Ingrijirea pacientului cu arsuri

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ARSURI

ISTORIC

Mijlocul secolului al XIX-lea poate fi considerat inceputul ingrijirii arsurilor cu metode moderne.Chirurgul James Syme a deschis primul spital specializat in arsuri(Edinburgh 1848 ) .In 1855 Syme a remarcat faptul ca pacientii cu arsuri aratau asemeni celor care decedau de holera si necesitau mult lichid.Initial s-au incercat baile saline in 1858 dar s-a demonstrat faptul ca dupa producerea unei arsuri ,sangele pierde atat de mult lichid incat se ingroasa si trece cu dificultate prin vasele mici de sange,atfel pe baza observarii hemoconcentratiei in1897 s-a propus tratarea cu injectii saline a victimelor cu arsuri grave.

Secolul XX a adus progrese rapide referitor la ingrijirea arsurilor,astfel inceputul gandirii moderne privind excizia arsurilor ii este atribuita lui Wilms din 1901.In 1942 Cope si More au demonstrat ca pierderea lichidiana a aparut din schimburi interne si nu numai externe si ca era necesara o cantitate mare de solutie salina pentru tratament.Odata cu intelegerea socului produs de arsuri a aparut necesitatea creeri unui sistem organizat de ingrijire a acestor bolnavi,Sir Archibal McIndoe a creat una din primele clinici de profil,in Anglia ,iar Evans in 1947 a creat prima formula de calcul a volumului lichidian necesar in tratamentul arsurilor,in relatie cu suprafata corporala arsa.

Un punct important il reprezinta in terapia marilor arsi introducerea culturilor de keratocite de catre Burke (1974),preluata apoi si utilizata de O'Connor si Mulliken,Settle si Kearney,ajungandu-se la "pielea artificiala",derm alogen acoperit cu epiderm autogen de cultura,(Langdon).

Adevarati <<soldati-eroi>>pe frontul tratamentului arsurilor sunt Tiberiu Bratu din Timisoara, Florin Isac si Penelopa Marinescu in Bucuresti,Sorin Bratila la Petrosani iar lista poate continua .

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII

Pielea este al doilea organ ca marime si greutate in corpul omenesc,dupa masa musculara.Pielea fiind un organ vital,pierderea unei mari suprafete este incompatibila cu viata ,daca aceasta nu este inlocuita prin grefare.

Suprafata pielii la un om matur si de talie mijlocie,e de 1,5-1,8m.Greutatea ei totala corespunde la circa 20% din greutatea corporala(in medie 14-16 kg),din care 15% reprezinta hipodermul (cu variatii largi in raport cu corpolenta),5% dermul si sub 1% epidermul.

EPIDEMIOLOGIE

Leziunea termica este cauzata de incalzirea tesuturilor peste temperatura critica,la care acestea se deterioreaza.Dimensiunea unei arsuri depinde de temperatura simasa obiectului care produce leziunea,durata expunerii,masa si temperatura specifica a corpului ars,conductivitatea termica a acestuia si temperatura mediului inconjurator ,in care are loc racirea.

CONDITIILE TERMICE PENTRU PRODUCEREA ARSURILOR

Pielea poate fi arsa prin energia termica transmisa prin iradiere,convectie si conductie,iar severitatea leziunii depinde de durata expunerii, temperatura si eficienta cu care energia este tranferata tegumentului.

Desi se vehiculeaza mai multe clasificari referitor la profunzimea arsurilor,in prezent majoritatea tarilor au adoptat clasificarea anatomo-clinica a lui Boyersi Ginnard in care se disting trei grade,avand ca element de baza eritemul(gradul I),flictena(gradul II)si escara(gradul III).Inarsura de gradul doi S.Baux distinge doua forme:arsura de gr.II superficiala si arsura de gr.II profunda.

Clasificarea arsurilor dupa profunzime

CLASIFICAREA ARSURILOR DUPA PROFUNZIME

Arsura de gradul I

Implicand numai epiteliu de suprafata ca leziune,este caracterizata prin semnele inflamatiei:durere,edem si un eritem ce paleste la presiune,dar apoi reapare rapid.Cantitatea de caldura nu afecteaza ireversibil structurile profunde ale epidermului dar suficianta pentru a produce eritem.edem,caldura si senzatie de usturime la cald.

In cateva zile stratul exterior al celulelor lezate se decoleazade pe pielea subiacenta si vindecarea este integrala in cateva zile fara sechele.

Arsura de gradul II

Intereseaza straturile epidermei in totalitate si o parte a dermului .Poate fi superficiala sau profunda.

In arsura de gradul II superficiala degajarea energetica a distrus toate straturile epidermice si pe portiuni variate(se caracterizeaza prin aparitia flictenei serocitrine).

Prin ingrijiri corespunzatoare leziunea evolueaza cu refacerea "ad integrum",cu afectari pigmentare variabile,dar fara aparitia de cicatrici.Acest tip de arsuri grad II superficial apar si in cazul exploziilor ,daca nu se asociaza cu aprinderea si arderea hainelor victimei ori in cazul expunerii de scurta durata la flacara .De obicei aceste leziuni se intalnesc la fata si maini.

Arsura de gradul IIA la nivelul feselor

Arsura de gradul II profunda- degajarea termica produce distrugeri tisulare pana la nivelul plexului capilar dermic intermediar.

Profunzimea arsurii (adaptat dupa Muir,1987)

Aceste tip de leziuni apar cel mai fregvent in oparirile cu contact prelungit datorat prezentei hainelor, sau la contactul cu ulei incins.Localizarea lor este de obicei la nivelul gatului, trunchiului,coapselor si bratelor.

Arsura de gradul II B ,la nivelul gambei

Arsura de gradul III

Arsura de gradul trei ,sau arsura cu pierdere completa de piele ,implica si distrugerea anexelor cutanate situate la nivelul hipodermului.acest tip de arsurii rezulta ca urmare a aprinderii hainelor in contact cu pielea,a imersiei prelungite in lichide fierbinti (in caz de coma ,copii nesupravegheati la baie), la contactul cu un corp solid arzand,inarsurile electrice la 220 volti.In aceste cazuri aspectul ranii este alb-marmorat brun -roscat cu vasele superficiale trombozate sau negre .Edemul este mic sau lipseste iar escara nu este dureroasa la atingere (fara sensibilitate dureroasa).

Arsura de gradul III la nivelul feselor si coapselor

In cazul arsurilor mult mai profunde se distruge sau se lezeaza nu numai pielea ci si tesuturile subiacente grasimea subcutanata,fascia,muschii sau osul.Aceste leziuni sunt clasificate mai departe in arsuri de gradul 4,5,6.

Arsura interesand tablia osoasa externa la nivelul capului ( gradul IV)

Dupa conditiile de aparitie a arsurilor R.Lebeaupin prezinta un studiu pe958 de cazuri inregistrate pe timp de un an la Nantes:

Accidente casnice 68,70%

Accidente de munca 20,96%

Accidente de circulatie 5,70%

Autoagresiuni 2,80%

Accidente de vacanta 2,60%

Ca etiologie ,repartitia a fost urmatoarea

Opariri casnice 14,58%

Abur de radiator 13 %

Lichide inflamabile 10,40% in mediu casnic

Arsuri de vacanta 10,40%

Accidente de circulatie 7 %

Explozia gazului 5,40 %

Incendiu+haine aprinse 5,40 %

Autoagresiune 4,58 %

Lichide inflamabile 4,58 % accident de munca

Combustibili aprinsi 4,10 % accident de munca

Arsuri electrice 2,50% in mediu casnic

Arsuri prin frecare 2 %

Arsuri electrice 2 % accident de munca

Vapori 2 % accident de munca

Lichide fierbinti 2 % accident de munca

Metale topite 1,66 % accident de munca

Gaze 1,25 % accident de munca

Arsuri chimice 1,25 % accident de munca

Contact 1,25 % accident de munca

EPIDEMIOLOGIA ARSURILOR IN ROMANIA

Dupa Isac si Bratu ,in Romania (1994),au fost internati si tratati pentru arsuri 11555 de bolnavi corespunzator unei morbiditati de 51/ 100.000 locuitori ,repartitia pe sexe fiind de la 60,89%barbati si 39,11% femei.Mortalitatea generala este de 5,35%.

Structura pe grupe de varste ne arata:

-copii pana la 15 ani 31,27%

-adulti 57,89%

-varstnici 10,82%

In anul 1960 s-au inventat unguentele care inhibau cresterea bacteriana.

Dupa Olaru ,Borcea ,Dinu si altii (1994),mortalitatea la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastica si Arsi din Bucuresti pe un lot de 290 de bolnavi cu arsuri peste 30% suprafata corporala ,tratati in perioada 1991-1993,(reprezentand 16,5% din numarul total de pacienti) prezinta urmatoarea configuratie:

Indicele mortalitatii in arsuri este dependent de mai multi factori,dintre care cei mai folositi sunt: suprafata arsa, varsta pacientului ,profunzimea arsurii si ca un corolar al lor ,un termen recent introdus de T.Mugea ,calitatea asistentei medicale (unde ,cine si cu ce trateaza pacientul ars).

INDICELE DE PROGNOSTIC VITAL

Prognosticul Baux

Pentru aprecierea indexului prognostic,utilizand ca si coeficienti( varsta si suprafata arsa ) Baux foloseste o formula simpla,usor de aplicat in urgenta:

PROGNOSTIC = varsta + % suprafata arsa

Aceasta formula se modifica daca se iau in considerare si eventuale conditii agravante ,reprezentate de tare organice sau arsuri in spatiu inchis ,a caror valoare adaugata este de 20 puncte (coeficient de agravare ) deci:

PROGNOSTIC = = varsta + % suprafata arsa + 20 de puncte

Important ,in aprecierea indexului prognostic al unei arsuri ,pe langa suprafata arsa si varsta pacientului,este sa se tina cont de mai multi factori ,care in mod obisnuit nu intra in formulele de calcul cum ar fi standardul calitativ al serviciilor medicale.

APRECIEREA SUPRAFETEI ARSE

Arsurile sunt leziuni tridimensionale repezentate prin suprafata ,descrise in mod obisnuit ca procent din suprafata corporala totala si profunzime .Procentajul suprafetei poate fi apreciat rapid dupa"regula cifrei lui 9"a lui Walace,in care fiecare membru toracic si capul au cate 9%,iar fiecare membru pelvin si fata posterioara a trunchiului au cate 18% .

APRECIEREA PROFUNZIMII ARSURII

Desi se vehiculeaza mai multe clasificari referitor la profunzimea arsurilor ,in prezent in majoritatea tarilor s-a adoptat clasificarea anatomo - clinica a lui Boyer si Ginnard in care distingem trei grade,avand ca element de baza eritemul,flictena si escara.In gradul II S.Baux (1967)distinge doua forme:arsura gr.II superficiala si arsura gr. II profunda.

ANAMNEZA

Analiza factorilor determinanti in stabilirea profunzimii

Aici se includ tipul arsurii si circumstantele in care s-a produs arsura .

Oparirea -datorata in mod obisnuit apei fierbinti,reprezinta cea mai frecventa cauza de arsuri.Apa la 68,8 grade Celsius va provoca o arsura dermala profunda sau in toata grosimea intr-o secunda (cafeaua fierbinte de la un automat are in general o temperatura de 82,2 grade Celsius)

Oparire prin imersie in apa fierbinte.Cauza neaccidentala ,deoarece copilul tinea membrele pelvine flectate in momentul imersiei.

Arsurile provocate de smoala si bitum sunt un tip special de arsuri provocate prin oparire deoarece temperatura depaseste 200 de grade Celsius

Arsura provocata de smoala si bitum la nivelul fetei

Arsurile prin flacara -desi incidenta lor este mai scazuta acest tip de arsuri provoaca inca victime ,gasindu-se pe locul doi in cauzele arsurilor .S-a constatat intr-un studiu realizat pe mai multe statistici,faptul ca 28% din cazuri s-au intalnit la pacienti cu nivele mari de etanol in sange si 51% dintre victimele incendiilor in locuinte care s-au comportat gresit incercand sa scape.

Arsurile provocate de explozie -Exploziile de gaze naturale ,propan ,benzina si alte lchide inflamabile provoaca o caldura intensa pentru scurt timp .Pentru cea mai mare parte ,imbracamintea daca nu este impregnata cu substante inflamabile ,este protectoare astfel arsurile produse prin explozie au in general o distributie ce implica doar pielea expusa .

Arsuri prin explozie combinata cu retentie de corpi straini la nivelul fetei

Arsurile de contact -rezulta din atingerea metalelor , plasticului ,sticlei sau carbunilor fierbinti,sunt limitate ca suprafata dar extrem de profunde.

Arsurile provocate de curentul electric-sunt in realitate arsuri termice provocate de o caldura foatre mare.Cu cat este mai mica suprafata partilor corpului prin care ttrece electricitatea ,cu atat va fi mai intensa caldura. Arsurile provocate de arcul electric apar obisnuit pe langa ranile -marca de intrare si iesire .Aceste leziuni sunt profunde si distructive.

Arsuri determinate de curentul electric

Arsurile chimice-Arsura chimica produsa de acid

Arsura provocata de soda caustica Arsura provocata de ciment

Arsura la nivelul degetelor determinata de acid hidrofluoric

Arsurile prin frecare-sunt o combinatie intre cresterea temperaturii determinata de frecarea intre doua corpuri si leziunile produse prin procesul de dermabrazie.

APRECIEREA SEVERITATII ARSURII

American Burn Association a definit trei categorii de arsuri:arsura grava ,arsura medie si arsura minora.

Arsurile grave includ

-toti pacienti cu arsuri mai mari de 25% (20% in cazul copiilor

mai mici de 10 ani si a adultilor de peste 40 ani);

-arsurile in toata grosimea de cel putin 10%;

-toate arsurile implicand fata ,ochii,urechile,mainile,picioarele sau perineul,indiferent de suprafata sau profunzime,care pot determina sechele functionale sau cosmetice;

-toate arsurile electrice;

-toate arsurile asociate cu leziuni prin inhalare sau o alta trauma majora.

Arsurile medii includ:

-leziuni mixte,partiale si in toata grosimea,de 15-20% in cazul adultilor,cu mai putin de10% arsuri in toata grosimea ,care nu prezinta pericol grav de afectare functionala sau estetica a fetei ,ochilor ,urechilor ,mainilor si a perineului.Aceastacategorie exclude leziunile electrice de voltaj mare,toate arsurile asociate cu lezarea prin inhalare sau alte traume.

Arsurile minore includ:

-arsuri sub 15% in cazul adultilor cu mai putin de 2 % arsuri in toata grosimea si fara risc cosmetic sau functional la fata,ochi ,urechi ,maini sau perineu.

REACTIA INFLAMATORIE POSTCOMBUSTIONALA

Inflamatia este definita ca un ansamblu de fenomene fiziopatologice ,vasculare,celulare si umorale,de raspuns la agresiune tisulara,indiferent de natura sa(aseptica sau septica)sau de localizare,in cadrul careia fagocitoza detine rolul esential si are ca efect biologic vindecarea leziunilor tisulare produse de agresiune.

In procesul de vindecare al unei plagi se deosebesc trei faze:faza imediata,faza secundara si faza tertiara.

TRATAMENTUL SI INGRIJIRILE ACORDATE

PACIENTULUI CU ARSURI

Algoritmul tratamentului pacientului cu arsuri

A Se opreste evolutia leziunii

1.Se stinge si se indeparteaza imbracamintea arsa ,fara a se

insista daca hainele sunt lipite de corp.

2.Pentru arsurile chimice se indica :

a. Indepartarea imediata a tuturor articolelor

vestimentare contaminate.

b.    Irigarea prelungita a ochilor cu ser fiziologic.

c. Curatirea zonei cu apa din abundenta,pana la

neutralizarea indicelui PH.

3.Se reduce temperatura tesuturilor lezate prin spalare cu apa

rece (dus,jet),sau aplicarea de pansamente umede reci,timp de

10 pana la 20 de minute,evitand totusi hipotermia.

B Se mentin libere caile respiratorii si se asigura ventilatia

1.Oxigenul umidificat- pe masca.

2.Intubatia si ventilatia mecanica in caz de necesitate,dupa ce

s-a infirmat existenta asociata:

A-Traumatismului la nivelul gatului sau peretelui

toracic sau

B-Edemul acut al cailor respiratorii superioare.

C Se va asigura resuscitarea cardiorespiratorie,in cazurile indicate.

D Se iau date despre accident si pacient

-Timpul si circumstantele producerii leziunii

-Boli preexistente

-Medicatii urmate curent

-Alergii

Regula lui noua - utila in estimarea initiala a suprafetei arse

Ghid pentru evaluarea clinica a gradului arsurii

E Examinarea fizica

1 - Se va aprecia dimensiunea si profunzimea arsurii

-Regula lui noua- pentru suprafata

-Evaluarea gradului leziunii

2 - Se vor examina caile aeriene superioare pentru

descoperirea eventualelor semne ale leziunilor produse prin

inhalatie: -pilozitatea nazala arsa.

-funingine in gura.

-edem.

3 - Examen general in scopul depistarii eventualelor leziuni

asociate cum ar fi fracturile.

4 - Cantarirea pacientului.

F Tratamentul perfuzabil

Este instituit in arsurile cu o suprafata mai mare de10% sau la pacientii cu semnele clinice ale socului.

1.Se va fixa un cateter de plastic nr.16 sau nr. 18 intr-o

vena corespunzatoare.

2.Cateterizare urinara cu sonda cu balonas.

3.Se va aprecia necesarul de lichid Ringer Lactat pentru

primele 24 de ore,in ml. conform formulei Parkland:

4 x Kg corp x % Suprafata Arsa

a. Administrare:jumatate in primele 8 ore de la momentul accidentului ,iar restul volumului se va repartiza egal in urmatoarele 16 ore

b.  Rata perfuziei se va ajusta astfel incat sa fie asigurat un debit urinar de 2 ml./kg.corp/ora,la pacientii sub 30 de kg.

G Se va mentine libera circulatia periferica

a.   Indepartarea inelelor si bratarilor.

b.  Examinarea arsurilor extremitatilor,pentru depistarea semnelor clinice de afectare a circulatiei.

-cianoza .

-intarzierea reumplerii capilare.

-parestezia si durerea severa.

c. Se va efectua escarectomie in cazul in care circulatia este afectata:-anestezia nu este de obicei necesara.

-incizia urmeaza o linie mediana(in arsurile

electrice)sau laterala traversand articulatia

implicata.

-incizia depaseste merginile suprafetei arse,

in tesut aparent sanatos.

-incizia fasciei superficiale este obligatorie,

in arsurile electrice se incizeza si fascia

musculara!

c.   Fasciotomia profunda este indicata in afectarea structurilor subfasciale sau daca persista tulburarile circulatorii.

H Tubul nasogastric se va introduce pentru aspiratie in caz de senzatii de greata,stare de voma sau arsuri mai mari de 25%.

I Medicatia analgezica -doze mici IV in functie de necesitate (Morfina 3-5 mg.la cate 2-3 ore de la producerea arsurii).

J Profilaxia tetanosului - conform starii imunologice:

-pacientilor cu imunitatea scazuta li se administreaza ATPA 0,5 ml si imunoglobulina tetanica 250 u.

K Tratamentul local initial

1. Toaleta cu solutie de Betadina (flictenele vor ramane intacte,iar epidermul curat poate fi reaplicat pe plaga arsa,ca un pansament biologic).

2. Pe plaga arsa este aplicat un strat gros de crema -Sulfadiazina Argentica sau Betadina.

3. Arsurile vor fi acoperite cu un pansament gros,tip sandwich

(tifon-vata tifon),iar bandajele vor fi largi, fixate la sfarsit fara nod.

Criteriile care stau la baza tratamentului sunt modificate in functie de ceeace decide medicul curant.

TRATAMENTUL PACIENTULUI INTERNAT

A.-Scopul terapiei hidroelectrolitice este mentinerea :

Debitul urinar peste 50 - 100 ml/ora.

Luciditatii.

Pulsului sub 120 de batai pe minut.

Fluxul sangvin normal.

O presiune venoasa centrala mai mica de 15 cm apa.

Lipsa senzatiei de greata si a ileusului.

B.-Terapia de inlocuire lichidiana in primele 24 de ore de la accident :

Numai sol cristaloide-Sol Ringer Lactat.

Nu se administreaza Solutii coloidale(sange,plasma)si glucoza.

C.- In intervalul 24-48 ore:

Se administreaza jumatate din lichidele administrate in prima zi.

Solutiile coloidale se administreaza in functie de necesar in scopul mentinerii volumului plasmei.Un barbat de 70 de kg are nevoie de aproximativ 300 - 800 ml.

Lichide se pot administra si oral in functie de toleranta prezentata de pacient.

D.-In intervalul de 48 ore - 10 zile:

Reluarea precoce a alimentatiei naturale,hipercalorice,incluzand 8-10 oua pe zi.

Masa Eritrocitara in scopul mentinerii hematocritului peste 30%.

Coloizi in functie de necesitate.

Vitaminele sunt administrate de doua trei ori pe zi(vitaminele B,vitamina C).

Oligoelemente - miere de albine,legume,fructe(suc natural)

E.- Antibioterapia

Tratamentul cu antibiotice se efectueaza in functie de decizia medicului curant respectiv pe baza analizelor clinicesi paraclinice.

Astfel se prefera utilizarea solutiei de penicilina 600.000 de unitati i.v. de doua ori pe zi ,in timpul primelor 4-5 zile.

F.- Tratamentul anticoagulant

Datorita hipercoagulabilitatii ce se instaleaza inca de la debutul agresiunii termice,tratamentul anticoagulant esteimperativ a se incepe cat mai curand posibil .Se incepe cu doze de 5000 UI Heparina,administrata i.v. la intervale de 4 ore in primele 2-3 zile apoi doza se ajusteaza in functie de testela de coagulare si sangerare in plaga.

G.-Tratamentul antiacid si hiposecretor

Riscul ulcerelor de stres si hemoragiilor digestive in arsurile majore,in prezenta terapiei anticoagulante,face ca tratamentul antiacid,protector al mucoasei gastrice si hiposecretor gastric sa fie obligatoriu .

J.- Alta medicatie asociata in schema terapeutica

Corectarea deficitului acidobazic confirmat prin testele de laborator ,se face prin administrarea de sol.Bicarbonat de Na sol. molara (1Meq ml)si supravegherea ventilatiei pacientului.De obicei,in arsurile de peste 50% din suprafata,se pot administra inca din primele momente 200 Meq Bicarbonat de Na,fara a se astepta rezultatele testelor de laborator .

Deoarece arsura in suprafata mare este insotita si de un grad accentuat de imunodepresie ,terapia imunostimulanta,gen Polidin 2 fiole/zi este foarte utila in primele 30 de zile.

Indometacinul supozitoare,1 la 12 ore este indicat pentru efectele antiinflamatoare benefice.

TRATAMENTUL LOCAL AL PLAGII ARSE

Tesutul cutanat are un rol esential in termoreglare ,echilibrul hidroelectrolitic fiind totodata o bariera eficienta impotriva invaziei bacteriene.

1 Tratamentul initial-

Suprafata trebuie curatata prin badijonare cu o solutie antiseptica de concentratie slaba(de preferat Betadina).Flictenele intacte vor fi lasate ca atare .Epiteliul flictenei sparte se reaplica pe dermul expus,ca un pansament biologic.Este inerzisa interventia agresiva pe suprafata arsa cu manevre de genul "toaleta cu sapun indepartarea epidermului si aplicare de alcool"care nu fac decat sa aprofundeze leziunea de arsura si sa scada sansele de epitelizare spontana .

2 Metoda de tratare

Deciziile se iau in functie de metoda de tratare (tratament deschis sau inchis)si agentul terapeutic de baza .In general ,pansamentele ocluzive sunt cele mai indicate , deoarece acestea diminueaza cantitatea de apa pierduta prin evaporare,pierderea calorica si cresc senzatia de comfort a pacientului .

Pacient in varsta de 38 de ani cu arsuri prin flacara - explozie ,in

suprafata de 60 % ,tratata prin metoda pansamentelor ocluzive cu

dermazin.

aTratament deschis De obicei zonele tratate deschis sunt fata,urechile si perineul.

bTratamentul inchis In arsurile severe ale mainii ,este necesara aplicarea unor atele in pozitie functionalasi exercitii zilnice de miscare activa.

cTratamentul deschis in mediu controlat se aplica arsurilor de gradul II ale mainii.

AGENTI ANTIBACTERIENI LOCALI

Aceasta terapie este utila in scopul controlarii infectiei.Nu se utilizeaza in cazul arsurilor mici.Terapia antibacteriana locala nu sterilizeaza arsura.Agentii locali reduc numarul bacteriilor prezente si incidenta infectiei invazive.

Sulfadiazina Argentica(Silvadene,Flamazine,Dermazine)sau solutia cu Betadina sunt cel mai des folosite.

Agenti terapeutici utilizati in pansamentul arsurilor

TRATAMENTUL AMBULATOR AL ARSURILOR

Schema terapeutica include:

1Asigurarea comfortului pacientului

a. administrarea unui antalgic

b. racirea zonei arse prin aplicarea unui prosop umed si rece ,sau dusul cu apa rece

2Curatirea plagii cu solutia de Betadina

3Profilaxia tetanusului

a Se va administra ATPA celor care nu au primit o asemenea injectie in ultimi 5 ani.

b In cazul in care pacientul nu a beneficiat de imunizare anterioara ,se vor administra 250 de unitati de imunoglobulina tetanica umana (Hypertet)la un brat si ATPA 0,5 ml la celalalt.

c Administrarea in doza unica a 2 milioane UI Penicilina.

COMPLICATIILE ARSURILOR

Complicatiile arsurilor pot implica orice organ si sistem incepand cu momentul agresiunii si pana tarziu in convalescenta.

Complicatii pulmonare

A Complicatii pulmonare precoce-obstructia mecanica a cailor aeriene superioare datorita edemului.

B Complicatii pulmonare tarzii-traheobronsita chimica si sindromul plamanilor arsi.

Acest sindrom apare la pacientii care au suferit o arsura intr-un spatiu inchis.

a. Semne si simptome

Semne fizice ale prezentei sputei incarcata cu praf negricios sau a leziunilor de arsura la nivel orofaringian si facial asociate cu tuse ,bronhoree sau dispnee.

b. Tratament

Salvarea pacientului depinde de recunoasterea timpurie a leziunii si aplicarea masurilor de terapie intensiva.Acestea includ stimularea frecventa a tusei ,utilizarea oxiganoterapiei cu aer cald si aerosoli cu agent mucolitic.Daca aceste masuri sunt necorespunzatoare se impun aspiratia si toaleta nasotraheala frecventa.

COMPLICATIILE GASTROINTESTINALE

A.Ulcerul de stres -Ulcerul Curling este complicatia gastrointestinala cea mai frecvent asociata cu arsurile.Acesta este prezent la aproximativ 33% din pacientii cu arsuri grave dar cu manifestare clinica in 10% dintre aceste cazuri.

B.Ileusul paralitic apare la majoritatea pacientilor cu leziuni in suprafata mai mare de 20% si poate sa dureze 1-2 zile.

C..Bacteriemia cu plecare intestinala

Este favorizata de doua mecanisme:

-ischemia mucoasei in cadrul vasoconstrictiei splahnice reactive;

-lipsa alimentatiei naturale.

D.Sistemice -septicemia

E.Locale-infectia

-intarzierea vindecarii cu aparitia plagilor granulare.

F.Vindecarea cu sechele:

a.cicatrici vicioase

b.retractii -anchiloze ale articulatiilor

c.cicatrice cheloida.

CONCLUZII

Implicatii ale tratamentului arsurilor

Personal bine pregatit ;

Conditii de microclimat ;

Dotare cu aparatura specifica;

Colaborarea cu pacientul(pshiolog);

Colaborare interdisciplinara.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA

ACORDATA