QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Moduri si forme de organizare si desfasurare a activitatilor didactice la obiectul istorie in clasele primare








MODURI SI FORME DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE LA OBIECTUL ISTORIE IN CLASELE PRIMARE

            Toate componentele procesului de invatamant, avand in vedere ca el este un proces organizat, se articuleaza in conformitate cu anumite legitati si principii care asigura, in cele din urma, realizarea obiectivelor pedagogice. Cadrul in care se realizeaza articularea dintre aceste componente ale procesului de invatamant este forma de organizare. Ea realizeaza un consens si o imbinare armonioasa intre activitatea de predare si activitatea de invatare / evaluare. Aici, toate activitatile, cu tot ceea ce implica ele ( obiective, principii, mijloace etc.)Sunt corelate si puse de acord printr-o conlucrare permanenta dintre ele. In functie de modul in care se realizeaza aceasta conlucrare pot fi delimitate diferite forme de organizare, constituite istoric si diversificate in scoala contemporana.103

            Randamentul procesului de invatamant depinde nu numai de calitatea si contributia diverselor sale componente, ci si de modul in care interactioneaza si se deruleaza ele intr-un cadru organizatoric dat. A adopta o forma de organizare inseamna a crea conditii integrarii intr-un tot coerent a acestor componente.





            Functia fundamentala a acestui cadru organizatoric este de a imprima un sens unic activitatii cadrului didactic si elevilor, oferindu-le acestora din urma posibilitati de a-si exprima intreaga personalitate prin solicitari multiple si diversificate.104

            In functie de particularitatile pe care le imbraca aceasta relatie, determinate, pe de o parte, de numarul elevilor si modalitatilor de colaborare dintre ei, iar pe de alta parte de atributiile cu care sunt investite activitatile de predare/ evaluare a cadrului didactic si cea de invatare a elevilor, s-au constituit forme diferite de organizare.

            Formele de organizare si desfasurare a activitatilor didactice, dupa locul de desfasurare, sunt activitati didactice in cadrul scolii si activitati didactice extrascolare ( in afara scolii).Evident, in procesul de predare / invatare / evaluare a istoriei la clasele primare, preponderente sunt activitatile didactice desfasurate in scoala, dintre care, forma principala de organizare a procesului de invatamant este lectia.

            Tipul de lectie „ este un anumit mod de constituire si insusire a lectiei”, determinat de obiectivul fundamental urmarit. Lectia nu este o activitate didactica rigida, ci una complexa, un model flexibil proiectat, pornindu-se de la obiectivul fundamental, in functie, de care este numita fiecare categorie de lectie.

            Ca unitate de instruire sau microsistem, lectia condenseaza intr-un tot unitar elementele si variabilele predarii si invatarii, continutul informational, obiective operationale, strategii si mijloace didactice, particularitatile psihice ale elevilor, organizarea psihosociala a colectivului, personalitatea cadrului didactic etc., toate fiind subordonate logicii actiunii educationale.

Dupa sarcina didactica sunt mai multe tipuri de lectii folosite frecvent si la obiectul Istorie : lectii de comunicaredobandire de cunostinte; lectii de formare a priceperilor si deprinderilor ; lectii de consolidare – sistematizare a cunostintelor ; lectii de recapitulare ; lectii de evaluare; lectii mixte( combinate ); lectii de sinteza.105

Tipul de lectie cel mai des folosit in cadrul procesului de predare – invatare a istoriei in clasele primare este lectia de comunicare – dobandire de noi cunostinte.

Particularitatile psihice ale scolarilor mici  - capacitatea limitata de concentrare a atentiei in directia unui singur tip de activitate pe o durata mai mare, posibilitati reduse de autocontrol, aparitia rapida a oboselii impun desfasurarea, pe parcursul unei ore didactice, a unor activitati cat mai variate. De aceea, lectia de comunicare – dobandire de cunostinte in aceasta etapa scolara are o organizare specifica si este cunoscuta sub denumirea de lectie mixta sau lectie combinata. Aceasta inseamna ca, pe parcursul aceleiasi ore se indeplinesc mai multe sarcini didactice : verificarea  cunostintelor dobandite anterior de elev; dobandirea de noi cunostinte; fixarea si sistematizarea lor. Cu toate acestea sarcina didactica fundamentala si care ocupa cea mai mare parte a lectiei ramane dobandirea de noi cunostinte.106

Acest tip de lectie, daca este bine conceputa, proiectata si realizata de catre cadrul didactic, folosindu-se metode, procedee si strategii didactice adecvate, mijloace  didactice eficiente, asigura participarea activa si constienta a elevilor in procesul invatarii istoriei, iar invatatorul / institutorul are posibilitatea sa verifice curent rezultatele obtinute de elevii sai in invatarea istoriei, sa depisteze la timp lacunele, greselile tipice si sa intreprinda actiunile necesare in vederea evitarii  ramanerii in urma la invatatura.

Secventele lectiei sunt : momentul organizatoric; verificarea cunostintelor insusite anterior; captarea etentiei; anuntarea temei si a obiectivelor, lectiei care urmeaza a fi predata; dirijarea invatarii noului continut; asigurarea retentiei si a transferului ; realizarea feed – backului ( de regula printr-o fisa de evaluare) ; incheierea lectiei ( tema pentru acasa, aprecieri asupra desfasurarii lectiei – frontale si individuale, aprecieri prin calificative.

La clasele primare ordinea etapelor (momentelor)  la lectia combinata (mixta) ramane aceeasi – organizarea clasei pentru lectie, captarea atentiei elevilor , actualizarea cunostintelor invatare anterior (verificarea lor), pregatirea elevilor pentru asimilarea noilor cunostinte, comunicarea si asimilarea noilor cunstinte, fixarea  cunostintelor predate, conexiunea inversa , prin evaluarea continua.

In vederea asigurarii eficientei lectiei de comunicare – dobandire de noi cunostinte / combinata, este necesar ca invatatorul/ institutorul sa respecte urmatoarele cerinte / conditii/ factori :

-        integrarea lectiei intr-un sistem de lectii in conformitate cu cerintele prgramei scolare ;

-        stabilirea contributiei sale in realizarea obiectivelor sistemului de lectii in raport cu locul pe care-l ocupa;

-        stabilirea ponderii fiecarei sarcini didactice in raport cu importanta ei pentru realizarea sarcinii urmatoare;

-        stabilirea formelor de desfasurare ( activitate frontala, pe grupe, individuala), in raport cu continutul lectiilor, cu particularitatile clasei si cu mijloacele de invatamant de care dispune;

-        stabilirea, in functie de continutul temei, si de nivelul de pregatire al elevilor, a modalitatilor de tratare diferentiata a locului acestora in desfasurarea lectiilor si a timpului care trebuie acordat pentru aceasta ;

-        elaborarea,  dupa necesitate, a unor fise de lucru pentru activitatea independenta a elevilor, pe care, in functie de conditii, le va proiecta, le va multiplica sau le va  scrie la tabla.107

Exemplu :

Iata cum se pot concretiza cerintele de mai sus in organizarea lectiei de comunicare / dobandire de noi cunostinte / mixta sau combinata privind „ Intemeierea statului medieval romanesc al Moldovei”. Lectia / tema face parte din sistemul de lectii (unitatea de invatare) „ Intemeierea statelor medievale romanesti”, unde sunt cuprinse si temele privind crearea statelor romanesti Transilvania si Muntenia, la care se pot adauga date despre formatiunile politice prestatale si crearea statului dobrogean.

Aceste lectii sunt strans legate intre ele prin problema pe care o analizeaza – procesul istoric al aparitiei si afirmarii statelor medievale romanesti. Fiecare lectie din sistem / unitatea de invatare, contribuie la intelegerea acestui proces unitar, dar reprezinta, totodata, si o tema de sine statatoare, prin faptul ca releva particularitatile istorice impuse acestui proces de factori interni si externi specifici fiecarei tari, pe o anumita zona geografica.

Datele concrete despre intemeierea Moldovei ajuta la intelegerea aceluiasi proces care a avut loc anterior in Transilvania si Muntenia, dar si pentru creearea statului doborogean.

Pentru intelegerea de catre  elevi  a intemeierii statului romanesc de la est de Carpati, cadrul didactic va porni de la stabilirea scopului si obiectivului sistemului de lectii / unitati de invatare. Scopul acestei unitati de invatare il constituie cunoasterea de catre elevi a desfasurarii acestui proces in spatiul romanesc, pentru a intelege ca acest fenomen istoric s-a petrecut in aceleasi conditii istorice, a fost asemanator de o parte si de alta a Carpatilor. De asemenea,  intemeierea statelor medievale romanesti se aseamana, in linii generale, cu procesul similar petrecut pe plan european.

In urma studierii acestei unitati de invatare elevii trebuie :

-        sa cunoasca conditiile istorice si cauzele comune care au determinat intemeierea statelor medievale romanesti;



-        sa descrie conflictele militare care au avut loc cu acest prilej;

-        sa identifice izvoarele istorice care relateaza despre procesul intemeierii statale;

-        sa localizeze in timpul istoric si spatiul geografic teritoriile si secolele in care s-a realizat statul medieval romanesc, cu ipostazele sale intra si extra carpatice;

-        sa opereze corect cu continutul notiunilor : voievodat, tara, stat independent, stat autonom, vasalitate, suveranitate, suzeranitate, voievod, domnitor, boieri, Biserica, descalecat;

-        sa motiveze, prin relevarea asemanarilor si deosebirilor desfasurarii acestui proces in Tarile Romane, ideea ca poporul roman a fost  unul si acelasi in toate aceste state, iar faptul ca au aparut mai multe state romanesti se datoreaza cu deosebire factorilor externi, iar fenomenul este unul mai larg european (pluristatalitatea in acelasi spatiu etnic );

-        sa  releve importanta aparitiei statelor romanesti in evolutia poporului roman, de asemenea, in planul dezvoltarii societatii medievale europene.

In functie de aceste obiective generale se vor stabili obiectivele lectiei „Intemeierea statului medieval romanesc Moldova”, care pot fi urmatoarele :

-        sa redea particularitatile desfasurarii procesului intemeierii statului medieval Moldova ;

-        sa localizeze pe harta istorica si geografica hotarele Moldovei pe parcursul secolului XIV;

-        sa descrie etapele intemeierii statului, sub voievozii Dragos si Bogdan I;

-        sa marcheze momentul dobandirii independentei statului fata de pretentiile regatului Ungariei;

-        sa inteleaga si sa foloseasca corect notiunile : voievod, voievodat, descalecat, independenta, stat independent;

-        sa retina principalele momente ale consolidarii statului Moldova  dupa domnia lui Bogdan I, pana la domnia lui Alexandru cel Bun;

-        sa releve asemanarile si deosebirile intre intemeierea Voievodatului Moldovei si cele ale Transilvaniei si Munteniei ;

-        sa evidentieze importanta istorica a intemeierii Moldovei  pentru istoria romanilor si istoria europeana.

Aceasta lectie se poate desfasura pe baza activitatii frontale, in cadrul careia mijloacele didactice au o insemnatate deosebita in realizarea obiectivelor didactice ( harta istorica si geografica, tablouri si portrete istorice), beletristica istorica, izvoare istorice, diapozitive si casete audio – video, imagini cu monumente istorice, laice si religioase).

In urmatoarea etapa se pot da elevilor sarcini de lucru, prin fise independente de lucru, probleme formulate avand grade diferite de dificultate, in functie de nivelul de pregatire al elevilor (tratare diferentiata).Tema pentru acasa va avea in vedere aceleasi criterii de diferentiere, in plus, solicitand elevilor mai multe date fata de cele existente din manual sau cele comunicate la lectie, pentru a le stimula curiozitatea si dragostea pentru istorie si personalitatile care au ilustrat-o.

Lectia de recapitulare si sistematizare ( de fixare sau consolidare) vizeaza , in principal, consolidarea cunostintelor insusite, dar si aprofundarea lor in completarea unor lacune. Se realizeaza prin recapitulare; recapitularea nu inseamna reluarea intr-o forma identica a unitatilor de continut insusite anterior.Conditia de baza a eficientizarii acestui tip de lectie o constituie redimensionarea continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitiva relevanta, astfel incat elevii sa fie capabili de conexiuni care sa permita eplicatii din ce in ce mai complete si de explicatii optime si operative in contexte din ce in ce mai largi ale cunoasterii.108 In acest sens J.S.Bruner aprecia ca „ Invatarea, nu trebuie doar sa ne conduca undeva : ea trebuie sa ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare”.109

Pentru ca acest tip de lectie sa contribuie la realizarea obiectivelor predarii / invatarii istoriei la clasele primare, este necesar ca in desfasurarea lectiei sa se utilizeze o varietate de metode si procedee didactice. Se pot folosi in special, acele metode care pun pe elevi in situatia ca prin analize si comparatii sa dea o rezolvare independenta si creatoare problemelor discutate. In cadrul lor, invatatorul / institutorul are posibilitatea sa deplaseze accentul de pe intrebarile cu functii reproductive, care se adreseaza in special memoriei, pe intrebarile – problema, care au un aport formativ deosebit.

Acest tip de lectie se poate desfasura, cu deosebire, pe baza activitatii frontale si, in functie de continutul temei, de nivelul de pregatire al clasei, poate fi alternata cu activitatea independenta.

Prin lectiile de recapitulare si sistematizare se realizeaza corelarea cunostintelor, atat in spatiul interior al istoriei cit si cu alte discipline scolare : geografie, limba si literatura romana, cunoasterea mediului, religie, stiinte etc. Intrucat elevii sunt pusi in situatia de a-si restructura cunostintele, a le pune in relatii noi si a opera cu ele in conditii variate, lectiile de recapitulare / sistematizare / fixare / consolidare le formeaza si o anumita modalitate de a gandi, un anumit stil intelectual de abordare a problemelor, de solutionare a problemelor noi pe care le au de rezolvat.

Pentru a realiza in cele mai bune conditii aceste lectii, cadrul didactic, inca de la inceputul anului scolar, trebuie sa stabileasca locul pe care acestea  trebuie sa-l ocupe in activitatea de predare / invatare a istoriei. De regula, aceste lectii sunt planificate dupa parcurgerea unor capitole mai importante din continuturile predate si desigur, la sfarsitul semestrului sau anului scolar. Manualele alternative de istorie pentru clasa a IV-a contin astfel de lectii, locul lor fiind bine definit in economia materiei predate. Lectiile de acest tip mai sunt denumite de „sinteza”, o varianta a lectiilor de recapitulare / sistematizare, plasate in timp la sfarsitul anului scolar. Cateva titluri posibile : Padurea in viata poporului roman; Din trecutul localitatii; Permanenta legaturilor intre romani; Personalitati ale culturii romanesti; Viata copiilor de-a lungul timpului ; Carturari si carti in istoria romanilor etc.



Structura orientativa a acestui tip de lectie :

-        prezentarea continutului , a obiectivelor si a unui plan de recapitulare (data si problemele de recapitulat se anunta din timp elevilor);

-        recapitularea continutului pe baza planului stabilit;

-        realizarea de catre elevi a unor lucrari pe baza cunostintelor recapitulate ;

-        aprecierea activitatii elevilor ;

-        precizarea si explicarea temei.

In functie de intinderea continutului supus recapitularii ( o tema, un capitol, materia unui smestru sau a unui an scolar) avem variante ale acestui tip de lectie : lectie de repetare curenta; lectie de recapitulare pe baza unui plan dat ( la sfarsit  de capitole); lectia de sinteza ( la sfartit de semestru, an scolar).

            Pentru ca recapitularea sa contribuie in mod eficient la aprofundarea problemelor abordate, atat in cadrul lectiilor de recapitulare curenta cat si finala, cadrul didactic trebuie sa acorde o atentie deosebita selectarii cunostintelor ce vor constitui continutul lor.

Noutatea in lectiile de recapitulare consta, in primul rand, in abordarea problemelor din alte unghiuri de vedere decat cele cunoscute de elevi si, in al doilea rand, in folosirea unor mijloace de invatamant deosebite de cele folosite in lectile anterioare.

Exemplu: In cadrul lectiilor de recapitulare poate fi inclusa si lectia cu tema : Crestinismul si Biserica in istoria romanilor, care poate fi de recapitulare si sistematizare finala( la sfarsitul anului scolar). Lectia poate avea urmatorul plan de idei sau de probleme: :

1.     Aparitia si raspandirea crestinismului in spatiul romanesc

2.     Constituirea institutiei bisericesti ortodoxe si rolul sau in consolidarea statelor romanesti (Mitropoliile si episcopiile)

3.     Personalitati ale Bisericii Ortodoxe Romane – oameni de cultura si sustinatori ai culturii romanesti;

4.     Mari ctitori ai Bisericii stramosesti in Evul Mediu ;

5.     Raspandirea cartilor religioase in limna romana ;

6.     Credinta comuna a romanilor – factor al indeplinirii idealurilor nationale;

7.     Martiri ai credintei la romani:

8.     Importanta crestinismului si Bisericii in afirmarea identitatii culturale si politice a poporului roman.

Avand in vedere problematica vasta a temei, cea mai mare parte a lectiei se poate desfasura frontal, printr-un dialog intre invatator si elevi. Prin intrebari bine formulate, cadrul didactic va conduce elevii spre surprinderea esentialul din problemele studiate. Pentru ultima problema din planul temei, elevii pot primi fise de lucru pe care sa le completeze independent.

Un alt tip de lectie folosit la obiectul istorie, in clasele primare, este lectia de evaluare ( de verificare si apreciere a cunostintelor de istorie).

Verificarea si aprecierea rezultatelor obtinute de elevi in invatarea istoriei trebuie sa se faca de catre cadrul didactic pe tot parcursul studiului istoriei, in toate tipurile de lectii.

Data fiind importanta acestei sarcini didactice, particularitatile scolarilor mici si complexitatea continutului istoriei se impune si organizarea unor lectii speciale de evaluare a randamentului scolar.

Lectiile de evaluare se organizeaza, de obicei, dupa studierea unor capitole sau a unor teme. Ele pot fi organizate in urmatoarele modalitati : verificarea orala sau prin intermediul unor lucrari scrise (teste).

Lectiile de verificare si apreciere a rezultatelor scolare urmaresc, in principal, constatarea nivelului de pregatire a elevilor, dar si actualizarea si incadrarea in noi cadre de referinta si semnificare, cu consecinte importante asupra viitoarelor trasee de invatare.110 In manualele alternative de istorie pentru clasa a IV-a sunt incluse, dupa fiecare mare capitol de istorie nationala, lectii speciale de evaluare, care se adauga evaluarii curente din lectiile de comunicare / dobandire de noi cunostinte.

Specificul lectiilor de verificare orala consta in faptul ca verificarea se poate realiza frontal, individual, sau se poate aplica o forma combinata.

Specificul lectiilor de verificare prin intermediul lucrarilor scrise consta in faptul ca elevii pot lucra in ritm propriu, rezolva probleme cu diferite grade de dificultate, iar rezultatele obtinute de elevi se discuta special, intr-un timp rezervat anume acestei activitati.

Pentru asigurarea eficientei lectiilor de verificare si apreciere este necesar ca invatatorul / institutorul, in activitatea sa didactica sa respecte urmatoarele cerinte :

-        sa planifice etapa in care trebuie sa se organizeze asemenea lectii ;

-        sa stabileasca modalitati de organizare (orala sau scrisa);

-        sa elaboreze din timp probele de evaluare a randamentului scolar, precum si criteriile de apreciere;

-        sa analizeze dupa fiecare lectie, rezultatele obtinute de elevi.

Trebuie sa precizam ca, in functie de complexitatea temei, de nivelul clasei, de timpul afectat verificarii /evaluarii , se poate opta si pentru o modalitate combinata de apreciere orala si scrisa, ponderea uneia sau alteia dintre modalitati stabilindu-se de catre cadrul didactic.

In vederea elaborarii probelor (orale si scrise ) de evaluare a rezultatelor obtinute de elevi in invatarea istoriei, este necesar ca invatatorul sa respecte urmatoarele cerinte :



-        sa defineasca cu precizie obiectivele probei ;

-        sa stabileasca dimensiunea probei in functie de obiectivele urmarite;

-        sa stabileasca ordinea sarcinilor in proba, dozarea dificultatilor, in asa fel incat, la inceputul si la sfarsitul probei sarcinile sa fie mai putin dificile.

Structura metodica a unei lectii de evaluare / verificare si apreciere), in general, are urmatoarele secvente : prezentarea problemelor ce urmeaza a fi verificate ( continutul verificat); enuntarea modului in care se va desfasura controlul desfasurarea  controlului; aprecierea si analiza rezultatelor (sugestii in legatura cu valorificarea continuturilor actualizate in activitatea viitoare).

Modele de itemi, de evaluare se regasesc in toate manualele alternative de istorie pentru clasa a IV-a, precum si baremul aferent, acestea fiind doar exemple pentru cadrul didactic, care poate intocmi multe alte variante de probe scrise, in functie de conditiile psiho-pedagogice concrete din fiecare clasa de elevi.

In ciclul primar se pot desfasura in situatii speciale (mai ales in mediul rural), lectiile in conditiile muncii simultane, acolo unde numarul elevilor intr-o clasa in ciclul primar este mic si nu permite organizarea de clase distincte de elevi pentru fiecare nivel de pregatire.

  Specificul activitatii de predare / invatare/evaluare in conditiile muncii simultane consta in alternarea, in aceeasi ora de curs, a activitatii directe a cadrului didactic cu elevii, cu activitatea independenta a elevilor sub conducerea si indrumarea dascalului.

Alternarea judicioasa a acestor forme de activitate in vederea realizarii obiectivelor procesului de invatamant este asigurata prin : gruparea claselor (grupurilor de elevi), intocmirea orarului si planificarea muncii didactice.111

Gruparea claselor in scolile in care frecventeaza doi invatatori, gruparea clasei I cu clasa a III-a si a clasei a II-a cu clasa a IV-a s-a dovedit a fi solutia cea mai potrivita. In ceea ce priveste stabilirea orarului unei zile sau a unei saptamani de scoala in aceste conditii, trebuie sa se tina seama de specificul obiectului de invatamant, al carui continut poate oferi invatatorului / institutorului posibilitati mai mari sau mai mici de a da teme variate pentru munca independenta. Din acest punct de vedere, istoria nu poate asigura un volum prea mare de teme pentru munca independenta, si de aceea, ea poate fi cuplata, in aceeasi ora cu citirea, abilitatile practice, deoarece aceste discipline cer un timp mai scurt pentru munca directa si permit cadrului didactic sa rezerve un timp mai indelungat pentru activitatea directa cu elevii care studiaza istoria.

In aceste conditii, planificarea trebuie intocmita si pe o saptamana si trebuie sa cuprinda : tema, timpul si continutul activitatii directe si modul cum alterneaza cele doua feluri de activitati in timpul unei ore de curs. De retinut faptul ca, in conditiile predarii simultane, continutul si cerintele programei de istorie sunt aceleasi ca si in conditiile in care se lucreaza cu o singura clasa. Durata unei ore de curs, scopul, obiectivele, continutul, metodele, mijloacele si formele de organizare ale activitatii didactice sunt aceleasi.

Asa cum am mentionat, in afara lectiei, ca principala forma de activitate didactica in predarea  / invatarea / evaluarea istoriei la clasele primare, mai putem adauga si alte activitati cu continut istoric, organizate in mediul scolar, cum ar fi : consultatii didactice, meditatii, cercul de istorie, jocuri si concursuri scolare, serbari scolare, dedicate unor evenimente istorice, intalniri cu personalitati ale culturii, stiintei, istoriei, veterani de razboi etc; activitatile extrascolare, organizate in mediul scolar: excursii, vizite didactice, vizionari de spectacole, filme tematice etc; organizate de alte institutii : tabere nationale de istorie, judetene de documentare si creatie, emisiuni radio si TV etc.112

Dintre cele mai cunoscute si utilizate forme de organizare a procesului de predare – invatare a cunostintelor de istorie in afara scolii sunt vizitele si excursiile scolare tematice, prin care elevii dobandesc cunostinte, isi adancesc, consolideaza si sistematizeaza pe cele dobandite  anterior, pe baza perceperii directe a obiectelor si fenomenelor studiate in conditiile lor naturale sau a unor urme sau reproduceri ale acestora, pastrate in muzee.

O buna organizare a acestor forme de desfasurare a procesului de predare – invatare a istoriei presupune parcurgerea unor etape obligatorii :  pregatirea excursiei si vizitei; desfasurarea acestora si prelucarea datelor si observatiilor elevilor.

In vederea asigurarii eficientei acestor activitati, cadrul didactic trebuie :

-        sa stabileasca, de la inceputul anului scolar, in functie de continutul programei scolare si de zona in care este situata scoala, numarul vizitelor si excursiilor necesare, perioada in care trebuie sa se desfasoare ( semestrul,  luna,  ziua ) si locul (locurile ) unde se vor efectua;

-        sa stabileasca, in raport cu scopul, obiectivele fiecarei excursii si sarcinile de lucru pentru fiecare elev sau grupa de elevi.

 De retinut

            Cum este firesc, tipologia formelor de organizare a  instruirii ramane deschisa si permisiva la noi ipostaze si asocieri.

-        In cadrul acestora, clasificarea, ca si specificitatea fiecarui tip de lectie, ca forma principala de organizare a procesului de invatamant, a altor forme de organizare, nu constituie un sablon, o reteta imuabila, data o data pentru totdeauna.

-        Lectia de comunicare / dobandire de noi cunostinte / combinata are ponderea cea mai mare intre tipurile de lectii specifice predarii / invatarii / evaluarii cunostintelor de istorie in invatamantul primar ;

-        Eficienta predarii / invatarii / evaluarii cunostintelor de istorie in conditiile activitatii simultane depinde de corecta alternare a activitatii directe a cadrului didactic cu clasa, cu munca independenta a elevilor;

-        Formele de organizare didactica extrascolare reprezinta auxiliare eficiente in procesul instruirii, care pot fi utilizate pentru dobandirea, aprofundarea si sistematizarea cunostintelor.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat