QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Analiza biomotrica a mijloacelor de antrenament evidentiate de concurs








Analiza biomotrica a mijloacelor de antrenament evidentiate de concurs

Pentru a-i largi adresabilitatea, consideram necesara extinderea analizei la conditiile „radioscopiei” de concurs, de exemplu, la canotaj feminin. Acest sport face parte din grupa eforturilor ciclice bazate pe rezistenta in regim de forta, desfasurate intr-un regim mixt (aerob – anaerob). De aceea a si fost caracterizata ca biomotrica analiza ce implica atat latura motrica, cat si pe cea energetica (biologica) a concursului.

Performanta in canotaj, masurata prin viteza de inaintare a ambarcatiunii, este determinata de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:

- aptitudinea somatica;

- aptitudinea de coordonare;

- capacitatea functionala a mai multor sisteme si organe ce asigura cresterea frecventei motrice pe seama intensitatii efortului, care directioneaza in principal procesul de adaptare pe plan biologic al organismului.

Actiunea concentrica a acestor factori se sintetizeaza si se manifesta in metabolismul energetic al canotoarei. Factorul decisiv in realizarea unor performante inalte in canotaj il constituie nivelul VO2 max. (ml/min.), ca expresie a metabolismului energetic, care poate fi atins fara formarea lactatului. In efortul competitional sun tnagajate, in proportii diferite, toate sursele energetice: anaeroba alactacida, anaeroba lactacida si aeroba. Ponderea contributiei lor este insa diferita:




- energia anaeroba alactacida sustine in proportia cea mai mica efortul de competitie, intre 6-8%. Marimea energiei eliberate depinde de greutatea corporala totala, de greutatea masei musculare active, de procentul de masa activa mobilizata pentru sustinerea efortului din concurs;

- energia anaeroba lactacida contribuie la desfasurarea efortului respectiv intr-un procentaj mai ridicat, 12-15%. Marimea energiei eliberate ca atare depinde de toleranta organismului la deteriorarea mediului intern, datorita lactacidemiei, de rezervele sistemelor-tampon pentru compensarea lactacidemiei, de greutatea corporala;

- energia aeroba (oxidativa) contribuie la sustinerea intregului effort de competitie in proportie majoritara, 77-82%. Marimea consumului de O2, posibil de atins in efortul respectiv, reprezinta criteriul de apreciere a disponibilitatilor de furnizare a energiei de tip aerob. Prin antrenamente adecvate, bazate pe mijloace eficiente in aceasta directie, se poate realiza pe cale aeroba, intr-un minut, o productivitate echivalenta cu toata productivitatea aeroba. De asemenea, se poate conta, in medie, pe o crestere a energiei aerobe (VO2 max.) fata de disponibilitatile native ale sportivei/sportivului de cca. 40-70%, si de numai 15% a celei anaerobe pentru care este nevoie, in primul rand, de mai mult timp.

Productivitatea aeroba este dependenta, in principal, de urmatorii factori:

- modelul VO2 max.;

- procentul din VO2 max. ce poate fi mobilizat si durata mentinerii acestui nivel, care depind de treptele de intensitate ale efortului din antrenamente;

- greutatea corporala si masa activa.

Pentru elaborarea cu eficienta maxima a unui antrenament intensiv este necesar sa se plece de la urmatoarele premise:

- cunoasterea efectelor cumulative determinate care stau la baza performantei mondiale, nivelul acestora si raporturile cantitative dintre ele;

- cunoasterea dinamicii procesului propus a fi realizat cu metodologia utilizata, a fiecarui efect cumulat in parte pana la nivelul la care cresterea devine nesemnificativa.

Pe baza acestor elemente se pot elabora curbele teoretice ale efectelor cumulative pe intregul interval al antrenamentelor, cotele de progres anuale ale fiecarui sportiv si, implicit, baremurile initiale de la care se pleaca.

Efectele cumulative urmarite prin antrenamente vizeaza, in ordine, urmatoarele:

- cresterea posibilitatilor si randamentului metabolismului energetic aerob;

- cresterea posibilitatilor mecanismelor care asigura compensarea lactacidemiei si toleranta la aceasta;

- cresterea posibilitatilor metabolismului energetic anaerob;

- cresterea posibilitatilor de mobilizare simultana a tuturor tipurilor de surse energetice.

Mijloacele care genereaza aceste efecte cumulative apartin celor 2 mari forme de antrenament:

a) vaslitul in ambarcatii, in bacuri si in simulatoare;

b) mijloacele de antrenament pe uscat, divizate in 2 categorii:

- mijloace (exercitii) cu caracter ciclic de deplasare in spatiu, indiferent de modul de locomotie (mers, alergare, inot, ciclism, schi fond);

- mijloace (exercitii) cu ingreuieri (propria greutate, cu partener, cu haltere, cu benzi elastice, cu helcometre sau cu alte aparate), toate efectuate din pozitii relativ statice.

Raportul cantitativ anual intre mijloacele de antrenament de vaslit si cele efectuate pe uscat este de pana la 70% vaslit si 30% uscat. Toate mijloacele de antrenament (vaslit sau pe uscat) sunt selectionate si sistematizate dupa criteriul intensitatii efortului provocat de ele.

Pentru asigurarea selectiei optime a fiecarui tip de antrenament, specialistii romani C. Florescu, V. Mociani („Canotaj” – 1983) au optat pentru o scara cu 5 trepte de intensitate a mijloacelor, pe care le-am putea numi „constructive”, adica cele de vaslit, plus a 6-a treapta de intensitate, care se adreseaza mijloacelor cu caracter de refacere, compensator, recreativ sau corectiv. O astfel de opinie metodologica contrasteaza cu parerea si practica altor specialisti, care identifica 3 niveluri de intensitate, vizand o orientare preponderent anaeroba a efortului, fie aeroba, fie mixta sau, alti specialisti – chiar cu 4 trepte. Pentru mijloacele de antrenament cu ingreuieri, se opteaza in general pentru 4 trepte de intensitate si 3 trepte pentru mijloacele de antrenament la alergari. Nuantarea in acest fel este mult mai mare si intotdeauna facuta din punctul de vedere al efectelor cumulate si al eficientei privind cresterea performantelor.




Scara de intensitati cu 5 trepte situeaza in mijlocul diagramei intensitatea corespunzatoare alurii de cursa, stabilite drept obiectiv de atins pentru anul in curs (codificat cu R1).

Plecand de la aceasta intensitate la altele (mai ridicate sau mai scazute) s-au standardizat cate 2 tipuri de efort de antrenament, dupa cum urmeaza:

a) in sensul reducerii intensitatii, in raport cu cea din cursa – R1:

- R2, echivalenta cu o intensitate ceva mai redusa decat a antrenamentului de tip R1 (intre 70 si 90% din intensitatea lui R1, pe scara logaritmica, cea ce echivaleaza cu cca. 85-95% pe scara aritmetica);

- R3, echivaleaza cu o intensitate mult mai redusa decat a antrenamentului de tipul R1 (intre 50-60% din intensitatea lui R1, calculata pe scara logaritmica, ceea ce echivaleaza cu cca. 70-80% pe scara aritmetica).

Ca reper, se considera ca intensitatea acestui tip de antrenament se situeaza la nivelul pragului aerob-anaerob.

b) in sensul cresterii intensitatii, in raport cu cea din cursa – R1:

- RF (rezistenta-forta) cu o intensitate ceva mai crescuta decat a antrenamentului de tip R1, echivalenta cu intensitatea urmatoarelor 15-25 lovituri din cursa, dupa terminarea loviturilor de start;

- RV (rezistenta.viteza) cea mai crescuta intensitate posibil de atins in conditiile permise de tehnica vaslitului, ceea ce echivaleaza cu intensitatea loviturilor de start.

Reamintim ca selectionarea si standardizarea mijloacelor mentionate se adreseaza celor de tipul de antrenamente speciale (de vaslit), care au o pondere majoritara in economia antrenamentelor ciclului anual (66-75%) si o explicatie intrucat determina dezvoltarea motricitatii specifice si nu a celei generale (provocata de antrenamentele pe uscat). De aceea, ele se mai numesc si „exercitii constructive”.

Mijloacele celei de-a 6-a trepte de intensitate vizeaza o accelerare a proceselor de refacere cu efect compensator corectiv sau recreativ, care face parte atat din inventarul mijloacelor specifice antrenamentelor de vaslire pe apa, cat si din al celor de pe uscat. Ele dezvolta o intensitate inferioara nivelului stabilit prin antrenamentele de tip R3, deci situat la limita dreapta a diagramei, care consemneaza valorile descresterilor.

Celelalte mijloace de antrenament pe uscat sunt standardizate si echivalente cat mai aproape de standardele mijloacelor specifice, ceea ce demonstreaza tendinta de sporire a intensitatilor spre directia celor din concurs, idee de baza si in consens cu cele intalnite si in celelalte doua tipuri de analize.

Pe aceste rationamente se bazeaza toata metodologia selectiei mijloacelor cotate cu eficienta maxima si a tratarii lor din punct de vedere al indicatorilor operationali ai programarii, ai volumului, intensitatii, duratei si densitatii eforturilor din cele cateva sute de lectii de antrenament de diferite tipuri si din cele cateva zeci de cicluri saptamanale care compun un ciclu anual, corelat la randul lui cu cele care intra intr-un interval olimpic.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat