QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Patologia ficatului, cailor biliare, pancreasului si peritoneului








Patologia ficatului, cailor biliare, pancreasului si peritoneului

Ψ     Hepatite acute virale



•            Hepatita acuta virala este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau chiar pandemii.

•            Aproape toate cazurile de hepatita acuta sunt produse de unul din cei cinci agenți virali: virusul hepatitei A, virusul hepatitei B , virusul hepatitei C, virusul hepatitei D , virusul hepatitei E. Al șaselea virus, virusul hepatitei G a fost descoperit dar rolul sau ramane sa fie stabilit.

         Manifestari clinice : hepatita acuta virala se declanșeaza dupa o perioada de incubație care variaza in funcție de agentul etiologic.

•            Simptomele prodromale sunt sistemice și variabile:

anorexie, greața, astenie, artralgii, tuse, guturai  ce preced  instalarea icterului cu 1-2 saptamani

•            Vindecarea completa din punct de vedere biochimic și clinic si se poate produce in 1-2 luni in hepatitele A și E și in 3-4 luni dupa instalarea icterului in hepatitele B și C 

Ψ     Hepatite virale acute

•           Aspecte macroscopice

            Hepatomegalie cu parenchim hepatic de culoare roșietica sau verzui in cazul  colestazei

•           Aspecte microscopice

•            Degenerescența vacuolara a hepatocitelor cu citoplasma clara și resturi de organite citoplasmatice eozinofile, dispersate. Aspectul inconstant este colestaza, cu prezența bilei in canalicule și pigmentația bruna a hepatocitelor.

Se intalnesc 2 pattern-uri ale distrucției hepatice:

            1) ruptura membranei celulare conduce la citoliza cu  pierderea focala a hepatocitelor. Rețeaua de  fibre de colagen și reticulina sinusoidala este distrusa și macrofagele iau locul hepatocitelor.

            2) apoptoza este cauzata de limfocitele T citotoxice antivirale. Hepatocitele apoptotice se micșoreaza, devin intens eozinofile și au nuclei de aspect fragmentat.

•            In cazuri severe necroza confluenta conduce la bridging necrosis ( porto-portala, porto-centrala, centro-centrala)

•            Celulele Kuppffer sufera un proces de hiperplazie și hipertrofie și sunt incarcate cu pigment de lipofuscina determinat de fagocitoza resturilor hepato-celulare

•            Prezența unui infiltrat inflamator la nivelul tracturilor portale dar și la nivelul parenchimului adiacent determina necroza hepatocitelor periportale. Acest aspect denumit hepatita de interfața este intalnit și in hepatitele cronice.

Ψ     Hepatite virale cronice

Aspecte microscopice

•            In formele ușoare infiltratul inflamator este limitat la nivelul tracturilor portale și este format din limfocite, macrofage, uneori plasmocite și rare neutrofile și eozinofile. Arhitectura ficatului este pastrata dar necroza hepatocitelor poate fi intalnita in toate formele de hepatita cronica.

•            Hepatita cronica virala C este caracterizata de prezența agregatelor limfoide și afectare ductelor biliare in tracturile portale și steatoza macroveziculara focala ușoara/moderata.

•            In toate formele de hepatita cronica bridging necrosis și hepatita de interfața sunt indicatori ai distrucției hepatice progresive.

•            Markerul distrucției hepatice ireversibile este prezenta fibrozei . Inițial sunt afectate de fibroza doar tracturile portale si ulterior se produce fibroza septurilor periportale și apariția septurilor fibroase intre lobuli ( bridging fibrosis )

•            Ca urmare a pierderii hepatocitelor și fibrozei  are loc procesul de fibroza cu apariția de septuri fibroase și noduli regenerativi hepatici. Aceasta entitate este cunoscuta sub denumirea de ciroza postnecrotica.

Ψ     Hepatita virala A

•            Aspectul microscopic este similar hepatitelor acute in general, prezentand doua aspecte:

v      inflamatia periportala si necroza cu sau fara necroza perivenulara

v      colestaza perivenulara

•            Un alt aspect este cel de hepatita perivenulara clasica cu degenerescenta hepatocelulara, cu celule multinucleate si necroza.

Ψ     Hepatita virala B

v      Aspectul microscopic al hepatitei acute este similar hepatitelor acute cu necroza confluenta perivenulara, bridging fibrosis si colapsul parenchimului.

v      Hepatita cronica B are toate caracteristicile hepatitelor cronice: Un aspect histologic distinct este reprezentat de hepatocitele cu citoplasma “sticla mata” cu incluziuni citoplasmatice roz omogene inconjurate de un halou.

v      Aceste incluziuni sunt reprezentate de  reticulul endoplasmatic care care contine AgHBs.

Ψ     Hepatita virala C

v      In cazurile severe se intalnesc leziuni de necroza in jurul venulelor hepatice terminale

v      In infectia cronica  se deosebesc urmatoarele aspecte caracteristice: agregate limfoide proeminente si foliculi limfoizi cu centrii germinativi.

Ψ     Hepatita virala D

v      Un aspect caracteristic este prezenta nucleilor granulari care se datoreaza acumularii AgHVD

Ψ     Hepatita virala E

v      Aspectul clasic - necroza focala cu incluziuni acidofile, degenerescenta vacuolara cu infiltrate limfocitare parenchimatoase si portal. Au un aspect microscopic asemanator hepatitei virale A

Ψ     Hepatita fulminanta

•           Definiție: apare atunci cand insuficiența hepatica progreseaza de la apariția simptomelor la encefalopatie in 2-3 saptamani

Etiopatogenie

Hepatitele virale A și B

•           Reactivarea hepatitei cronice B sau infecția acuta cu herpes virus

•           Toxica: medicamente-Acetaminofen, Izoniazida, antidepresive

•           Intoxicații cu ciuperci (Amanita phalloides)

•           Cauze rare: boala Wilson, hipertermie, necroza hepatica ischemica

•           In 18% din cazuri cauza este necunoscuta

Aspect macroscopic

•           Datorita pierderii masive de substanța, ficatul poate ajunge la o greutate de 500-700 grame dar capsula iși pastreaza dimensiunea. Ficatul este de culoare roșietica. Pe secțiune se observa arii de necroza de culoare roșietica și cenușiu-verzuie și staza biliara.

Aspect microscopic

•            Distrucția completa a hepatocitelor la nivelul lobulilor cu colapsul rețelei de reticulina fara afectarea tracturilor portale.

•             Prezenta unui infiltrat inflamator

•            In cazul supraviețuirii dupa cateva zile se constata prezența unui infiltrat inflamator cu numeroase fagocite.

Ψ     Hepatite autoimune

v   Definiție: Hepatite cronice cu aspecte histologice care nu pot fi diferențiate de hepatitele virale cronice.

v      Predomina la sexul feminin in special la tinere și la femeile aflate la menopauza.

v      Absența markerilor serologici virali

v      Titruri crescute de IgG și gama-globuline (de 1,5 ori mai mari) in ser

v      Nivel crescut al autoanticorpilor: anticorpi antinucleari, anticorpi antimicrozomali din ficat și rinichi (anti LKM 1)

v      Anticorpi antimitocondriali negativi

v      Alte forme de hepatite autoimune se asociaza cu artrita reumatoida, sindromul Sjogren, tiroidite, colite ulcerative

Manifestari clinice - similare altor forme de hepatita cronica

v      Evoluție spre ciroza

v      In cazuri severe netratate 40% din pacienți decedeaza in 6 luni de la diagnostic

Ψ     Aspect microscopic - similar celui din hepatitele cronice cu infiltrat inflamator limfocitar și plasmocitar. Infiltratul inflamator plasmocitar de obicei nu este intalnit in celelalte forme de hepatita cronica

Ψ     Hepatita toxica

v      Afectarea hepatica se poate instala brusc sau in cateva saptamani

v      Poate lua forma necrozei hepatice, colestazei, hepatitei, steatozei, cirozei

v      Hepatita indusa de medicamente este clinic și histologic similara hepatitei cronice virale. Markerii serologici ai infecției virale fac diagnosticul diferențial.

            Caracteristicile leziunilor hepatice induse de toxice sunt:

v      Agentul etiologic (in doza mare determina intotdeauna necroza hepatica)

v      Extiderea leziunilor hepatice (dependenta de doza)

v      Necroza este caracteristic focala(rareori si centrolobulara)

Apar urmatoarele aspecte morfologice:

•            Steatoza macroveziculara- citoplasma clara cu vacuole de grasime, nucleul deplasat la periferie. Se asociaza cu consumul cronic de alcool, expunerea la tetraclorura de carbon, Metrotrexat, toxine din ciuperci

•            Steatoza microveziculara-se asociaza hepatitei severe, cu vacuole mici cu lipide dispersate in citoplasma, nucleul situat central

Sindromul Reye apare la copii și se manifesta cu steatoza microveziculara, insuficiența hepatica, encefalopatie. A fost asociat cu  administrarea de aspirina utilizata in tratamentul diverselor afecțiuni

Ψ     Tipuri de leziuni hepatice induse de medicamente

•           Colestaza –leziuni de colestaza centro-lobulara fara necroza și colestaza panlobulara cu focare de necroza hepatocelulara apar in administarea de Clorpromazin, steroizi, Eritromicina, contraceptive orale

•           Leziuni granulomatoase non-cazeoase sarcomatoide-like pot aparea la nivelul spațiilor porte și parenchimului lobular – in

     administarea de Allopurinol, fenilbutazona

•           Leziuni vasculare-sindromul Budd-Chiari care apare in urma utilizarii contraceptivelor orale, a steroizilor acesta reflectand starea de hipercoagulabilitate

•           Leziuni neoplazice apar rar ca urmare a intoxicațiilor medicamentoase. Adenomul hepatic poate aparea ca urmare a utilizarii contaceptivelor orale, a steroizilor

Hemangiosarcoamele apar in administrarea intravenoasa a dioxidului de thoriu un compus radioactiv folosit pentru vizualizarea cailor hepato-biliare.

•             Necroza toxica hemoragica centrolobulara la un pacient cu supradoza de Acetaminofen

Ψ     Steatoza hepatica (ficatul gras)

Aspect macroscopic: hepatomegalie (pana la 4-6 Kg) cu suprafața neteda, galbui, grasos

Aspect microscopic - Prezența la nivelul hepatocitelor de mici picaturi lipidice (microvezicule)

•            Acumularea lipidelor sub forma macroveziculelor determina compresia nucleului și și deplasarea acestuia la periferia hepatocitului

•            Aceasta transformare este inițial centrolobulara dar in cazuri severe poate afecta tot lobulul.

v      Deși inițial fibroza lipseste sau este minima, odata cu continuarea ingestiei de alcool fibroza se dezvolta in jurul venelor hepatice terminale și se extinde in sinusoidele adiacente. Steatoza hepatica este complet reversibila in cazul abstinenței etanolice

Ψ     Hepatita alcoolica

Aspect microscopic

•            Balonizarea hepatocitelor prin acumularea de grasime și apa

•            Corpii Mallory –hepatocite ce prezinta filamente intermediare de citokeratina și alte proteine vizibile ca incluziuni citoplasmatice eozinofile. Aceștia sunt caracteristici dar nu specifici bolii hepatice alcoolice, fiind intalniți și in ciroza biliara primara, boala Wilson, sindromul de colestaza cronica, tumori hepatocelulare.

•            Neutrofile in jurul hepatocitelor degenerate, in special in cele conținand corpi Mallory.

•            Limfocitele și macrofagele la nivelul tracturilor portale ajung și in parenchimul hepatic. De asemenea se poate identifica fibroza periportala

Ψ     Ciroza alcoolica

Este forma finala și ireversibila a bolii hepatice alcoolice

    Aspect macroscopic:

•           Inițial hepatomegalie (peste 2 Kg), culoare galbui-cenușie

•           In timp se transforma intr-un organ atrofic, de culoare bruna, uneori cantarind mai puțin de 1 Kg

•           Ciroza alcoolica se dezvolta mai frecvent și mai rapid pe fondul hepatitei alcoolice in 1-2 ani

Ψ     Ciroza hepatica

Etiologie

•           Alcoolica

•           Non-alcoolice

•           Hepatite cronice :-virale

                                 -autoimune

                                 -medicamentoase

•           Afecțiuni biliare :–obstrucția cailor biliare extrahepatice



                               -ciroza biliara primara

                               -colangita sclerozanta

•           Boli metabolice:hemocromatoza, boala Wilson, deficitul de alfa1-antitripsina, galactozemie, tirozinemie, intoleranța ereditara la fructoza

•           Criptogenetica

•            Prevalența cirozei este mai mare in țarile cu consum crescut de alcool

•            15% din consumatorii cronici de alcool  dezvolta ciroza și mulți dintre ei survine decesul in urma insuficienței hepatice sau a complicațiilor extrahepatice ale cirozei

•            In mediul urban cu o rata crescuta a alcoolismului ciroza este a treia cauza de deces la barbații sub 45 de ani.

Manifestari clinice

•            Toate formele de ciroza hepatica pot fi silențioase clinic

•            Simptome nespecifice: anorexie, scadere in greutate, fatigabilitate, osteoporoza și in stadii avansate debilitate

•            Tulburari circulatorii in sistemul portal –hipertensiune portala și ascita.

•            Decesul survine prin insuficiența hepatica, hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor esofagiene, encefalopatie

Patogeneza: procesul central este fibroza progresiva și reorganizarea microarhitecturii vasculare a ficatului. In ciroza tipurile I și III de colagen sunt depozitate in lobul formand punți fibroase intinse.

Ψ     Aspecte macroscopice

•            Aspectele variaza dupa forma si etapa evolutiva

•            Volumul poate fi marit sau micsorat, de consistența crescuta, suprafața micro sau macronodulara cu suprafața de secțiune de culoare cenusiu-galbuie sau pigmentata in cazul stazei biliare

Ψ     Aspecte microscopice

            Ciroza hepatica ca și stadiu final al bolii hepatice cronice este definita de trei caracteristici:

v       Punți fibroase septale ( sub forma unor benzi fine sau cicatrici intinse) ce realizeaza legatura intre tracturile portale sau a tracturilor portale cu venele hepatice terminale. Aceasta hiperplazie a țesutului conjunctiv cu remanierea arhitecturii organului determina prezenta  insulelor de parenchim hepatic intr-o masa de țesut conjunctiv.

v       Noduli parenchimatoși cu proliferarea hepatocitelor inconjurați de fibroza și cu  diametru variabil micronoduli - sub 3 mm, pana la macronoduli(diametru peste 3 mm)

v       Remanierea arhitecturii ficatului

Ψ     Ciroza biliara

•            Se datoreaza obstrucției și inflamației cailor biliare intra sau extrahepatice.

•            Se deosebesc doua forme de ciroza biliara: primara și secundara

Ciroza biliara primitiva

Definiție: este o boala hepatica colestatica, cronica, progresiva și uneori fatala caracterizata prin distrucția ductelor biliare intrahepatice, inflamație portala, cicatrici fibroase cu evoluție spre ciroza și insuficiența hepatica.

•            Afecteaza predominant femeile cu un raport intre sexe de 6/1

•             incidența maxima la varste cuprinse intre 40-50 ani

Aspecte clinice :prurit, hepatomegalie, spenomegalie. Icterul apare tarziu in evoluția clinica a bolii. Testele serologice efectuate evidentiaza un nivel crescut al fosfatazei alcaline. Este o afectiune autoimuna fiind asociata

      cu sindromul Sjogren, sindromul sicca, sclerodermie

•            Aspect macroscopic - Volumul ficatului este in general normal dar poate fi marit, de culoare verzuie datorita pigmentului biliar ; suprafața este  fin granulara si caile biliare dilatate

Aspecte microscopice

v      Se constata creșterea țesutului conjunctiv in spațiile portale cu infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

v      In țesutul conjunctiv hiperplaziat se observa numeroase canalicule biliare dilatate și trombi biliari

v      Pigment biliar in celulele hepatice

v      Ruptura canaliculelor cu prezența pigmentului intre celulele hepatice și pereții sinusoidelor

v      Dupa o evolutie trenanata a afectiunii pot aparea bridging fibrosis cu evoluție spre ciroza

Ψ     Ciroza biliara secundara

Definiție: obstrucția prelungita a cailor biliare extrahepatice

Etiopatogenie

•           Colelitiaza extrahepatica

•           Neoplasme ale cailor biliare, ale capului de pancreas sau stricturi rezultate in urma unor intervenții chirurgicale anterioare

•           Cauze obstuctive : fibroza chistica, atrezia biliara, chisturi coledociene

•           Aspectul morfologic inițial este colestaza. Inflamația secundara rezultata in urma obstrucției biliare ce inițiaza fibroza periportala care determina septuri fibroase și noduli de regenerare.

Aspecte macroscopice

•           Suprafața ficatului este acoperita de pigment galben-verzui. Pe secțiune ficatul este dur, de aspect fin granular

Aspect microscopic
Prezenta a numeroase septuri fibroase si canalicule biliare mici ,mari dilatate cu trombi biliari.Existenta de canaliculele biliare mici cu proliferari intinse edem la interfa
ța dintre septuri și parenchim

Ψ     Abcesul hepatic

•            Sunt leziuni solitare sau multiple de dimensiuni variate

Etiopatogenie:

•            Diseminarea bacteriilor arterial sau portal determina abcese multiple mici in timp ce extensia directa sau traumatismele determina de obicei abcese mari solitare. Agentul etiologic poate fi identificat in cazul abceselor fungice sau parazitare.

•            Abcesele localizate subdiafragmatic pot patrunde in cavitatea toracica pentru a determina empiem sau abces pulmonar.

•            Ruptura abcesului hepatic subcapsular determina peritonita sau un abces peritoneal localizat.

Manifestari clinice: febra, durere in etajul abdominal superior, hepatomegalie, icter

Ψ     Tumori hepatice

Tumori hepatice benigne

v      Adenomul hepatic

v   Hiperplazia nodulara focala

v   Hemangiomul

v   Hamartomul

Tumori hepatice maligne

v   Hepatocarcinomul

v   Colangiocarcinomul

v   Hepatoblastomul

Ψ     Adenoamele  hepatice

•           Sunt tumori rare intalnite predominant la femei in timpul perioadei reproductive

•           Sunt leziuni solitare de obicei. Rar se pot prezenta sub forma adenomatozei hepatice cu nodule numerosi cu diametrul scazut si  uneori de peste 10 cm.

•           Aspecte clinice:dureri abdominale, greturi, palparea unei formatiuni abdominale

     Etiologie

•           Utilizare contraceptivelor orale mai mult de 5 ani

•           Steroizi

•           Danazol

•           Carbamazepina

•           Alti factori de risc: sindromul Klinefelter, galactozemia, diabetul zaharat tip I, tirozinemia

Ψ     Adenomul hepatic
Aspecte macroscopice

•           Pe sectiune este de culoare cenusiu-albicioasa, consistenta scazuta, dar poate varia in prezenta necrozei sau hemoragiei.

•           Pot avea marimi variabile dar majoritatea depasesc 10 cm in diametru.

•           Tumora poate fi uneori incapsulata dar capsula nu este completa.

•           Sunt bogat vascularizate. De obicei lipsesc leziunile de fibroza si nodulii

•            Hepatocite cu caracter uniform dispuse in placarde de 1-3 celule. Acestea sunt neregulate in comparatie cu arhitectura hepatica normala. Celulele tumorale au  aceleasi  dimensiuni ca si hepatocitele normale cu un raport nucleo-citoplasmatic normal. Citoplasma este eozinofila cu prezenta de bila, pigment lipofuscinic sau globule lipidice. Atipiile nucleare sunt absente. Compresia sinusoidelor hepatice dau un aspect solid uniform sau dilatarea acestora.Focare de hemoragie si infarct pot fi prezente.

Ψ     Hiperplazia nodulara focala

v      Este o leziune benigna intalnita in special la femei tinere in a treia si a patra decada de viata

Manifestari clinice

             -dureri in etajul abdominal superior, hemoragii

             -frecvent este asimptomatica fiind diagnosticata in timpul unor interventii chirurgicale si investigatii imagistice pentru alte afectiuni

    Testele hepatice sunt in general normale cu exceptia gama-glutamil transpeptidazei care poate fi crescuta.

v                     De obicei sunt leziuni solitare; se intalnesc si leziuni multifocale in aproximativ  20-30% din cazuri

v                     Se  pot asocia cu hemangioamele

Aspect macroscopic

•              Aspect nodular de culoare  maronie ce contrasteaza cu ficatul adiacent. De obicei sunt localizate subcapsular. Leziunile sunt bine delimitate de parenchimul inconjurator desi nu prezinta capsula fibroasa

Aspect microscopic

•            Hepatocite de aspect normal dispuse sub forma unor nodule partial separati de tesut fibros.Se pot identifica focare de hepatocite atipice cu nuclei mari hipercromi si nucleoli mici. Arteriole cu leziuni hiperplazice mixoide la nivelul intimei sau muscularei.

Ψ     Hemangiomul hepatic

•            Poate aparea la orice varsta și afecteaza in mod egal ambele sexe

•            De obicei sunt mici și asimptomatice dar au fost descrise și hemangioame mari care determina dureri abdominale și chiar hemoragii in cavitatea peritoneala

Aspect macroscopic

•            Tumori solitare sub  5 cm, dar au fost descrise și hemangioame multiple și forme gigante

Aspect microscopic

•            Sunt similare hemangioamelor cavernoase cu alte localizari

Ψ     Carcinomul hepatocelular

•            Cancerul primar hepatic reprezinta 5,4% din totalitatea cancerelor și in anumite populații este cel mai frecvent tip de cancer.Incidența afectiunii la rasa neagra este de trei ori mai mare decat la caucazienii

•            85% din cazuri se gasesc in țarile cu o rata mare a infecției cronice cu hepatita B

•            Sunt afectați in special barbații cu un raport de 3/1 in țarile cu o incidența crescuta a cancerului hepatocelular

Etiologie

   Trei factori etiologici majori:

-infecții hepatice virale (hepatita virala B, hepatita virala C)

-alcoolismul cronic

-alimente contaminate(aflatoxine primare)

•            Alte cauze:hemocromatoza ereditara, tirozinemia

Manifestari clinice:  durere abdominala in etajul abdominal superior, formațiune tumorala palpabila la nivelul hipocondrului drept, fatigabilitate, scadere ponderala

Ψ     Aspect macroscopic

•            Poate avea un aspect unifocal

•            Aspect multifocal cu noduli de diferite marimi

•            Aspect infiltrativ difuz, uneori afectand intregul ficat

•            Toate cele trei patternuri pot determina hepatomegalie dar in special primele doua.

•            Ficatul este voluminos cu suprafața neregulata; pe secțiune se observa formațiuni de culoare galbui-albicioasa sau verzuie cu focare hemoragice sau zone de necroza.

•            Exista tendința de invadare vasculara (metastazarea are loc pe cale sangvina și limfatica): invadeaza vena porta, vena cava inferioara, cordul drept

Ψ     Aspect microscopic

•            Carcinomul hepatocelular evolueaza de la forme bine diferențiate la forme anaplazice

Formele bine și moderat diferențiate:

•            Forma trabeculara cu celule mari bazofile aranjate trabecular si anarhic

•            Forma acinara uneori cu conținut biliar datorita elaborarii bilei de catre celule

•            Forma pseudoglandulara

Formele slab diferențiate: celulele tumorale au aspect pleomorf cu numeroase celule gigante anaplazice sau pot fi mici și nediferențiate

Ψ     Colangiocarcinomul

•            Este o tumora rara, reprezentand mai putin de 5% din tumorile hepatice primare.

•            Se asociaza cu ciroza hepatica, infectia cu HBV, HCV

•            Factori de risc: colangita sclerozanta primara, chiste coledociene

•            Diagnosticul se bazeaza pe diferentierea hepatocelulara si glandulara.

Ψ     Hepatoblastomul

·       Este cea mai frecventa tumora maligna la copii si reprezinta 1% din cancerele la copii

·       90% apar intre 6 luni si 5 ani

·       Se asociaza cu sindromul Down, malformatii renale, hernia diafragmatice

·       Aspecte clinice-palparea unei formatiuni abdominale, scadere ponderala, anorexie, diaree, icter




Ψ     Hepatoblastomul

Ψ     Anomalii congenitale ale colecistului

v       Agenezia colecistului

v       Colecist bilobat

v       Duplicarea colecistului

v      Localizarea veziculei biliare in masa țesutului hepatic, frecvent la nivelul lobului stang

v      Vezicula flotanta cu un mezenter lung de aspect pendulant ( cu posibila torsionare

v           Constricție circumferențiala realizandu-se aspectul de

,,sapca frigiana”

v      Anomalii ale ductelor biliare in ceea ce priveste conexiunile lor sau stenoze. Formele accentuate de stenoze pot constitui anomalii incompatibile cu viața manifestandu-se dupa nastere cu un icter grav progresiv.

Ψ     LITIAZA BILIARA

v      Afecteaza aproximativ 10-20% din populatia generala

v      Sexul feminin este cel mai des afectat

v      Calculii se formeaza din trei constituenți: colesterol, bilirubinat de calciu și carbonat de calciu. Acestia pot fi puri sau micsti in funcție de asocierile posibile.

Patogeneza: in formarea tuturor formelor de calculi intervin trei factori importanți: compoziția bilei, staza și infecția.

                                    Manifestari clinice:

v      In aproape 80% din cazuri prezența calculilor nu da simptome daca nu se asociaza cu o colecistita acuta.

v      Calculii voluminoși raman mai frecvent asimptomatici decat cei mici din cauza mobilitatii acestora si producerii de leziuni ale mucoasei sau obstruarii coledocului prin migrare.

v      Simptomele patognomonice sunt colica biliara si icterul obstructiv la care se adauga tulburarile digestive.

Ψ     Factori de risc

    Factori de risc pentru calculii de colesterol

v      Demografici (Europa de Nord, America de Nord, Mexic)

v      Varsta

v      Factorii hormonali

v      Contraceptivele orale

v      Sarcina

v      Obezitatea

v      Scaderea rapida in greutate

v      Staza biliara

v      Sindroame de hiperlipidemie

    Factori de risc pentru calculii pigmentari

v      Demografici ( Asia)

v      Sindromele de hemoliza cronica

v      Afecțiuni gastro-intestinale (boala Crohn, rezecții ileale, fibroza chistica cu insuficiența pancreatica)

Ψ     Aspectul morfopatologic al calculilor de colesterol

v      Calculii colecistului sunt formati din colesterol in proporție de 50-100%

v      Calculii de colesterol sunt solitari sau multipli, rotund-ovalari, de culoare galbuie, cu margini neregulate, consistența crescuta.

v      Pe secțiune prezinta o structura radiara cu un nucleu central pigmentat.

v      Suprafața calculului poate fi neteda sau fatetata

Ψ     Aspecte morfopatologice al calculilor pigmentari

v      Calculii pigmentari sunt formați din bilirubinat de calciu, sunt de obicei multipli, de culoare brun-negricioasa, neregulați, sfaramicioși

v      Calculii negricioși se intalnesc in bila sterila si cei bruni in ductele biliare intrahepatice sau extrahepatice infectate.

Ψ     Complicații

v   Suprainfectie bacteriana cu colangita sau sepsis

v   Perforarea cu formarea unui abces local

v   Ruptura colecistului cu peritonita acuta

v   Fistule bilio-digestive

v   Ileus biliar

v   Agravarea afectiunilor medicale preexistente cu decompensare renala, pulmonara, hepatica

Ψ     Colecistita acuta

•           Este inflamatia acuta a colecistului determinata in proporție de 90% de obstructia canalului cistic

Colecistita acuta acalculoasa se produce in urmatoarele situatii:

v      Postoperator

v      Traumatisme severe

v      Arsuri grave

v      Insuficiența multipla de organe

v      Sepsis

v      Postpartum

     Este produsa adesea de Streptococ, la care se asociaza Colibacilul;

asociatiile microbiene pot fi foarte variate.

         Pe langa factorul septic, in producerea inflamatiei un rol il detine si

factorul chimic.

                                     Aspecte macroscopice:

v      Colecistul este marit de volum, in tensiune. Mucoasa este hiperemic-hemoragica, cu zone violacee sau verzui-negricioase și hemoragii subseroase. Seroasa este acoperita cu depozite de fibrina.

v      Cand exudatul de la nivelul colecistului devine  purulent se realizeaza forma de empiem.

v      In formele usoare peretele colecistului este subtire, edematiat, hiperemic

Aspect microscopic

•            In forma catarala se remarca un infiltrat inflamator granulocitar in corion cu edem și alterari distrofice de intensitate variabila a epiteliului glandular cu descuamari și mici zone de ulcerații.

•            La nivelul seroasei hiperemie, edem și depozite de fibrina

•            Formele subacute se caracterizeaza prin prezența polimorfonuclearelor eozinofile; prezența eozinofilelor se constata și in colecistitele parazitare.

Ψ     Colecistita cronica

          Este cea mai frecventa afectiune a colecistului

          Este o inflamație persistenta a colecistului asociata invariabil cu prezența calculilor

Aspect macroscopic

•            Peretele colecistului este cenusiu-albicios, opac, de consistenta medie. Seroasa este neteda sau cu depozite de fibrina.Depozitele de fibrina dense sunt sechele ale inflamatiilor acute preexistente.De obicei bila este galben-verzuie, clara, de aspect mucoid, uneori cu prezenta unor calculi.

Aspect microscopic

•            Prezenta de infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, macrofage la nivelul mucoasei si subseroasei. De asemenea se identifica fibroza in corion si submucoasa cu infiltrat inflamator mononuclear. Proliferarea reactiva a mucoasei si fuzionarea pliurilor mucoasei pot da nastere unor cripte epiteliale in peretele colecistului.

•            Sinusurile Rokitansky-Aschoff pot fi evidente.

•            Suprapunerea unui proces inflamator acut determina exacerbarea leziunilor preexistente.

•            Uneori peretele fibros al colecistului prezinta calcificari care determina aspectul de vezicula de portelan.

Ψ     Colangita sclerozanta primara

•           Definitie: reprezinta inflamația si fibroza ductelor biliare intra și extrahepatice

•           Se asociaza in 70% din cazuri cu colita ulcerativa cronica. Predomina la sexul masculin cu un raport intre sexe de 2:1

Etiopatogenie

•           Cauza colangitei sclerozante primare nu este cunoscuta

Aspecte clinice

•           Fatigabilitate, prurit, icter și simptome asociate cu boala hepatica cronica: scadere ponderala, ascita, encefalopatie

•           La pacienții asimptomatici se poate observa persistenta unui nivel plasmatic crescut a fosfatazei alcaline

•           Transplantul hepatic este tratamentul curativ

Aspecte microscopice

•            Colangita sclerozanta primara se caracterizeaza prin fibroza ductelor biliare cu infiltrat limfocitar, cu atrofia progresiva a epiteliului ductelor biliare și obliterarea lumenului.

•            Fibroza concentrica periductala este urmata de dispariția ductelor, fiind inlocuite de septuri fibroase stelate. Intre aceste leziuni de fibroza progresiva ductele biliare sunt ectaziate cu suprapunerea unui proces inflamator.

•            Procesul evolutiv induce colestaza hepatica

Ψ     Tumorile colecistului
Clasificarea tipurilor tumorale

Tumori benigne

•           Adenoame (tubulare, papilare, tubulo-papilare)

•           Polipi inflamatori

•           Papiloame

•           Adenomiom

•           Fibroame, lipoame, mixoame

Tumori maligne: carcinoame

Ψ     Adenomul colecistului

Adenomul colecistului -este cel mai frecvent neoplasm benign al colecistului

•            Simptomatologia este similara cu cea a colecistitei cronice

Aspect macroscopic

•            Adenoamele masoara 0,5-2 cm in diametru si sunt multiple in 30% din cazuri.

Aspect microscopic

•            Pot fi forme tubulare, papilare, tubulo-papilare. Tipul tubular este cel mai frecvent si consta in mici glande compacte separate de benzi de fibroza.

Ψ     Carcinoamele colecistului

•            Carcinoamele colecistului sunt mai frecvente la femei in special in a saptea decada de viata. Rar este descoperit intr-un stadiu rezecabil. Se asociaza cu prezenta calculilor in 60-90% din cazuri. Colecistul cu prezenta calculilor sau a agentilor infectiosi dezvolta cancer ca rezultat al actiunii traumatice si iritative.

Aspect macroscopic

Carcinomul de colecist prezinta doua patternuri: infiltrativ si exofitic

•            1) forma infiltrativa-o zona imprecis delimitata indurata cu peretele subtiat difuz

•            2) exofitic formatiune conopidiforma, neregulata cu zone de necroza, hemoragie sau cu ulceratii.

•            Cele mai frecvente localizari sunt fundusul si coletul; 20% afecteaza peretii laterali.

Aspecte microscopice

•            Majoritatea sunt adenocarcinoame papilare

•            5% sunt carcinoame scuamoase

•            In  momentul diagnosticului majoritatea au invadat ficatul centrifug si canalul cistic, ganglionii porto-hepatici. Metastazeaza frecvent in peritoneu, tractul gastro-intestinal, plaman.

Ψ     Anomalii congenitale ale pancreasului

•          Agenezia

•          Pancreas divisum

•          Pancreaul inelar

•          Pancreas ectopic

•          Pancreasul aberant(pancreas accesoriu cand exista o glanda alaturata supranumerara)

Ψ     Pancreatita acuta

           Pancreatita acuta reprezinta inflamatia acuta a pancreasului evoluand de la forma edematoasa si citosteatonecroza la necroza parenchimului si hemoragie severa.

            In proportie de 80% se asociaza cu alcoolismul si obstructia tractului biliar.

Etiologie

•            Metabolica: alcoolul, hiperlipoproteinemia, hipercalcemia, medicamente:diuretice,tiazidice

•            Mecanice:traumatisme, litiaza biliara, iatrogena-endoscopic, preoperator

•            Vasculare:soc, atero-embolism, poliarterita nodoasa

•            Infectioasa:virusul Coxackie, Mycoplasma pneumoniae,fungice

Modificari fizio-patologice:

•            Hiperpermeabilitate vasculara care determina formarea edemului

•            Necroza tesutului adipos de catre enzimele lipolitice

•            Inflamatie acuta

•            Proteoliza parenchimului pancreatic

•            Distructia vaselor de sange cu hemoragie interstitiala

•            Extinderea si predominenta fiecarui proces depinde de durata si severitatea procesului.

Ψ     Aspecte macroscopice



                

 Macroscopic  tesutul pancreatic prezinta zone rosietic-negricioase de hemoragie cu focare de steatonecroza galbui-albicioase.Focarele de citosteatonecroza pot fi prezente peritoneu, mezenter si chiar subcutanat. Cavitatea peritoneala contine un lichid seros de culoare bruna cu globule lipidice prezente.

Ψ     Aspect microscopic

•            Microscopic se constata alterari distrofice proteice cu degenerescenta granulara, sufuziuni hemoragice lipoliza si infiltrat inflamator; necrozele pot fi in focare izolate uneori confluente. La marginea focarelor de necroza se observa o reactie inflamatorie granulocitara.

•            In cazul pancreatitei acuta usoare modificarile histologice sunt limitate la edem interstitial si focare de citosteazonecroza pancreatica si peripancreatica. Steatonecroza rezulta din actiunea enzimatica asupra celulelor adipoase. Acizii grasi eliberati intereactioneaza cu ionii de calciu si formeaza saruri insolubile care precipita in situ.

•            Pancreatita acuta necrotizanta –necroza afecteaza tesutul acinar si ductal ca si insulele lui Langerhans

Ψ     Pancreatita cronica

•           Pancreatita cronica - este caracterizata de inflamatia pancreasului cu distructia parenchimului exocrin, fibroza si distructia parenchimului endocrin.

•           Prevalenta de 0,04-5%

Etiologie

•            Cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica este abuzul de alcool si de obicei sunt afectati barbatii de varsta medie. De obicei este consecinta unor pancreatite acute repetate.

•           Obstructia indelungata a canalului pancreatic de catre un pseudochist, calculi, traumatisme, neoplasme

•           Anomalii genetice: mutatia genelor PRSS1, SPINK1

•           Pancreatita idiopatica cronica

•          Aspecte macroscopice

•           organul este dur, cu fibroza parenchimului cu reducerea numarului si marimii acinilor si dilatarea variabila a ductelor pancreatice si reducerea insulelor Langerhans

•           Pancreasul este de consistenta crescuta cu dilatare ductelor si prezenta calcificarilor.

Aspectul microscopic-variaza in functie de stadiul evolutiv

•            In fazele initiale ale procesului inflamator se observa infiltrat limfoid in special pericanalicular si interstitial, difuz sau nodular cu alterari distrofice ale epiteliului canalicular, alterarea acinilor, distrofie granulo-vacuolara si nuclei picnotici.

•            In stadiile tardive se observa scleroza pericanaliculara si interstitiala, vasculara si insulara cu hialinizari si un infiltrat inflamator cu caracter rezidual.

Ψ     Pseudochisturile de pancreas

•            Pseudochisturile de pancreas sunt colectii localizate cu continut necrotico-hemoragic bogat in enzime pancreatice.

•            Acestora le lipseste epiteliul ( pseudo)

•            Apar de obicei dupa un episod de pancreatita acuta sau pe fondul pancreatitei cronice alcoolice

•            Sunt de obicei solitare si pot fi localizate in tesutul pancreatic sau mai pot fi atasate de suprafata glandei implicand si tesutul peripancreatic. Masoara 2 pana la 30 cm in diametru putandu-se localiza si la nivel retroperitoneal intre colonul transvers si stomac sau intre stomac si ficat.

Ψ     Tumori pancreatice benigne

Chisturile de pancreas

•            Chistadenoamele seroase sunt chisturi benigne ce prezinta  celule cubice cu continut crescut de glicogen care tapeteaza chisturi mici continand lichid rozat.

•            Au o frecvența de 2 ori mai mare la femei

•            Chisturi mucinoase-de obicei sunt benigne, dar pot fi si borderline sau maligne. Pot fi localizate la nivelul corpului si cozii pancreasului au o crestere lenta si sunt silentioase clinic. Chisturile contin mucina si sunt si sunt tapetate de un epiteliu cilindric mucinos.

Ψ     Cancerul de pancreas

            Predomina la barbati cu un raport de 3/1, avand o incidenta crescuta la persoanele de peste 60 de ani desi poate aparea si in a treia decada de viata

Etiologie

v       Fumatul – 25% din cazurile de cancer pancreatic sunt atribuite fumatului   fumatorii au un risc de 2-3 ori mai mare

v       Factori carcinogeni: hidrocarburi policiclice, nitrozamine,

v       Factorii de dieta si indicele de masa corporala –dieta bogata in carne si grasimi, metodele de preparare a mancarii

v       Diabetul zaharat – risc de 2 ori mai mare

v       Pancreatitele cronice

v       Factori genetici: mutatia K-ras

v      Medicamente AINS , alcool, cafea,

v      Este localizat la nivelul capului (60%), corp (10%) si coada (5%). Cancerul de cap de pancreas determina icter prin compresia ampulei lui Vater

Manifestari clinice– anorexie, scadere ponderala, durere in epigastru ce iradiaza posterior

•            Semnul Courvoisier – vezicula biliara palpabila, nedureroasa, dilatata,

•            Tromboflebite migratorii ( sindromul Trousseau)

Aspect macroscopic

•            Formatiune multinodulara, ferma. Tumorile de cap de pancreas pot invada peretele duodenal si canalul hepatic comun.

Aspect microscopic

•            75% din cancerele de pancreas sunt adenocarcinoame ductale bine diferentiate

•            Celelalte 25% sunt carcinoame coloide, medulare, adenoscuamoase, nediferentiate

•            Metastazeaza in ganglionii regionali si ficat

Ψ     Fibroza chistica sau mucoviscidoza

v       Este cea mai frecventa boala monogenica a populatiei de origine caucaziana, cu transmitere autosomal recesiva, cu evolutie cronica progresiva, potential letala, traducandu-se din punct de vedere fiziopatologic prin alterarea transportului clorurilor la nivelul glandelor mucoase si seroase, anomalia primara fiind reprezentata de gena mucoviscidozei
 Consecinta anomaliei genetice o reprezinta blocarea sau functionarea defectuoasa a canalelor de clor la nivel celular si implicit a clorurii de sodiu si a apei. Ca rezultat, secretiile de la nivelul majoritatii organelor si sistemelor vor avea un continut sarac de apa,aderente la epiteliile canaliculelor excretorii, greu de eliminat

Aspect microscopic

Ψ     Diabetul zaharat

v      Incidența diabetului este estimata la 16 milioane de persoane in SUA

v      In fiecare 800.000 de persoane sunt diagnosticate cu diabet

v      Este una dintre cele mai frecvente boli cronice care determina tulburari ale intregului metabolism in care aspectul caracteristic este hiperglicemia

Clasificare

•           Diabet de tip I caracterizat de deficitul absolut de insulina determinat de distrucția celulelor beta

•           Diabet de tip II-determinat de rezistența periferica la insulina și de raspunsul secretor inadecvat al celulelor beta

La majoritatea pacienților apar modificari morfologice la nivelul vaselor de sange(microangiopatia diabetica), rinichilor, retinei, sistemului nervos(neuropatia diabetica)

Morfopatologie

Diabetul zaharat de tip I

v      Reducerea numarului și marimii insulelor Langerhans

v      Infiltrat leucocitar la nivelul insulelor-insulita predominant limfocitar

v      Degranularea celulelor beta reflectand depleția depozitelor de insulina

Morfopatologie

Diabetul zaharat de tip II

•           Reducerea discreta a masei celulelor insulare

•           Inlocuirea insulelor cu amiloid care apare sub forma depozitelor de material amorf, roz, in interiorul și in jurul capilarelor și celulelor

Ψ     Tumorile pancreasului endocrin

•                       Tumorile endocrine pancreatice reprezinta 10% din neoplasmele pancreasului

•                       Majoritatea sunt nefuncționale și sunt descoperite intamplator la necropsie

Microscopic au aspect de celule mici rotunde cu caracter monoton cu nucleii cu caracter uniform și rare mitoze. Celulele conțin granule neuro-secretorii

Clasificarea tumorilor pancreasului endocrin:

                 Insulinoame (tumori  ale celulelor beta)

                 Gastrinoame (sindromul Zollinger-Ellison)

                 Glucagonoame (tumorile celulelor alfa)

                 Somatostatinoame (tumorile celulelor delta)

                 VIP-oame

                 Tumori carcinoide (tumorile celulelor enterocromafine)

                 MEN I-Sindromul de neoplazie endocrina multipla

                 Tumori ale celulelor insulare ectopice

•Insulinoame (tumori  ale celulelor beta)

•           Sunt cele mai frecvente neoplasme ale celulelor insulare

•           75% din neoplasmele celulelor insulare pot produce suficienta insulina pentru a induce hipoglicemie severa

•           Apar frecvent in contextul sindromului MEN I

Clinic se manifesta prin hipoglicemie cu transpiratii, nervozitate, senzatie de foame  pana la letargie, confuzie, coma. Aceste simptome dispar dupa masa si pacientii sunt supraponderali

Insulinom-insule de celule tumorale inconjurate de numeroase capilare

Ψ     Gastrinoame (sindromul Zollinger-Ellison)

v      Sunt tumori ale celulelor insulare cu celule G secretoare de gastrina un hormon care stimuleaza secretia gastrica acida. Tumora este formata din celule endocrine multipotente primitive care s-au diferentiat inadecvat pentru a forma celule G. Cele mai multe gastrinoame sunt maligne(70-90%) avand un aspect histopatologic similar tumorilor carcinoide

v      Gastrinomul determina sindromul Zollinger-Ellison caracterizat prin:

                                -Hipersecretie gastrica

                   -Ulcere ale mucoasei duodenale su jejunale

                             -Nivel crescul al gastrinei in sange

Ψ     Glucagonoame (tumorile celulelor alfa)

•            Sunt asociate cu un sindrom care include diabet, rush eritematos,migrator, anemie, tromboze venoase, infectii severe

•            Sunt rare -1% din din tumorile celulare insulare functionale apar la persoane de 40-70 de ani predominand la sexul feminin

•            Microscopic au pattern trabecular si solid ca insulinoamele

Ψ     Inflamațiile peritoneului

PERITONITA  ACUTA GENERALIZATA

Etiologie

•           Bacteriana –bacilul Coli și Streptococul sunt cei mai frecvent intalniți, mai puțin Stafilococul, Pneumococul, Gonococul, Piocianicul, anaerobii

Calea de diseminare poate fi:

•           De la organele abdominale-prin apendicita, ulcer gastric

•           Din exterior (plagi penetrante)

•           Propagarea pe cale sanguina a unei infecții

Manifestari clinice: caracteristice chiar și in fazele de inceput cu dureri abdominale, aparare musculara, pareza intestinala( sindromul de abdomen acut)

Macroscopic

•            Seroasa peritoneala prezinta aspecte foarte variate in funcție de forma anatomo-clinica și natura exudatului

•            In peritonita serofibrinoasa endoteliul iși pierde luciul  și transparența, avand vase dilatate, cu depuneri de fibrina la suprafața

•            De multe ori formele seroase evolueaza catre cele cu caracter purulent cremos sau sero-purulent.

Microscopic

•            In fazele de debut exudatul se caracterizeaza prin prezența fibrinei in ochiurile careia se gasesc polimorfonucleare

•            In formele purulente  se observa piocite, hematii, celule endoteliate descuamate de la nivelul seroasei

•            Epiploonul prezinta toate caracterele inflamatorii ale seroasei și limfaticelor, acesta avand proprietați deosebite de aparare cu o mare mobilitate, avand tendința de a acoperi soluțiile de continuitate in diferite perforații de organ.

•            La sfarșitul unor peritonite tratate și vindecate se pot identifica aderențe care reprezinta fazele de organizare a fibrinei realizandu-se sechele care necesita de multe ori intervenții chirurgicale

Ψ     Peritonita localizata

v      Se produce atunci cand agenții patogeni nu prezinta o acțiune brutala și se manifesta din partea organismului cu  o tendința de localizare a procesului inflamator. Și in acest caz poate fi vorba de o peritonita sero-fibrinoasa cu posibilitatea ca prin vindecare seroasa sa revina la normal prin resorbția exudatului sau sa se formeze aderențe.

v      Abcesul subfrenic este o colecție purulenta intre diafragm și ficat, stomac sau splina, avand ca punct de plecare diferite focare de infecție (ulcer gastric, abces hepatic, abces apendicular). Se poate forma și ca urmare a localizarii prin aderențe a unei peritonite generalizate.

Ψ     Peritonitele cronice

v      Sunt consecințe ale inflamațiilor acute caracterizate prin periviscerite abdominale ( hepatice, gastrice, uterine)

v      Se prezinta sub forma unor placi albicioase de grosime variabila care intereseaza foița parietala dar și mezenterul și epiploonul care iși pierd luciul și transparența ingroșandu-se sub forma unor bride cicatriceale cu infiltrate limfoide ce duc la fenomene de stenoza intestinala.

v      Sifilisul este o cauza foarte rara a peritonitei cronice

v      Intoxicațiile,infecțiile generale, alcoolismul mai pot fi factori determinanți

v      Peritonitele cronice pot fi -generalizate

                                              - localizate

Ψ     Tumorile peritoneului

            Tumori benigne

•            Lipoame care pot fi extrem de voluminoase

•            Fibroame, chisturi –pot da fenomene de compresiune in funcție de sediul lor

            Tumori maligne sunt de origine mezodermica (sunt singurele tumori primitive) și epiteliale (intotdeauna secundare)

Cancerul peritoneal determina frecvent ascita iar lichidul se reface rapid fiind clar .

            Se deosebesc urmatoarele forme morfopatologice:

Tumora cu celule mici rotunde desmoplastice –patogeneza nu este cunoscuta. Studiile moleculare au evidențiat ca acesta tumora face parte din aceeasi categorie cu sarcomul Ewing, tumorile neuroectodermale primitive.

Tumori secundare: cele mai frecvente tumori care determina metastaze peritoneale sunt cele pancreatice și ovariene.

Tumorile peritoneului
M
ezotelioamele




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat