QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Inflamatia








INFLAMATIA

 

o      GENERALITATI
DEFINITIE SI ETIOLOGIE

Inflamatia (flamma = flacara) este raspunsul direct al tesuturilor vascularizate la agresiuni interne si externe:




§  infectii microbiene,

§  agenti chimici,

§  agenti fizici:

·       diferente de temperatura,

·        electricitate,

·        iradiere,

·        factori mecanici

·       tesut necrotic

·       reactii imune

·  hipersensibilitate la complexe imune

·  reactii autoimune.

·       Orice organ si tesut este susceptibil la inflamatie, gradul si natura acesteia fiind in functie de:

·        bolnav (starea de sanatate, de nutritie, de imunitate)

·       de natura si severitatea noxelor.

Avantajele inflamatiei

·       localizeaza si izoleaza agresiunile tisulare, protejand astfel tesutul sanatos vecin;

·       neutralizeaza si inactiveaza substantele toxice produse de factori umorali si de enzime;

·       distruge (Iimiteaza) cresterea micro-organismelor infectioase;

·       prepara aria tisulara pentru vindecare si reparare, eliminand tesuturile devitalizate si resturile celulare.
Dezavantajele inflamatiei

·       durerea si edemul asociate inflamatiei dau diferite grade de incapacitate morfologica si functionala;

·       poate duce la rupturi de organe (apendicita perforata), hemoragii (marirea granulomului tuberculos) etc.

·       formarea de tesut cicatriceal excesiv, cu aderente, contractura, cheloid;

·       formarea de fistule: abdominale, perirenale, bronhopleurale, cu empiem pleural;

·       se poate propaga prin distrugerea tesutuiui sanatos vecin;

·       leziunile produse de inflamatie pot duce la dezvoltarea altor leziuni inflamatorii: glomerulonefrita, artrita, reactii alergice (bronsita alergica), miocardita, encefalita.

Celulele participante la inflamatie

·       Polimorfonucleare neutrofile

·       Polimorfonucleare bazofile

·       Polimorfonucleare eozinofile

·       Mastocite

·       Macrofage

·       Limfocite

 

 

 

I) Polimorfonuclearele neutrofile (PMN)

 - sunt celule predominante in inflamtia acuta, fiind responsabile pentru leucocitoza care apare in perioada 'in crisis' a infectiilor acute.

Morfologie

 - leucocite granulare cu

·       nucleu multilobat

·       granule fine citoplasmatice care se coloreaza utilizand coloranti neutri

Functii

·       in raspunsul inflamator, PMN-urile sunt primele care ajung in zona lezata → parasesc patul vascular prin diapedeza si sunt directionate prin chemotaxie spre locul agresionat.

·       fagocitoza este activitatea majora a PMN-urilor:

·  inglobeaza bacteriile cu sub-etapele de liza prin eliberarea de enzime lizozomale;

·  intracelular, lizozomii elibereaza:

§  mieloperoxidaze -principala enzima anti­bacteriana care actioneaza prin combinatia de apa oxigenata

§  hidrolaze acide - actioneaza pe materii organice, inclusiv bacterii

§  proteaze - degradeaza proteinele, inclusiv elastina, colagenul, proteine din membrana bazala

§  lizozimul sau muramidaza (hidrolaza prezenta in PMN-uri si monocite),

§  proteinele cationice - inhiba cresterea bacteriana, producand chemotaxia monocitelor si creste permeabilitatea vasculara

·       extracelular, enzimele lizozomale dau o iritatie inalta, contribuind la macroscopia inflamatiei locale.

II) Polimorfonuclearele bazofile (PMB)

o      Morfologie

·       contin granulatii bazofile (in coloratia Wright),

·       sunt incarcate cu histamina, heparina si substante cu reactie lenta in SRS-A (Ieucotrienele: C4, D4, E4).



o      Functii

·       se dezvolta in tipul I de hipersensibilitate (hipersensibilitate imediata, mediata cu IgE);

·  cand elibereaza histamina si alte substante vasoactive, granulele bazofile produc reactie anafilactica la persoanele susceptibile;

·  au rol si in tipul IV de hipersensibilitate (hipersensibilitate intarziata) – ex: in dermatita de contact.

·  au nucleul bilobat “in desaga”

·  granulatiile citoplasmatice

·  sunt portocalii in coloratia Romanovsky si rosu-orange in coloratia cu eozina

·  contin enzime hidrolitice (histaminaze, care inactiveaza histamina, si arilsul­fataza B, care inactiveaza SRS-A – substanta cu reactie intarziata) si o proteina bazica majora putin inteleasa (toxica pentru paraziti);

·  distributia este fie in sangele periferic, fie apar in tesuturi in reactii de hipersensibilitate, in alergii si infectii parazitare.

III) Polimorfonuclearele eozinofile (PME)

Morfologie:

·       au nucleul bilobat “in desaga”

·       granulatiile citoplasmatice

·  sunt portocalii in coloratia Romanovsky si rosu-orange in coloratia cu eozina

·  contin enzime hidrolitice (histaminaze, care inactiveaza histamina, si arilsul­fataza B, care inactiveaza SRS-A – substanta cu reactie intarziata) si o proteina bazica majora putin inteleasa (toxica pentru paraziti);

·  distributia este fie in sangele periferic, fie apar in tesuturi in reactii de hipersensibilitate, in alergii si infectii parazitare.

Functii

·       au capacitatea de a elibera un factor chemotactic eozinofil (ECF) de tip IgE (sintetizat si de mastocite) cu rol in anafilaxie;

·       au si capacitatea de fagocitoza (functie minora).

IV) MASTOCITELE

           Seamana cu bazofilele ca structura si functie: bazofilele sunt prezente predominant in sangele periferic si la locul inflamatiei, in timp ce mastocitele se gasesc in tesutul conjunctiv, “inchizand' mici vase sanguine

o      Morfologie: contin numeroase granule, colorate metacromatic cu coloranti bazici, acestea eliberand histamina, heparina, SRS-A in tipul I de hipersensibilitate (asemenea granulatiilor bazofilelor) si ECF.

o      Functii: eliberarea de histamina sub actiunea agentilor care determina inflamatii (factori fizici, medicamente, Ig, componente ale complementului - C3a, C5a, proteine cationice etc.).

 

V) MACROFAGE

Sistemul de fagocite mononucleare sau sistemul macrofagic-monocitic,sau sistemul reticuloendotelial este o retea extinsa de macrofage in tot organismul.

o      Morfologie - componentele celulare includ: 

·       macrofage alveolare pulmonare

·       macrofage pleurale si peritoneale,

·       celule Kupffer,

·       histiocite din tesutul conjunctiv mezenchimal,

·       macrofage mezangiale renale,

·        macrofage fixe si mobile in limfoganglioni, splina sau in maduva osoasa.

·       Macrofagele tisulare se dezvolta din monocitele care parasesc sangele periferic atunci cand este nevoie.

·       Monocitele deriva din precursori ai maduvei osoase.

o      Functii

1) Fagocitoza noxelor din tesuturi (microorganisme, resturi necrotice etc.) si rol in omorarea celulelor tumorale prin:

a) endocitoza este primul pas in fagocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se extinde in jurul particulelor, formand vacuole intracelulare) si pinocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se extinde in jurul fluidelor extracelulare, formand vacuole intracelulare).

b) digestia

·       reprezinta al doilea pas

·       consta in fagocitarea materialului din vacuole pe seama lizozomilor din macrofage, care contin enzime asemanatoare PMN-urilor (proteinaze, hidrolaze acide, lizozim, MPO);

·        efectul bactericid este evidentiat mai ales fata de organismele incapsulate (mycoplasme, salmonele, listerii, criptococi);

c) opsonizarea: macrofagele au receptori pentru moleculele Fc de IgG si pentru fractiunea complement C3b, acestea ajutand macrofagele in fagocitoza prin opsonizarea microorganismelor (microorganismele sunt acoperite de IgG sau C3b).

2) Functia imuna

Macrofagele sunt o componenta importanta a sistemului imun (de la initierea raspunsului imun pana la interactionarea cu limfocitele timodependente)

3) Functia secretorie

Macrofagele elibereaza si alte substante in afara de IL-1:

·       Factorul stimulator al coloniilor si factorul de necroza tumorala care servesc la raspunsul imun

·       Interferonul alfa- ajuta in blocarea replicarii virale

·       Precursori ai prostaglandinelor care sunt in legatura cu IL-1 (efect pirogenic) – induc semnele fazei acute a inflamatiei, ca temperatura si leucocitoza in sangele periferic (deplasarea spre stanga a formulei leucocitare cu o crestere a PMN-urilor imature).

4) Functia de vindecare si reparare:




·       prin fagocitoza ajuta la eliminarea resturilor celulare

·       elibereaza factori proliferatori ai fibroblastelor

VI) Limfocitele

o      Consideratii generale:

·  Limfocitele si toate derivatele lor se gasesc in toate tesuturile, in toate tipurile de inflamatie, in special dupa agresiunea acuta a PMN –urilor.

·  Toate limfocitele deriva din celulele stem din maduva osoasa. Celulele stem se diferentiaza in limfocite la nivelul organelor limfoide primare (timus, maduva osoasa). De aici, migreaza pe cale sanguina spre organele limfoide secundare ( splina, limfoganglioni si centrii germinativi limfatici din tot corpul: inelul Waldayer, placile Peyer, apendice).

o      Tipuri de limfocite

·  Limfocite B

·  Limfocite T

·  Limfocite nude – sunt limfocite citotoxice fara a avea criterii de diferentiere in Limfocite B sau Limfocite T.

1. Limfocitele T

·  Sunt denumite dupa maturarea in timus

·  Se gasesc in ariile paracorticale ale limfoganglionilor, intre foliculi.

·  Ele reprezinta aprox 70% din sangele periferic

Functiile limfocitelor T (LT) in inflamatie:

·  Limfokinele produse si eliberate de LT atrag celulele (macrofage, bazofile) care servesc ca mediatori nespecifici ai inflamatiei – induc inflamatie locala

·  LT citotoxice lizeaza celulele tinta fara lezarea celulelor vecine- functie importanta in infectia virala si in rejectia transplantului.

·  LT sensibilizate sunt responsabile pentru initierea hipersensibilitatii intarziate (hipersensibilitate de contact sau hipersensibilitate de tip tuberculinic).

2. Limfocitele B

·  Se gasesc la periferia arilor corticale ale limfoganglionilor si in centrii germinativi ai foliculilor secundari, cuprinzand aprox 15% din limfocitele circulante

·  Se pot diferentia spre producerea de Ig, luand numele de plasmocite. Fiecare plasmocit produce un singur tip de imunoglobulina: Ig G, IgM, IgA,IgD si IgE

Functiile LB in inflamatie

·  Anticorpii neutralizeaza toxinele produse de bacterii

·  IgG functioneaza in opsonizare: aglutinarea anumitor bacterii cu stoparea multiplicarii si a imprastierii acestora facand mai usoara fagocitarea lor de catre macrofage

·  Anticorpii specifici pentru suprafata antigenica a bacililor Gram negativi produc bacterioliza in prezenta complementului.

3. Limfocitele nude – tipuri:

·  Limfocite “natural kiler” (LNK) – sunt importante in respingerea transplantelor de maduva osoasa si sunt o forma de aparare de prima linie fata de infectiile virale si fata de dezvoltarea tumorilor.

·  Limfocitele “killer” – sunt capabile sa lizeze celulele tinta (“target cells”) acoperite de anticorpi specifici- “citotoxicitate mediata celular dependenta de anticorpi”

·  Limfocitele “activate killer” – morfologic si functional sunt asemanatoare cu LNK, dar au un mai mare domeniu de celule tinta. Ele devin citotoxice sub stimularea cu IL-2, limfokine care autoactiveaza LT

CLASIFICAREA INFLAMATIILOR

·  Clasificarea din punct de vedere etiologic

·  Clasificarea din punct de vedere al evolutiei

·  Clasificarea din punct de vedere morfologic

·  Clasificarea din punct de vedere etiologic

·       Inflamatii nespecifice – leziunile sunt asemantoare indiferent de agentul etiologic

·       Inflamatii specifice – aspectele macroscopice si microscopice difera pentru agentii etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a evidentia agentul cauzal: TBC, sifilis, inflamatii virale, rabie, citomegalovirus, herpes, inflamatii microbiene - tularemie, bruceloza

II) Clasificarea din punct de vedere al evolutiei

o      Inflamatii acute

·  sunt de la inceput sub actiune microbiana;

·  infiltratul inflamator este format din PMN-uri si fibrina.

·  evolutia este scurta, se termina de obicei cu 'restitutio ad integrum',

·  puroiul :

·  poate fi expulzat, se desica (cade crusta),

·  poate fi limitat de o membrana (abces)

·  difuzeaza in tesutul conjunctiv lax (flegmon),

·  poate persista (sechestru in osteomielita).

2) Inflamatii  subacute:

·  clinic, aspectul este mai sters.

·  infiltratul inflamator este format din PMN-uri, limfocite, plasmocite;

·  poate avea acest aspect de la inceput sau se transforma in inflamatie purulenta.

Exemplu:

·  epididimita gonococica - initial este o uretrita, apoi o inflamatie a epididimului care nu are de obicei importanta clinica, prezentand asociere de PMN-uri si plasmocite;



·  salpingitele (probabil gonococice) au spre extremitatea distala infiltrat predominant acut, iar proximal o predominanta cronica, cu plasmocite;

·  inflamatiile micotice se asociaza de obicei cu infiltrat de tip subacut.

3) Inflamatii cronice

·  infiltratul inflamator este format din limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage, celule epitelioide, celule gigante de corp strain, multinucleate;

·  simptomatologia clinica este mult redusa,

·  evolutia este indelungata

In cadrul inflamatiilor cronice pot exista:

·  zone de necroza - care pot fi caracteristice: cazeum in TBC, goma in sifilis;

·  poate avea loc o proliferare a tesutului conjunctivovascular (proliferare granulomatoasa asemanatoare mugurilor), care, prin maturizare, se transforma in tesut conjunctiv-fibros (cicatrice).

           De exemplu:

·  nefrita interstitiala este o inflamatie cronica sau,

·  in bronsita cronica, apare si o metaplazie epiteliala si o proliferare a corionului cu elemente celulare infiltrate (dubla proliferare).

Inflamatia cronica se termina prin tesut fibros dens de scleroza: de exemplu, ciroza (transformarea fibroasa hepatica determina o lobulatie anormala hepatica) sau, in cadrul inflamatiei productive tuberculoase, micii noduli TBC de pe seroasa peritoneala se sclerozeaza.

o      Consecintele inflamatiei cronice sunt exemplificate in felul urmator: procesul de necroza se elimina si zona sufera un proces de scleroza:

·   la nivelul ficatului, prezenta de gome sifilitice da aspedul de 'ficat legat in sfori';

·   la nivelul corticosuprarenalei, scleroza, dupa eliminarea de cazeum, distruge parenchimul cu aparitia bolii Addison;

·  dupa infectii gonococice apar stenoze cu aspect moniliform pe canalul deferent si stricturi ureterale;

·  ulcerul cicatrizat da stomacului aspectul de clepsidra etc.

Clasificarea inflamatiilor din punct de vedere morfologic

o      Inflamatii predominant exsudative:

·  predomina exsudatul cu PMN-uri;

·  evolutia este acuta: inflamatia seroasa, inflamatia fibrinoasa, inflamatia purulenta sau inflamatia hemoragica;

·  etiologia este predominant bacteriana, cu evolutie nespecifica.

o       Inflamatii predominant alterative:

·  predomina leziunile distrofice, alterative, necrozante;

·  evolutia poate fi acuta, subacuta sau cronica;

·  etiologia:

inflamatii nespecifice

inflamatii specifice grave:

·  inflamatia catarala,

·  inflamatia necrotizanta,

·  inflamatia gangrenoasa (putrida)

·  inflamatia ulcerativa.

Inflamatii predominant proliferative:

·  predomina tesutul de granulatie

·  evolutie:

·  cronica nespecifica sau cu specificitate limitata, sau

·  inflamatie cronica de corp strain, specifica.

o      Nomenclatura

·  Sufixul 'ita' denumeste o inflamatie acuta;

·  Sufixul 'oza' denumeste o  -

§           inflamatie cronica (tuberculoza)

§           distrofie pura (miocardoza).

·   Mai exista termeni consacrati, mai putin corecti, dar larg utilizati:

·  angina,

·  pneumonie,

·  pleurezie,

·  rinita,

·  furuncul,

·  abces,

·  flegmon,

·  empiem.

 


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat