in 1861 a luat fiinta o asociatie culturala a romanilor, care a infiintat o Preparandie, pentru pregatirea invatatorilor romani. Aceasta a functionat 9 ani si a pregatit 120 de tineri pentru scolile romanesti maramuresene, in 1870 isi inchide portile din cauza masurilor luate de oficialitatile ungare dupa instaurarea dualismului.

In Transilvania, prima ..institutie de invatamant superior cu predare in limba romana se infiinteaza in 1919; respectiv Academia Comerciala din Cluj.

Un moment de exceptie pentru invatamantul, stiinta si cultura romaneasca l-a constituit crearea Academiei Romane in 1866, cu sprijinul nemijlocit al lui CA. Rosetti Guvernul aproba infiintarea la Bucuresti a unei Societati Literare, care, un an mai tarziu, in 1867, se reorganizeaza sub denumirea de Societatea Academica Romana, avand trei sectii: literatura si lexicologie, istorie si arheologie, stiinte naturale. Aceasta Societate, organizata dupa modelul Academiei Franceze, isi va dovedi o veritabila vocatie romaneasca, alegand intre membrii sai carturari din toate teritoriile locuite de romani, in 1879 isi schimba titulatura, devenind Academia Romana.

CONCLUZII

Examinarea evolutiei economiei romanești in epoca statal modernǎ, dupǎ anul 1859, se deschide ca un tablou succint asupra fizionomiei economico-sociale a tǎrii.

Constituirea statului national modern a reprezentat un eveniment crucial in istoria romanilor, el a deschis, in urma dezideratelor și actiunii cercurilor politice nationale, calea prefacerilor sociale a dobandirii independentei de stat, a promovǎrii unui progres economic, social și cultural fǎrǎ precedent.

Formarea organismului economico- social modern s-a desfǎșurat intr-un camp larg de domenii și in planuri variate, exprimand procese și tendinte de transformǎri cardinale ale epocii de tranzitie:

De la regimul statal feudal la regimul democratic constitutional al statului de drept;

De la regimul juridic vechi, intemeiat pe privilegii ereditare și ranguri, pe constrangeri extraeconomice, la regimul institutional și legislativ modern.

De la economia preponderent naturalǎ la economia marfarǎ, bǎneascǎ, in general, de piatǎ liberǎ, trecerea la economia marfar capitalistǎ;

De la procesele de productie manuale, spre procesele și tehnologiile mecanizate;

De la productia socialǎ, cu structurǎ eminamente agrarǎ, spre cea industrialǎ;

De la alcǎtuiri social aristrocratice și subordonat iobǎgia, spre structuri sociale, cu clase proprietare de averi, capitaluri și clase neproprietare, salariate;

In sectorul infrastructurii - construirea sistemului modern, mecanizat de cǎi și mijloace de transport, comunicatie și telecomunicatie.

In domeniul instructiunii publice și culturii, a inceput alfabetizarea populatiei, crearea invǎtǎmantului obligatoriu, liceal și superior, a celui profesional și infiintarea institutiilor.

La capǎtul perioadei de tranzitie, insǎ, organismul economico -social romanesc apǎrea, totodatǎ, și cu mari decalaje și neampliniri dar, in linii generale, afirmand caracterele sociale predominante ale sistemului economic capitalist, insǎ cu un sector majoritar agrar-tǎrǎnesc. Panǎ la stadiul de sistem dezvoltat, preponderent industrializat și urbanizat era un drum mai lung de parcurs pe care tipul capitalist din economia romaneascǎ il atinge in anii 1938-1939. Pentru Romania , anul 1914 reprezinta sfarșitul unei epoci de exceptionalǎ importantǎ in evolutia sa, intreruperea unei perioade de dezvoltare a tǎrii.




Axenciuc, V., Introducere in istoria economicǎ a Romaniei, Epoca modernǎ, Edit. Fundatiei ,, Romania de maine'' , București 1997.


Axenciuc, V., Evolutia economicǎ a Romaniei, Cercetǎri statistico istorice 1859 - 1947, vol.I, Industria, București 1996.



Axenciuc, V., Evolutia economicǎ a Romaniei, Cercetǎri statistico istorice 1859 - 1947, vol.I, Agricultura, București 1996.


Giurescu, C.C., (coordonator), Matei, H., Constantiniu,F., Istoria Romaniei in date, Mica intreprindere poligraficǎ ,, Crai nou" , Chișinǎu 1992.


Constantinescu, N.N, Istoria economicǎ a Romaniei, Ed. Economicǎ, București, 1997.


Constantinescu, N.N, Acumularea primitivǎ a capitalului in Romania, Ed. Academiei Romane, București, 1991.



G.iurescu, C.D., Istoria ilustratǎ a romanilor, Ed. Sport -Turism, București, 1981.


8. Malinschi, V., Din trecutul invǎtǎmantului economic, Ed. Academiei, București 1978.


9. Mureșan M. , Mureșan D. , Istoria economiei , Editura Economicǎ , București 1998.


10. Mewes, E., Specialistul in istoria agriculturii din Romania, Ed. Tehnicǎ Agricolǎ, București, 1992.


11. Manolache, A., Pǎrnutǎ, G., (coordonatori) , Istoria invǎtǎmantului din Romania, vol.II, Ed. Didacticǎ. și Pedagogicǎ, București , 1993.


Sutǎ, N., ( coordonator), Istoria comertului și a politicii comerciale romanești, Ed. Economicǎ, București, 1998.







Alegeri la Creditul funciar rural, București 1906 ( Constantin Sǎvulescu )




 




Mureșan M. , Mureșan D. , Istoria economiei , Editura Economicǎ , București 1998, pg.181-185



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }