Barbati cu cariotip 47, xyy

BARBATI CU CARIOTIP 47, XYY

In anul 1962, Court Brown a semnalat pentru prima data, o frecventa crescuta a indivizilor cu anomalii numerice ale cromozomilor sexuali, printre barbatii cu un comportament antisocial. S-a constatat ca 3% dintr-un grup de detinuti barbati prezentau cariotipul 47, XYY. In urma acestor constatari s-a emis ideea ca un cromozom Y suplimentar conduce la o tulburare grava a personalitatii, asociata cu un comportament antisocial. Ulterior s-a remarcat ca aceasta anomalie cromozomiala nu antreneaza sterilitate, dar este frecvent asociata cu tulburari de comportament psihic, instabilitate, insociabilitate si agresivitate.

Cercetarea diferitelor loturi de barbati a redeschis discutia despre fenotipul indivizilor cu cariotip XYY. S-a constatat ca o caracteristica specifica a acestor indivizi este inaltimea crescuta care depaseste pe cea a parintilor si a fratilor subiectului. Frecventa celor afectati este de 0,49 % printre indivizii cu inaltimea de 181 cm si de 2, 99% printre indivizii de 190 cm, in comparatie cu frecventa de 0,12% semnalata in populatia generala de nou-nascuti. Alte cercetari semnaleaza izolat si cazuri de statura mica printre barbatii cu cariotip XYY.

Nu s-au semnalat anomalii somatice care sa fie corelate cu prezenta unui cromozom Y supranumerar; organele genitale externe nu prezinta particularitati fata de indivizii cu cariotip normal. Unele cercetari au semnalat izolat hipoplazia organelor genitale externe, criptorhidie, anorhidie unilaterala, hipospadias, oligospermie asociata cu o morfologie anormala a spermatozoizilor.

Cromozomul Y suplimentar provine de obicei dintr-o non-disjunctie in decursul meiozei II paterne, care are drept rezultat aparitia unui spermatozoid YY. Un alt mecanism posibil consta in non-disjunctia postzigotica a unui produs de conceptie XY, cu formarea unor linii celulare 45, X si 47, XYY si selectionarea ulterioara a liniei 47, XYY.

Frecventa spermatozoizilor care contin doi cromozomi Y este in sperma barbatilor normali de aprox. 1% ceea ce inseamna ca in decursul fecundatiei se produce o selectie in defavoarea acestor sprematozoizi anormali.

Frecventa spermatozoizilor care contin doi cromozomi Y este in sperma barbatilor normali de aprox. 1%, ceea ce inseamna ca in decursul fecundatiei se produce o selectie in defavoarea acestor sprematozoizi anormali.

Cercetari efectuate asupra indicelui de inteligenta releva fie valori medii, fie valori situate la limita superioara a normalului. S-au descris tulburari neurologice, in special modificari ale EEG, la un numar mare de indivizi aflati in detentie.

Se recomanda ca diagnosticul sa fie pus cand dezvoltarea copilului surprinde prin anumite probleme. O dirijare si observare a unor greutati ivite, precum si gandirea unor solutii pentru o evolutie corespunzatoare a individului cu cariotip XYY nu va atrage atentia asupra comportarii sale.

Facandu-se o legatura intre comportamentul indivizilor cu cariotip 47, XYY si cromozomul Y supranumerar, acesta a fost “botezat” Y-ul criminalitatii. Problema a devenit de notorietate publica interesand in principal ziaristii si generand nenumarate polemici. Un mare numar de lucrari au fost consacrate acestui sindrom. Dar, in afara de o talie mai inalta, nimic altceva mai specific nu s-a distins la acesti subiecti. Majoritatea indivizilor cu un cromozom Y supranumerar au o viata normala, fertilitatea este putin diminuata, dar descendentii lor sunt normali.

In concluzie, un cromozom al “crimei” nu exista, cu atat mai mult, cu cat acest cromozom este normal. Pacientii au insa un comportament antisocial si de aceea trebuie supravegheati in decursul dezvoltarii lor prin familie, scoala si societate.