Principii active vegetale

Principii active vegetale

Toate plantele isi datoreaza actiunea terapeutica uneia sau mai multor substante chimice, produse de celulele lor. Plantele medicinale sunt intrebuintate in tratamentul multor boli de mai multe secole si chiar milenii dar numai in anul a fost obtinut in stare libera primul principiu vegetal. Acesta a fost morfina, obtinuta din opiu [Cretu si Domasenco,

1. Principii active de natura fenolica

Fenolii din punct de vedere chimic, sunt definiti ca derivati hidroxilati ai hidrocarburilor aromatice. Aceasta grupa de principii active are o larga raspandire in tesuturile vegetale sub forma mono-, di-, tri- si polifenolica, atat in stare libera, cat si combinata; dintre monofenoli se amintesc timolul si izomerul sau carvacrolul din uleiul volatil de cimbru si cimbrisor, cat si anetolul din uleiul de fenicul.

Desi flavonoidele, antocianozidele si taninurile se pot incadra tot in aceasta clasa de principii active de natura polifenolica, totusi, tinand seama de anumite particularitati ale structurii lor, vor fi prezentate ca grupe independente.

Principiile active de natura fenolica prezinta activitati farmacologice multiple si importante; unele sunt antiseptice, carminative, antidiareice, iar altele colagoge si coleretice [Constantinescu si colab.,

2. Principii active de natura glucidica

Din aceasta mare grupa de substante medicamentoase prezinta importanta urmatoarele subgrupe:

1) Ozele, avand ca reprezentant principal glucoza.

2) Holozidele, sau poliholozidele produsi cu greutate moleculara mare, rezultati din condensarea mai multor molecule de hexoze (amidonul si celuloza).

Acestui subgrup de principii active ii apartin:

Pectinele, constituenti normali ai membranei celulare vegetale si care sunt importante din punct de vedere terapeutic prin actiunea lor coagulanta si hemostatica.

Mucilagiile si gumele, produsi rezultati din transformarea membranei celulare vegetale, folosite in medicina atat pentru proprietatile lor emoliente (mucilagiile din diversele organe ale speciilor de Malva si Athaea cat si pentru eficacitatea lor in tratamentul constipatiei (mucilagiile din Semen Lini

3) Heterozidele sau glicozidele rezultate din combinarea unei fractiuni glucidice cu o fractiune neglucidica, numita aglicon sau genina (in cazul glicozidelor cardiotonice si sapanozidelor). Heterozidele obtinute in stare pura, cat si plantele care le contin, ocupa un loc important in terapeutica, deoarece sunt inzestrate cu multiple si variate proprietati farmacologice, datorate structurii chimice a agliconilor lor. Heterozidele sunt numeroase prin natura agliconilor lor, insa, din punct de vedere terapeutic, importante sunt:

Glicozidele cardiotonice a caror genina este de natura steroidica, purtand o lactona nesaturata, in special cele din Digitalis lanata si Digitalis purpurea.

Glicozidele antracenice sau antracenozidele care datorita agliconului lor, in majoritatea cazurilor de natura oximetil-antrachi-nonica, au actiune, in functie de doza, laxativa si purgativa (Cortex Frangulae, Rhizoma Rhei).

Saponozidele (saponinele) sunt heterozide care au genina fie de natura steroidica (digitonina din frunzele de Digitalis) fie de natura triterpenica(din radacinile de Saponaria si Grypsophila prin agitare cu apa dau o spuma abundenta si persistenta, ca si sapunul si hemolizeaza globulele rosii; saponozidele a caror genina este de natura triterpenica au proprietati expectorante si depurative.

Tioglicozidele al caror aglicon contine in molecula lui sulf si constituie esentele de mustar (negru si alb) intereseaza terapeutica prin proprietatile lor revulsive.

Glicozidele cianogenetice dau, prin hidroliza, acid cianhidric.

Flavonoidele si antocianozidele sunt pigmenti raspunzatori, in numeroase cazuri, de culoarea galbena, galben-portocalie a petalelor (flavonoidele) si de culoarea lor rosie, albastra si violeta (antocianozidele). Flavonoidele se bucura de proprietati diuretice si de vitamina P (rutozida) utilizate in afectiunile capilalelor si ale venelor, iar antocianozidele pe langa proprietatile lor de vitamina P, amelioreaza adaptarea vederii la intuneric.

4) Carotenoidele sunt raspunzatoare de culoarea galbena si rosu-portocalie a frunzelor si a unor fructe. Dintre acesti pigmenti o deosebita importanta prezinta β-carotena, in cantitate mare in radacinile de morcov, care in organismul animal si uman, se transforma in vitamina A, ceea ce justifica si denumirea de provitamina A care se mai da acestei carotene.

5) Taninurile sau substantele tanante sunt substante de natura polifenolica in majoritatea cazurilor combinate cu fractiuni glucidice; sunt foarte raspandite in regnul vegetal si inzestrate cu actiune astringenta, antidiareica si antiseptica [Constantinescu si Hatieganu,

Principii amare

Sunt substante cu gust amar, unele insuficient precizate din punct de vedere chimic, altele avand structura glicozidica (principiile amare din Radix Gentianae Datorita gustului lor amar, aceste principii stimuleaza terminatiile nervoase gustative, care, pe cale reflexa, declanseaza sau intensifica secretiile digestive si maresc pofta de mancare [Constantinescu si colab.,

4. Alcaloizi

Sunt compusi naturali de diferite structuri care prezinta urmatoarele caractere comune: contin azot in molecula lor, prezinta reactie alcalina formand saruri cu acizii, si exercita o puternica actiune asupra organismului uman. Numarul total de alcaloizi cunoscuti azi este de peste

Dupa proprietatile lor fizice alcaloizii pot fi compusi cristalini, sau cel putin de consistenta solida (majoritatea lor) si compusi de consistenta lichida (de exemplu: coniina din cucuta, Conium maculatum nicotina din tutun, Nicotiana tabacum Alcaloizii se gasesc in plante sub forma de saruri solubile in apa. Alcaloizii baza, eliberati din saruri, sunt solubili in solventi organici.

Nu in fiecare specie se gasesc alcaloizi, ci doar in pana la din numarul total de specii de plante superioare. Bogate in reprezentati cu continut in alcaloizi sunt familiile Ranunculaceae, Berberidaceae, Papaveraceae, Solanaceae. O serie de plante toxice contin alcaloizi dar, bineinteles, principiul toxic din plantele otravitoare poate sa fie si de alta natura (toxalbumine, glicozide cardiotonice, unele saponozide etc)

La cele mai multe produse vegetale cu continut in alcaloizi, utilizarea in scopuri terapeutice este strict conditionata de doza, iar folosirea lor se face numai sub supraveghere medicala Laza si Racz,

5. Vitamine

Desi cuvantul vitamina a fost creat inca din de catre Funk, intelegand prin el amine care participa la secretul vietii totusi si astazi este destul de dificil sa se dea o definitie simpla acestor substante [Constantinescu si Hatieganu,

In sensul larg al termenului, vitaminele sunt definite ca substante esentiale pentru mentinerea functiilor metabolice normale, care nu pot fi sintetizate in si de catre organism si din aceasta cauza, trebuie sa fie furnizate de o sursa exogena, in special o data cu alimentatia. Insuficienta sau lipsa acestora duce la importante tulburari ale unor aparate sau organe. In aceste cazuri vitaminele indeplinesc rolul de medicamente specifice. Ceea ce nu stiu bolnavii care le folosesc, este faptul ca majoritatea vitaminelor au origine vegetala, plantele contin cele mai multe din vitaminele indispensabile vietii [Bojor si Popescu,

Vitaminele se dizolva in lipide si acestea se numesc liposolubile (A, D, E, K, F), dar si in apa acestea numindu-se hidrosolubile complexul vitaminelor B, H, C, P, U) [Sandu si colab.,

Vitamine liposolubile:

• Vitamina A (retinolul) se gaseste in regnul animal, dar cea mai mare cantitate este continuta de regnul vegetal, sub forma unui precursor al acesteia, denumit caroten sau provitamina A, care se transforma in organismul uman in vitamina A. Cele mai mari cantitati de β-caroten se gasesc in morcov de unde si denumirea caroten (denumirea in limba latina a morcovului-carote).

Din punct de vedere foziologic, vitamina A joaca un rol important in receptia vizuala, avand o actiune de reglare a metabolismului bazal; actioneaza sinergic cu cantitati mici de hormon tiroidian si inhiba activitatea acestuia cand se gaseste in cantitati mari. Se stie de mult ca lipsa vitaminei A din alimentatie impiedica adaptarea vederii la intunericsi determina aparitia unor modificari trofice ale epiteliilor (xeroftalmie) [Bojor si Popescu,

• Vitamina D este antirahitica, avand rol in fixarea calciului si a fosforului. In lipsa ei, in organism se va produce un proces de slabire a sistemului osos si o distrugere a dintilor. Se gaseste in: germeni de grau, uleiuri vegetale, lapte, unt, galbenus de ou, ficat de peste si in polen. [Duta,

Vitamina E (tocoferolurile) este grupa de compusi chimici care intervin in biosinteza sangelui si proteinelor, in procesul de transformare a carotenului in vitamina A. Se gaseste in embrionii graului, porumbului, ovazului, in salata, morcov, catina alba, macese. [Bojor si Popescu,

• Vitamina K are actiune antihemoragica si e un complex de saruri de methylnaphtochinon, care uneste un grup de vitamine cu proprietati biologice asemanatoare. Este raspandita in spanac, mazare verde, tomate, morcov, macese, catina, urzica.
• Vitamina F este un amestec de esteri ai unor acizi grasi nesaturati extrasi din uleiul de floarea soarelui [Duta,

Vitamine hidrosolubile:  

• Complexul vitaminelor B cuprinde cateva vitamine cu structura chimica si actiuni terapeutice variate: B₁, B₂, B₆, B_12. Aceste vitamine sunt componente de baza ale enzimelor, care intervin in metabolismul intermediar al glucidelor, proteinelor si lipidelor. Vitaminele hidrosolubile din grupul B sunt indispensabile metabolismului celular. Prezenta acestora influientiaza favorabil procesul de crestere a organismului si asigura functionarea normala a sistemului nervos central, a sistemului nervos periferic, a aparatului circulator, a mucoaselor, epidermei.
• Vitamina H este necesara in sinteza acidului ascorbic. Este esentiala pentru metabolismul lipidelor si proteinelor. Poate fi sintetizata de catre bacteriile intestinale. Ouale crude impiedica absorbtia biotinei in organism. Alaturi de vitaminele A, B₂, B₆ si nicotinamida exercita actiune sinergetica, avand rol in mentinerea starii de sanatate a pielii. Se gaseste in: ficat de vita, galbenus de ou, faina de soia, drojdie de bere, lapte, orez nedecorticat [Mindell,
• Vitamina C (acidul ascorbic) este antiscorbutica, ducand la disparitia rapida a simptomelor acestei boli. Are importanta majora pentru organism, participa la metabolismul proteinelor si glucidelor, ridica rezistenta organismului la infectii, este tonifianta, are actiune antitoxica, normalizeaza functia stomacului, intestinelor si pancreasului. Se gaseste in citrice, ceapa verde, cartofi tineri, varza alba, dovlecei, ridiche, sfecla, morcov, coacaze, macese, catina alba.

Vitamina P in componenta careia intra unele substante naturale numite bioflavonoide, joaca un rol important in metabolismul hidric, influenteaza metabolismul ionic. S-a stabilit ca este activa numai in prezenta vitaminei C si se gaseste in macese, ardei, ceai verde, nuci verzi, coacaze neagra, citrice [Bojor si Popescu,

• Vitamina U este o forma activa a aminoacidului metionina si se gaseste in varza si alte legume si fructe [Mindell,

6. Uleiuri volatile

Din punct de vedere chimic, acestea nu sunt principii active definite, ci amestecuri de produsi chimici volatili mirositori si lor li se datoreaza mirosul placut al plantelor. Au proprietati antiseptice, avand o actiune microbicida, care variaza de la un ulei la altul si care se datoreaza in special substantelor de natura fenolica ce intra in compozitia lor. Multe uleiuri volatile se gasesc in vanilie, cuisoare, scortisoara, ardei, fructe, citrice, marar, coriandru, fenicul.

Activitatea terapeutica a unui produs vegetal nu se datoreaza numai principiului sau principiilor active ce le contine, ci si altor substante care exista in acest produs denumite substante adjuvante; aceste adjuvante pot amplifica activitatea sau pot sa o prelungeasca si chiar sa o modifice, cum este cazul taninurilor din frunzele de ceai care modereaza si prelungeste actiunea brutala a cafeinei [Constantinescu si colab.,