QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Fiziopatologia sangelui








FIZIOPATOLOGIA SANGELUI

1.     Generalitati

2.     Fiziopatologia seriei eritrocitara

3.     Fiziopatologia seriei leucocitare



4.     Fiziopatologia seriei trombocitare ( se descrie la coagulare)

1.Generalitati

- Sangele, tesutul sanguin, este reprezentat de maduva osoasa hematogena si sange

- Sangele este alcatuit dintr-o componenta celulara si o componenta lichida, plasma

- Fiziopatologic se ia in considerare componenta celulara incepand de la celula “ stem” si componenta adulta a celulelor sangelui analizandu-se criteriu cantitativ dar si calitativ, necesar fiind sa se faca si distinctia dintre proliferarea reactiva (benigna) si proliferarea autonoma (maligna). Trebuie diferentiate si bolile cu mecanism ereditar ca urmare a unui defect genetic unic.

2.Fiziopatologia seriei eritrocitara

- Eritrocitele adulte din plasma a caror functie este de transport al oxigenului au precursorii in maduva hematogena

- Formarea eritrocitelor adulte are loc in maduva hematogena din oasele late, proces numit eritropoieza.

Celula “stem” numita hemocitoblast, ce se transforma in:

-        Proeritroblast

-        Eritroblast bazofil

-        Eritroblast policromatofil

-        Eritroblast oxifil

-        Reticulocit

-        Eritrocit

Procesul dureaza 7 zile.

- Adaptarea productiei ( mecanism de feed-back) se face de catre concentratia oxigenului in sange ce devine adevarat stimul si eritropoietina secretata de celulele juxtaglomerulare din rinichi

- Eritrocitele sub forma adulta de disc bi-concav au o viata de 120 de zile, au un metabolism intens consumand o mare cantitate de energie

- Patologia seriei eritrocitare se prezinta sub forma de anemii si poliglobulii

ANEMIA

-        Se caracterizeaza prin scaderea sub valoarea normala a hemoglobinei asociata cu scaderea hematocritului si a numarului de eritrocite.

A.ANEMIILE DUPA EXAMENUL MORFOLOGIC AL FROTIULUI sunt :

Ø     Anemii macrocitare

Ø     Anemii normocitare

Ø     Anemii microcitare

B.ANEMII IN FUNCTIE DE ETAPA ERITROPOETICA INTERFERATA:

Ø     Anemii prin lezarea diviziunii celulei suse ( eritroblastului la proeritroblast)- sunt anemii de tip aplastic

Ø     Anemie prin blocarea diviziunii sau maturatiei celulare, sunt – anemii megaloblastice si anemii hipocrome

Ø     Anemii prin scurtarea duratei de viata a eritrocitelor , sunt anemii hemolitice ( de cauza eritrocitara sau extraeritrocitara)

Ø     Anemii prin pierderi mari de eritrocite , anemii post-hemoragice

C. ANEMII IN FUNCTIE DE MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE :

Ø     Anemii datorita scaderii productiei de eritrocite

Ø     Anemii realizate prin cresterea pierderilor eritrocitare

Clasificarea anemiilor

A. Deficit

→de vitamina B12

de acid folic

Anemii megaloblastice :

a) anemia Biermer

b) anemia prin lipsa de acid folic

1. Scaderea producerii de eritrocite

B. Alterarea celulelor “stem” din maduva

Anemii hipoblazice si aplazice

C. Invazia maduvei cu celule straine

Anemii mieloftizice

I. Anemii prin hipofunctia maduvei osoase

A. Deficit in sinteza hemului

Anemii hipocrome:

a) anemia feripriva

b) anemia cu raspuns la piridoxina

2. Scaderea producerii de hemoglobina

 B. Deficit in sinteza globinei

Talasemii

A.Eritrocite cu forma anormala (defect membrana)

→sferocitoza ereditara

→eliptocitoza ereditara

→drepanocitoza(HbS)

→talasemii

→hemoglobinoza C

Dobandit →

B.Eritrocite cu Hb, anormale (emoglobinopatii)

1. Anemii hemolitice prin defect eritrocitar

C.Eritrocite cu continut enzimatic anormal (enzimopatii)

Deficit pe G-6-P-D

Genetic→

D. Hemoglobinuria paroxistica nocturna

II. Anemii prin distrugerea sau pierderea crescuta a eritrocitelor

2.Anemii hemolitice prin defect extraeritrocitar

A.Hemolitice prin anticorpi

B.Hemolitice prin:

Factori infectiosi

Factori chimici : medicamente toxice etc.

Factori fizici

Factori parazitari

Izoanticorpi

Autoanticorpi (An. Hem. Autoimune)

Transfuzii incompatibile in sistmul ABO Rh

Boala hemolitica a nou-nascutului

-Simptomatice:

Boli sistem limfatic

Leucemie limfocitara cronica

Boala Hodgkin

Limforeticulosarcom

Mielom

Boli colagen, tumori

-Idiopatice

3. Anemii prin pierderi excesive de eritrocite normale

Hemoragii


Hemoliza

Interne

Externe

Anemiile megaloblastice:

-        Sunt stari patologice care au la baza o tulbulare a maturatiei nucleilor eritroblastilor, scaderea sintezei acizilor nucleici ca urmare a deficitului de vitamina B12 sau acid folic

-        Celulele nu pot ajunge toate la stadiu functional si se distrug in maduva “hematopoeza ineficienta”

-        Factorul extrinsec (vitamina B12) se combina cu factorul intrinsec ( Castle) din mucoasa gastrica si transportat la nivelul ileonului unde se gasesc receptori specifici ce fixeaza acest complex in prezenta ionilor de calciu se produce absorbtia vitaminei B12, factorul intrinsec fiind eliberat din complex, el nu trece in sange

-        Prin activarea acidului folic , vitamina B12 intervine in sinteza AND-ului

-        In sange vitamina B12 este transportata la nivelul ficatului , muschi si rinichi, de proteinele transcobalamine.

-        Absenta factorului Castle poate fi genetica sau imunologica prin autoanticorpi antifactor intrinsec si autoanticorpi anticelule parietale gastrice.

-        Deficitul de acid folic apare in sarcina si in alimentatii deficitare la alcoolici si batrani etc.

Diagnosticul: Examenul maduvei osoase:

-   Maduva hipercelulara

-   Celule megaloblastice



            Examen frotiu:

-   Hematii mari, hipercrome ( fals datorita ingrosarii membranei si incarcarii normale cu hemoglobina), hematiile pot avea corpi Jolly si inele Cabot ( resturi de nucleu)

             Examen sanguin:

-   Hematii cu diametrul mare 8-12 µ

-   VEM peste 100µ3

-   CHEM in medie 34%

-   Vitamina B12 valori mici sub normal de 100 γ% iar testul Schilling este pozitiv

             Examen clinic:

-   Atrofie a mucuasei linguale- Glosita Hunter

-   Atrofii ale mucuasei gastrice

-   Aclorhidrie, insuficiente secretorii digestive

-   Neurologic-parsetezii, tulbulari acustice, oculare, motorii

-   Tulburari psihice

Anemiile prin insuficienta medulara:

-        Insuficienta productiei de eritrocite se datoreaza lezarii directe a tesutului medular

-        Anemia aplastica ( aplazia medulara) este urmare a scaderii accentuate a tesutului mieloid care este inlocuit cu tesut fibros si grasos

-        In sangele periferic se constata o pancitopenie( anemie, leucopenie, trombocitopenie) fara semne de regenerare ( reticulocite scazute) . Eritrocitele sunt normale ca forma, cu durata de viata obijnuita.

-        Sideremia este crescuta, deoarece nu se consuma fier pentru hemoglobina, eritrocitele fiind putine

-        Maduva hematogena devine aplazica probabil dupa actiunea unor factori toxici, ca benzenul , medicamentele citostatice , antiinflamatoriile, sarurile de aur, insecticide, iradieri prelungite, cloramfenicol, dar si dupa hepatite acute.

Anemiile feriprive:

-        Au la baza o carenta de fier

-        Cantitatea totala de fier din organism este de 4,5- 5 g din care 3 g sunt in hemoglobina ca Fe 2+, restul de fier, cam o treime, se afla ca rezerva si este inglobat in hemosiderina, feritina, in mioglobina, in citocromi, in catalaze, peroxidaze.

-        Necesarul zilnic de fier este de 0,5 mg la barbati si 2 mg la femei.

-        Fierul din alimentatie ajunge la nivelul stomacului si jejunului unde se absoarbe prin enterocit stimuland sinteza unei proteine, apoferitina ce se leaga labil cu fierul, devenind feritina care traverseaza enterocitul si la nivelul polului vascular devine dinnou apoferitina libera si ioni ferosi ce trec in sange

-       

-        La un aport mai mare de fier are loc o sinteza rapida si crescuta de apoferitina ce se leaga labil cu fierul. Cand nevoile de fier sunt satisfacute toata apoferitina din celulele intestinale este incarcata cu fier, existand o feritina crescuta intracelular, blocand sinteza de apoferitina. Daca ulterior apare nevoia de fier in organism, se produce deblocarea enterocitului, fierul din feritina fiind eliberat si transferat siderofilinei din sange.

-        Absortia fierului este favorizata de scaderea oxigenului sanguin, de aciditatea gastrica, de acidul ascorbic.

-        Transferina transporta fierul la nivelul organelor hematopoetice si in cantitati mai mici ( 20 % ) la nivelul ficatului, splina, unde se depoziteaza sub forma de rezerve de feritina si hemosiderina.

-        Escretia de fier se face prin bila, celule descuamate, par, menstruatie.

Anemiile feriprive pot aparea dupa :

ü     Aport scazut alimentar

ü     Nevoi crescute de fier in crestere, sarcina, alaptare

ü     Absorbtia deficitara, in scaderea aciditatii, in rezectii intestinale, stomac, duoden, leziuni intestinale.

ü     Scaderea sintezei hepatice a transferinei cu depunerea fierului in tesuturi si transport insuficient catre maduva

ü     Pierderi mari intalnite in sangerari cronice repetate

-        Anemia provoaca hipoxia cu paloare, par friabil, unghii plate, glosita cu parestezii , fisuri ale comisurilor buzelor, “nod in gat”

-        Maduva hematogena prezinta pe lama un proces de hiperplazie eritroblastica( bazofili, policromatofili) cu citoplasma redusa, cu margini zdrentuite

-        In sange apare o anemie microcitara hipocroma care pe lama prezinta eritrocite anulocite in para , in bastonas , in “semn de tras la tinta”  iar sideremia este sub 60µg %ml.

-        Anemiile sideroacrestice sunt insotite de hipocromie si au la baza deficit in sinteza hemului desi fierul este crescut in organism, tulburarea se datoreaza insuficientei hemosintetazei ce nu mai catalizeaza incoporarea fierului in molecula de hemoglobina. Blocarea hemozintetazei se poate produce si de intoxicatii cu plumb, cianuri, fluor, oxid de carbon sau in carente de vitamina B6 ( piridoxina)

-        In inflamatii pot aparea anemii hipocrome, fierul fiind captat in sistemul reticuloendotelial si nu mai poate fi utilizat pentru sinteza hemoglobinei

Anemii hemolitice:

-        Este o hemoliza patologica  a eritrocitului.

-         Normal durata de viata a eritrocitului este de 120 zile

-        Sunt anemii hemolitice prin:

           Anemii prin: DEFECTE ERITROCITARE EXTRACORPUSCULARE

o      Modificarea mediului intern al organismului- mai ales a plasmei.

Anemii produse de agenti :

·       Fizici

·       Chimici Ex: anemii hemolitice dobandite medicamentoase; medicamentul plus anticorpul medicament, realizat de organism in timp, formeaza un complex imun ce se absoarbe pe suprafata eritrocitului producand hemoliza lui. Ex de medicamente: Penicilina, Chinidina, Sulfamide, Fenotiazine.

·       Biologici (anemii imune)

ü          Anemii hemolitice imune, dobandite cu anticorpi la cald - anticorpii se activeaza la cald si sunt IgG; aniticorpii sunt liberi in ser sau pe eritrocite, testul Coombs direct sau indirect este pozitiv.

Testul Coombs direct – ser de om se introduce la iepure si se obtin anticorpi sau ser antiglobulinic uman. Acest ser antiglobulinic uman pus in legatura cu hematiile de cercetat(anticorpii sunt IgG fixati pe hematii) cand este pozitiv le hemolizeaza.

Testul Coombs indirect – evidentiaza anticorpii liberi din ser, IgG, dupa fixarea acestora pe eritrocite straine. Anemiile din acest grup pot fi idiopatice sau in colagenoze, lupus eritematos diseminat, periarterita nodoasa, cancere, infectii cronice.

ü     Anemii hemolitice imune dobandite cu anticorpi activi la rece – anticorpii sunt IgM si pot fi detectati cu serul anticomplement la rece . Poate sa apara o anemie hemolitica la frig intre 0- 5 grade C odata cu fenomenul Raynaud – racirea extremitatilor, parestezii. In acest grup este cuprinsa si hemoglobinuria paroxistica la rece. La rece fractiunea C1 a complementului se fixeaza pe eritrocit si cand se incalzeste corpul C1 se desprinde de pe eritrocit activat fiind reactioneaza in cascada cu C2 ,C3   , inducand hemoliza     

                 Anemii prin:  DEFECTE ERITROCITARE CORPUSCULARE

-        Anemiile rezulta prin distrugerea excesiva a hematiilor ca urmare a unui defect in propria lor structura

-        Cauzele sunt: 1.anomalii ale formei eritrocitare

               2. anomalii ale tipului de hemoglobina

               3.anomalii ale continutului enzimatic eritocitar

1.     Anomalii ale formei eritrocitare:

 Din cauza unor defecte ereditare ale membranei acestora :

ü     Sferocitoza ereditara, microsferocitoza, eliptocitoza:

-        Se acumuleaza sodiu si apa in eritrocit datorita modificarilor genetice ale proteinei din membrana dand forma sferica si fiind hemolizate usor in splina ; apar eritroblasti in formula, bilirubina crescuta, reticulocitoza, policromatofilie, sferocite.

ü     Sindromul hemoglobinuriei paroxistice nocturne  (Marchiafava-Micheli); Membrana eritrocitului este sensibila la PH acid si la fractiunea C3 a complementului, care inceteaza la trezire. Dimineata apar urini hipercrome cu hemoglobina  (hemoglobinurie). Examenul sangelui indica hemoglobinurie peste 5 mg %ml.

               2. Anomalii ale tipului de hemoglobina( hemoglobinopatii ):

- Sunt anemii prin: A.hemoglobinopatii calitative 

                               B.hemogblobinopatii cantitative

A. Hemoglobinopati calitative:

- Hemoglobina este o proteina specifica eritrocitara formata din HEM ce contine Fe2+ ce se combina cu oxigenul ( Fe3+ leaga doar ½ O2 ) si globina formata din 4 lanturi polipeptidice ( doua α si doua β ), numarul de aminoacizi este intodeauna acelasi pentru un anumit lant; lantul α are intodeauna 141 aminoacizi, lanturile β , γ, θ, ε au 146 aminoacizi. Prin urmare exista 5 tipuri de lanturi polipeptidice . In functie de aceste lanturi se afla 5 tipuri de hemoglobine:

        Hemoglobina embrionara Gower I – 4 lanturi ε cu cate 146 aminoacizi pe lant. Aceasta hemoglobina se gaseste in primele 30 d ezile ale vietii embrionare.

        Hemoglobina embrionara Gower II – formata din 2 lanturi α cu 141 aminoacizi fiecare si 2 lanturi ε cu 146 aminoacizi fiecare. Aceasta hemoglobina apare dupa 30 de zile pana la a nouazecia zi a vietii intrauterine.

        Hemoglobina fetala ( HBF) – este alcatuita din 2 lanturi α cu 141 aminoacizi fiecare si 2 lanturi γ cu 146 aminoacizi fiecare. Apare din a saizeci zi intrauterin si persista pana la primele luni de viata extrauterin.

       Hemoglobina A – este a adultului, apare din luna a sasea intrauterin, inlocuieste treptat hemoglobina fetala reprezentand 98% din hemoglobina dupa cateva luni de viata. Este formata din doua lanturi α cu 141 aminoacizi fiecare si 2 lanturi β cu 146 aminoacizi fiecare.

        Hemoglobina A2 se gaseste la adult in proportie de 2% din hemoglobina toatala si este formata din 2 lanturi α cu 141 de aminoacizi fiecare si 2 lanturi γ cu 146 aminoacizi fiecare; aceasta hemoglobina creste in cazul talasemiilor.

- Modificarea sintezei lanturilor de aminoacizi din polipeptidele α ,β , γ, θ, ε, are consecinte asupra structurii, formei, rezistentei la hemoliza, producand peste 150 de hemoglobinopatii( S,C,E,D)

- Anemia cu celule falciforme ( coasa, drepanocitoza) etc. , hemoglobinopatia S cand acidul glutamic este inlocuit cu valina in lanturile β se produce o modificare a formei hemului cu hemoliza prematura a eritrocitului si aparitia anemiei hemolitice.

- Anemia hemolitica cu corpusculi Heintz, reprezinta resturi de hemoglobina ineficienta.

- Hemoglobinopatii cu anemii hemolitice in care atomul de Fe2+ este inlocuit cu Fe3+ . Se numesc hemoglobinopatii M si seamana cu medhemoglobiHnemiile

B.hemogblobinopatii cantitative

- In functie de blocarea partiala sau totala a sintezei unuia din lanturile polipeptidice se descriu betatalasemii si alfatalasemii.

 Betatalasemii:- Sindrom anemic datorat unei gene patologice care perturba sinteza lanturilor β. In stadiul heterozigot se realizeaza forma minora de talasemie cu hemoglobina A2, 3,5 – 7 % in loc de 2% si invariabil prezenta hemoglobinei F . In stadiul de homozigot  se dezvolta un sindrom anemic grav, anemia Cooley ( anemie mediteraneana sau talasemia majora) cu spleromegalie, icter, hiperplazia maduvei hematogene, facies mongoloid, oase craniene ingrosate, par “in perie” , moartea survine pana la 20 de ani. In sange apar hematii “in tinta”, schizocite, anulocite, anizocitoza, poikilocitoza, eritroblasti, hipersideremie.

Alfatalasemiile: - Se produc perturbari datorita unor gene ce controleaza formarea lantului α. Cand stadiul este homozigot  rezulta hidrops fetalis cu moartea fatului in luna aVIIa .

                  3.Anomalii ale continutului enzimatic eritocitar

- Sunt anemii hemolitice enzimopedice – deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza ( G6PD) din eritrocit alaturi de cel putin 25 tipuri de enzime din metabolismul eritrocitar, produce o glicoliza aeroba sau anaeroba deficitara cu episoade hemolitice acute sau cronice mai ales la ingestia unor medicamente.

Anemii post hemoragice

 Sunt anemii acute sau cronice

a) Anemia post hemoragica acuta

- Apare dupa traumatisme, hemoragii digestive, metroragii, hemoptizii, sarcina extrauterina, hemofilie, interventii chirurgicale

- Intra imediat in functiune mecanisme compensatorii ca :

ü     Mobilizarea sangelui din depozite ( splina, ficat, etc. )

ü     Activitate crescuta cardio-respiratorie ( tahicardie, tahipnee)

ü     Fuga lichidelor din tesuturi in vase

ü     Intensificarea eritropoezei

- Continuarea cresterii hemoragiei cu deficit in aprovizionarea cu oxigen a tesuturilor cu acumularea de produsi de catabolism ce pot determina socul

- Laborator : scade numarul de eritrocite ( la inceput poate fi normal sau chiar crescut) apoi apare reticulocitoza.

b) Anemia post hemoragica cronica

- Este urmarea pierderii unei cantitati mici de sange intr-o perioada lunga de timp

- La inceput anemia este compensata , apoi apare o anemie hipocroma microcitara, feripriva, in timp se poate ajunge la epuizarea maduvei cu aparitia hipoplaziei sau aplaziei  medulare.




3. Fiziopatologia seriei leucocitare

- Leucocitele sunt : celule nucleate diferentiate morfologic si functional, circula impreuna cu componentele sangelui , participa la procesul de aparare al organismului

- Leucocitele sunt :

Valori relative si absolute ale numarului de leucocite (mm3 la adultul normal)

Formula leucocitara %

Numar absolut

Numar de leucocite

-

4 000—8 000

Neutrofile nesegmentate

1— 3

40—    80

Neutrofile segmentate

60—70

2 000—4 800

Eozinofile

1— 3

40—   80

Bazofile

0— 1

20—   40

Limfocite

25—35

1 000—2 000

Monocite

6— 8

290— 480

- Caracteristicile morfologice ale granulocitelor, limfocitelor si monocitelor sunt:

Tipul  de  celulä

Dimen­siuni

Caracterele nucleului

Caracterele  citoplasmei

Seria granulocitarä Mieloblast

18—22 µ

relativ mare, rotund sau

redusa, bazofila   (mode-

oval, cu cromatina f. fi­na („in dantela'). 2—5 nucleoli albastrui, fin delimitati

rat), fara zona clara pe-rinucleara, fara granula­tii

Promielocit

20—25 µ

rotund sau oval, cu cro­matina fina, nucleolii mai putin evidenti

relativ abundenta, mode­rat bazofila, cu granu­latii azurofile  mari,  abundente

Mielocit (N.E.B.)

15—20 µ

oval (cu inceput de deformare), cromatina pe cale de condensare, fa­ra nucleoli vizibili

relativ abundenta, albas­truie cu nuanta discre­ta de roz; rare granula­tii azurofile + granula­tii specifice  (neutrofile, eozinofile sau bazofile)

Metamielocit (N.E.B.)

12—18 µ

incurbat, cu cromatina in benzi distincte, fara nu­cleoli

abundenta, cu nuanta roz; granulatii specifice (neutrofile, eozinofile sau bazofile)

Nesegmentat (N.E.B.)

10—15 µ

in forma de potcoava sau panglica, cu cromatina in benzi distincte (fara nucleoli)

abundenta, cu nuanta roz; granulatii specifice (neutrofile, eozinofile sau bazofile)

Segmentat

10—15 µ

separat in lobi (2—5 sau mai multi la G.N. si 2—3 la G.E. si G.B.), le­gati intre ei prin fila­mente, cu cromatina densa, in benzi (fara nu­cleoli)

abundenta, cu nuanta roz; (mai slaba la G.B.), cu granulatii specifice:

G.N.: mici, numeroase, de culoare bruna, raspandite in citoplasma

G.E.: mari, rotunde, de culoare portocalie, ase­zate unele langa altele, fara sa acopere nucleul

G.B.: inegale, de forme neregulate, de culoare albastra inchisa, mai pu­tin numeroase, asezate si peste nucleu

Seria monocitarä Monoblastul

14—28 µ

mare, usor neregulat, cromatina in retea sau benzi fine, cu 1—2 nu­cleoli mari

bazofila (cu nuanta cenu­sie discreta), fara gra­nulatii

Tipul de celula

Dimen­siuni

Caracterele nucleului

Caracterele cltoplasmel

Promonocitul

14—20 µ

mare, cu indentare mo­derata,    cromatina    in benzi fine, eventual cu un nucleol vizibil

bazofila, cu contur ade­sea neregulat, fara gra­nulatii (in general)

Monocitul

15—25 µ

in general incurbat si in­dentat, cu cromatina in benzi fine (aspect „piep­tanat'), fara nucleoli vi­zibili

abundenta, de culoare al­bastruie — cenusie („cer de furtuna'), cu granu­latii azurofile fine (mai ales perinuclear) uneori cu vacuole

Macrofagele

15—40 µ (si mai mult)

oval sau indentat, uneori lipit de membrana ce­lulara („celula in dra­pel'); cromatina cu as­pect spongios

abundenta, cu contur ne­regulat; de culoare cenusie-albastruie,   putind contine granulatii azuro­file, vacuole, resturi de fagocitoza

Seria limfocitara Limfoblastul

12—18 µ

rotund sau oval; structu­ra cromatinica mai den­sa ca la mieloblast; 1—2 nucleoli bine delimitati

redusa, de culoare albas­tra deschisa, fara gra­nulatii

Prolimfocitul

12—18 µ

rotund sau oval, cu struc­tura cromatinica si mai densa (urma de nucleol)

ca la limfoblast

Limfocitul

7—15 µ

rotund sau usor indentat; cromatina densa, in ma­se mari (cu tranzitii li­ne), fara nucleoli vizi­bili

redusa   sau   abundenta; bazofilie slaba pina la intensa; fara granulatii sau citeva azurofile

Plasmocitul

10—20 µ



rotund, situat excentric, cu cromatina in blocuri dense, mari (aspect de „spite de roata'), fara nucleoli

abundenta, intens bazofi­la cu zona clara perinucleara, continind adesea vacuole; uneori cu nu­anta rosiatica

Seria granulocitara

-Granulocitele in funcite de tipul de granulatii sunt neutrofile, eozinofile si bazofile

-Granulocitele se elibereaza din sinusoidele medulare hematogene prin diapedeza in vasele sanguine .

- Stimulul reglator il reprezinta scaderea numarului de granulocite , mediat de granulopoetina ( eliberata de garanulocitele mature) asemanatoare cu eritropoetina ( mecanism de feed-back)

- Glandele endocrine , medulosuprarenala , adrenalina , determina mobilizarea leucocitelor din depozite

- Granulocitele circula 6-12 ore in sangele periferic apoi trec in tesuturi , drumul avand “sens unic”.

Granulocitele neutrofile( Mecinicov 1882) au functia de baza fagocitoza parasind adesea vasele printre celulele endoteliale prin mecanismul diapedezei spre a ajunge la locul agresiunii fiind atrase prin mecanismul chimiotaxiei de concentratia mare de ioni de hidrogen. Fagocitoza inseamna inglobarea germenilor, agentului agresional in citoplasma neutrofilelor unde cu ajutorul unui echipament enzimatic adecvat al enzimelor lizozomale sunt lizati (digerati). In acelasi timp reactia de fagocitare este potentata de factori inflamatori ce se declanseaza la aparitia agentului cauzator de boala . Granulocitele neutrofile pun in libertate numeroase enzime proteolitice, reprezinta “soldati de aparare” ci si de “curatire “ a organismului , ele participand si al producerea febrei datorita unor pirogeni endogeni produsi sub influenta pirogenilor bacterieni  (endotoxinele bacteriene).

Granulocitele euzinofile:  participa in reactile alergice fiind specializate pentru inglobarea complexelor antigen-anticorp.

Granulocitele bazofile : au rol in reglarea permeabilitatii vasculare, in cuagularea sangelui , in reactii alergice.

Fiziopatologia granulocitara

- Cuprinde : A. Tulburari cantitative – capata seminificatie patogenica mai ales granulocitele neutrofile, eozinofilele si bazofilele fiind mai ales pentru orientarea diagnosticului .

a) Scaderea numarului de granulocite :

Neutropeniile

Clasificarea fiziopatologica a neutropeniilor

Natura tulburarii

Caracteristici hematologice

Situatii clinice

In singe

in maduva

I.   Proliferare medulara scazuta

granulocite sca­zute cu morfo­logie normala

scaderea precursorilor gran.   + „deviere    stg.' (eventual fibroza, celule ma­ligne etc.)

A-(sau hipo-) plazii me­dulare: idiopatice, toxi­ce, medicamentoase (azotiperita, citosulfan s.a.); „maduva ocupata' (me­tastaze, leucemii, fibroza etc); unele neutropenii constitutionale

II.  Granulocito-poieza inefi­cienta

granulocite sca­zute; uneori hi-persegmentare

numar crescut de precursori gran., anomalii de maturatie

anemii megaloblastiee; tratament cu „antimitotice' (methotrexat 6MP s.a.); anticonvulsivante etc; unele neutropenii idiopatice

III. Scaderea du­ratei de viata a granuloci­telor

granulocite sca­zute, cu „devie­re stg.' (vacuo­lizare);   uneori anticorpi   anti-leucocitari    in ser

numar crescut de precursori gran., cu „de­viere stg.' (+ vacuolizare)

sechestrare splenica cres­cuta (ciroza hepatica, di­verse alte splenomegalii);

neutropenii izoimune (neonatala, posttransfu-zionala) si autoimune (lupus, reumatism, mononucleoza etc);

sensibilizare la medica­mente (piramidon);

unele neutropenii idiopa­tice

.IV. Pseudoneutro-penia prin marginatie

granulocite sca­zute tranzitor

fara   modificari caracteristice

fiziologice: efort, emotii etc. unele infectii bacte­riene

Eozinopenia apare in stres , intoxicatii , traumatisme, administrare de cortizon.

Bazopenia apare dupa iradieri , hipertiroidism, in sarcina, in administrarea de heparina

b) Cresterea numarului de granulocite :

Neutrofiliile

Clasificare etiologica a neutrofiliilor

Stimuli fizici si unele stari fiziologice sau reactive: frigul, caldura (mai ales ar­surile) traumatisme (mecanice si electrice), anoxia; durere, emotii puternice (frica, minie etc.); efort (mai ales convulsii), ovulatie, sarcina, parturitie; tahicardie, var­saturi.

Infectii si boli inflamatorii: infectii acute cu coci, bacterii, spirochete, richetsii, fungi, virusuri, parazitoze; reumatism poliarticular acut, artrita reumatoida, glome-rulonefrita acuta, dermatite, tiroidita etc.

Toxice (exo- si endogene), medicamente, hormoni: intoxicatii cu benzen, plumb, mercur, clorat de potasiu, terebentina, oxid de carbon s.a.; eclampsie, uremie acidoza, diabetica, coma hepatica; guta; dupa administrare de corticosteroizi, noradrenalina, heparina, histamina, acetilcolina, peptona, cazeina s.a.

Boli hematologice: accidente posttransfuzionale; reactii posthemoragice si posthe-molitice; in cursul tratamentului specific al anemiilor megaloblastice; in perioada de remisiune a agranulocitozei; dupa splenectomie; leucemia granulocitara si alte boli mieloproliferative.

Tumori maligne: cancere (mai ales gastric, bronsic, uterin, pancreatic), in special cu metastaze osoase; limfoame (in special boala Hodgkin); tumori cerebrale, melanoame s.a.

Eozinofilia apare in boli alergice usoare si persistente, in boli parazitare, unele boli infectioase inflamatorii si de colagen , leucemii acute , deficite genetice.

Bazofilia apare in alergii cu eliberare de histamina si intreg cortegiul modificarilor vasculare .

B.Tulburarile calitative ale granulocitelor prezinta deficitul unor functii , numarul lor putand fi crescut, normal sau scazut.

Fiziopatologia limfocitelor si plasmocitelor

- Limfocitopoeza are precursori in maduva hematogena , celulara , limfocitul adult trece apoi prin timus , ganglionii limfatici si splina .

- Limfocitul profine din limfoblast trecand prin prolimfocit

- Plasmocitele provin din plasmoblast trecand prin proplasmocit .

- Timusul produce limofocitopoetina factor stimulent si diferential pentru precursorii limfatici. Antigenele si STH intervin in reglarea limfo-plasmocitelor. Dupa ce trec de timus si ganglionii limfatici limfocitele devin efectoare ca limfocite T si B ( timodependete si bursodependente). Limfo-plasmocitele participa activ in mecanismul imun .

Fiziopatologia monocitelor ( macrofagelor)

- Monocitele sunt fagocite si mediatoare ale raspunsului imun

- Monocitele sunt produse in maduva osoasa din celule stem ce trec in sange in 40 de ore apoi devin active functional cu rol de macrofage. Monocitele participa la raspunsul imun prelucrand antigenul ce-l predau limfocitelor ce vor creea anticorpii specifici.

- Granulocitele participa mai ales in infectiile acute bacteriene iar monocitele in toate “ invaziile” bacteriene sau nebacteriene

- Monocitoza apare in boli infectioase, endocardita bacteriana , dupa malarie , tifos exantematic , in boli cronice .

- Monocitopeniile apar in aplazia medulara , dupa cortizon si in infectii severe.

- Modificarile calitative ale sistemului monocitar macrofagic cuprind si dislipidozele si histiocitoza X

SINDROMUL MIELOPROLIFERATIV

-  Spre deosebire de proliferarea reactiva, care reprezinta un raspuns adecvat calitativ si cantitativ la un stimul , proliferarea maligna tine de un defect constitutional celular cu pierderea capacitatii celulei de a raspunde la mecanismele de control ale proliferarii .

- Malignizarea poate afecta celule blastice ea purtand numele de sindrom mieloproliferativ (leucemic) leucemie acuta sau poate afecta celule adulte si realizeaza sindromul mieloproliferativ ( leucemic) cronic.

- Tulburarea leucemica are o mutatie in materialul genetic celular incriminati fiind energia radianta , substante toxice, factori microbieni si virali , boli autoimune, sindroame congenitale sau dobandite .

- Leucemiile acute reprezinta blocarea maturarii celulelor cap-de-serie cu aparitia acestora in sangele periferic

- In functie de celula blastica leucemica se intalnesc urmatoarele leucemii acute : 

ü     Celule stem- leucemia acuta cu celule stem.

ü     Proeritroblastul- eritroblastoza acuta

ü     Mieloblastul – leucemia acuta mieloblastica

ü     Proeritroblastul si mieloblastul- ertiroleucoza acuta , Sindrom Di Gugliemo

ü     Promielocitul- leucemia acuta promielocitara

ü     Monocitoblastul – leucemie acuta monocitara

ü     Megacarioblastul – megacarioblastoza maligna

 

 

Caracterele celulelor blastice malignizate sunt:

Functional :

- Celula isi pierde functia, se inmulteste anarhic, nu raspunde la stimuli feed-back negativ al celulelor mature si normale din sange; pierde functia de adezivitate , da metastaze.

- Secundar lipsei de maturatie, citodiabaza este redusa , celule ajungand in sange abea in stadiul 4 de neoplazie. Dupa intensitatea citodiabazei leucemiile se pot imaparti in 3 forme: 1) Leucemii leucemice, 2) Leucemii subleucemice, 3) Leucemii aleucemice.

- Celulele leucemice din maduva hematogena inmultindu-se foarte mult, fiind mai puternice biologic intra in competitie cu celelalte celule normale pe care le sufoca, instaland in timp un sindrom aplastic, hemoragipar, infectios si anemic.

- Pierderea adezivitatii celulelor blastice anarhice face ca ele sa decanteze si sa infiltreze tesutul reticuloendotelial, ganglionii limfatici, ficatul, splina, lize osoase, tumori osoase, infiltrarea tesutului nervos central cu paralizii etc.

Metabolic:

- Celulele leucemice prezinta anomalii ale metabolismului proteic, glucidic si al acizilor nucleici

- Creste activitatea enzimelor , celulele avand tendinta spre functie in anaerobioza.

- Cresc fosfatazele , lacticdehidrogenazele, hexochinazele.

- Apar modificari cromozomiale, cu transmitere la urmatoarele celule si aberatii mai mari.

Morfologic:

- Celulele mari blastice , cu nuclei mai mari de cat citoplasma , cu raportul nucleu-citoplasma in favoarea nucleului sau cu nuclei monstruosi.

- Pentru precizarea formei de leucemie acuta se apeleaza la determinarea caracterelor citochimice si citoenzimatice ale blastului leucemic respectiv.

Sindrom mieloprofilativ cronic ( leucemiile cronice)

Cuprinde:

ü     Leucemia granulocitara cronica (LGC)- este o proliferare maligna a granulocitelor mature sau pe cale de maturare. La diagnostic participa 2 markeri biologici; 1)Cromozomul Philadelphia ( PH1 ) din perechea 22 cu lipsa unei parti din bratul lung si 2)Marker citochimic – scaderea fosfatazei alcaline leucocitare ( FAL ) pana la absenta.

ü     Policitemia Verra – fundamental este o proliferare necontrolata a seriei eritrocitare cu hemoglobina si hematocritul foarte crescute, tendinta la hemoragii si tromboza , trombocitoza uneori apreciabila , leucocitoza , splenomegalie, evolutie lunga, complicatii renale si cardiace

ü     Trombocitemia hemoragica – este o proliferare importanta  a megacariocitelor  , cu 3-4 milioane pe milimetru cub de trombocite, trombocite deficiente calitativ ce duc la hemoragii si tromboze. Se intalneste o leucocitoza, splenomegalie si anemie.

ü     Metaplazia mieloida cu mieloscleroza (MMM) – este o boala mieloproliferativa complexa (panmieloza) cu proliferarea granulocitara , eritrocitara, megacariocitara si fibroblastica ce produce scleroza si hematopoeza extramedulara cu proliferarea tuturor seriilor in splina ficat, alte organe. Boala este lunga cu anemie , splenomegalie tumorala, casexie. Tabloul din sangele periferic reflecta o leucoeritromegacarioblastie .

SINDROMUL LIMFOPROLIFERATIV

          Cuprinde : Proliferarea maligna a limfoblastului ( leucemia acuta limfoblastica, a limfocitului adult, leucemia limfatica cronica) a sistemului celular limfoid ( limfoame maligne) si a limfoplasmocitelor secretante de imunoglobuline ( mielom multiplu, macroglobulinemia Walderström, boala lanturilor grele, histiocitoza X )

Leucemia acuta limfoblastica- diagnosticul este unul diferential prin reactii citochimice si citoenzimatice.

Leucemia limfatica cronica- incepe prin poliadenopatie ( aparitia unor limfocite incompetente dar care traiesc mai mult si se acumuleaza) . Alaturi de infiltratia leucemica a organelor si tesuturilor apare si alterarea sistemului imun, generand infectii prin hipogamaglobulinemii, anemie hemolitica autoimuna, purpura trombocitopenica autoimuna. Modificarea raportului limfocitT/ limfocitB ( normal 3/1) cu repercursiuni asupra imunitatii .

Limfoame maligne- sunt boli ale tesutului limfatic cu proliferarea maligna a unor celule limfocitare sau histiocitare. Debutul poate aparea in ganglioni, splina sau mediastin.

Boala Hodgkin-  aspectul caracteristic il reprezinta celulele Reed – Sternberg  cu nucleu inmugurit, nucleoli voluminosi, cu o reactie inflamatorie granulomatoasa ( limfocite , histiocite, granulocite, eozinofile,  fibroblasti). Se mai constata o leucocitoza moderata.

Limfoame ne- Hodgkiniene- se clasifica astazi dupa tipul celulelar si structura histologica.

Proliferari maligne limfoplasmocitare secretante de imunoglobuline- aceste proliferari trebuie deosebite de hiperglobulinemiile reactive din reumatismul articular acut, ciroza hepatica, sarcoidoza, bolile avand un caracter policlonal, stationar sau un punct de plecare spre malignitate.

Mielomul multiplu- este o proliferare maligna a plasmocitelor medulare cu secretie mai ales de IgG( 50%) sau IgA(25%),25 % cu secretie de lanturi L

Prezinta anemie , leucotrombocitopenie, eritrocite in fisicuri , proteine serice crescute 9-15g% pe seama fractiunii globulinice(gamaglobuline crescute)

Macroglobulinemia Waldenström- este o proliferare monoclonala a celulelor limfoplasmocitare ce secreta excesim IgM cu hipervascozitate si cu un sindrom hemoragic constant. In maduva predomina limfocite bazofile.

         In “boala lanturilor grele”  afectiunea se caracterizeaza printr-o proliferare limfoplasmocitara cu formare de imunoglobuline incomplete. La elecroforeza apar componente anormale in zona β-γ , α2-β, anemie, granulocito-trombocitopenie.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat