QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Sudura








Sudura

1 SUDURA DE COLT, PRIN SUPRAPUNERE SI IN T




Rost sudura de colt

*t = grosimea coastei(sau elementului de sudat)

d 2 mm

- daca 2< d 3, dar nu mai mare de 1.5t, marirea pas sudura p cu 1 mm;

- if 3< d 4, nu mai mare de 1.5t, marire pas cu 2 mm;

- daca 4< d 5, but not bigger than 1.5t, increase weld leg p by 3mm.

- if d >5, detach and re-assemble; if this is not possible, proceed as follows:

if 5< d 16, but not bigger than 1.5t, bevel on a 30- 40 slope and weld on (using if needed a backing plate which is to be removed after welding);

if d >16 or d >1.5t whichever is smaller, make an insert

Sudura prin suprapunere nealiniata

d 2 mm

1) Idaca 2 < d 3 , marire pas sudura (p) cu 1mm

2) If 3 < d 4 , increase weld leg (p) by 2 mm

3) If 4 < d 5 , increase weld leg (p) by 3 mm

4) If d > 5 detach and re-assemble

I1

Pregatire capat sudura in (1/2 or K grooved):

- gap (d);

d 3 mm

- if 3 < d 16, weld on (if needed, use backing plate which is to be removed later on, then back gauge and seal the root)

- if d > 16, weld in place an insert plate, of min. 300mm width

- unghi (aT);

35 aT 60

If aT < 35 - grind

If aT > 60 - weld on

- capat nesanfrenat (e)

e 3 mm

If e > 3 mm - grind

Toe angle

a 90

Polizare laterale cordoane sudura; daca este necesar se incarca apoi cu sudura

2 PREGATIRE SUDURA CAP LA CAP


Sudura automata

- rost (d)

t (mm) d (mm)

3 - 6 0 2

7 - 22 0 4

23 -30 5 7

Desprindere tach and set to correct gap size

- rost (d)

- unghi (a)


t (mm) 8 30

d (mm) 0 3

a () 45 60

Desprindere si setare la marimea corecta a rostului

If a < 45, polizare simetrica a ambelor capete la unghsymmetrically grind both edges to required angle



If a > 60, symmetrically weld on (and grind)

Sr2

t (mm) 30 65

d (mm) 0 4

a () 45 60

Sudura manuala

- rost (d)

d 3 mm

- if 3 < d 1.5t, but max. 25 mm weld on to gap d = 0.5t (if needed use backing plate which is to be removed later on, then back gauge and seal the root)

- if d > 1.5t or d > 25 mm, weld in place a min. 300 mm wide insert plate

- unghi (a)

50 a 60

If a < 50 - polizare

If a > 60 - incarcare cu sudura

I1

- capat nesanfrenat (e)

e < 3 mm

If e > 3 mm - grind

Nealiniere sudura cap-la-cap(a)

*t1 t2

Elemente primare:*

a 0.15 t1 (STANDARD)

a 3 mm (LIMIT)

Elemente secundare:*

a 0.2 t1 (STANDARD)

a 3 mm (LIMIT)

*see annex 1

Desprindere si aliniere prin metode mecanice

Curatire canelura sudura

Pete vopsea, rugina, shoprimer nesudabil, uleiuri condens nu se accepta

Polizare pana la luciu metallic si re-sudare and re-weld

Np

3 DEFECTE SUDURA


Defecte sudura:

- crapaturi (F), lipsa topire (LF), lipsa penetrare(LP), crater (CT), arsura (SG)

Slaba restartare sudura(RD)

Inacceptabil

Polizare pana la luciu metallic si sudura manuala

Np

Sant neumplut suficient (SU)

Inacceptabil

Sudura

Suprapunere(SM)




Inacceptabil

Polizare pt asigurarea unei treceri line de la metalul de baza la cordonul de sudura

Si1

Arsura marginala (u)

u = 0 (standard)

u 0,5 (limit)

Polizare locala arsura

0.5 < u 1

In toate cazurile sudura in zona polizata

Umplere excesiva (h)

h 0.2 B (standard)

h 6 mm (limit)

Polizare cordon de suura in limitele acceptate

I1

Resturi de zgura pe cordon(z)

Inacceptabil

Curatarea zgurei pe toata lungimea cordonului

Np

Unghi flanc (a)

a 120

Polizarea ambelor laterale ale sudurii pentru obtinerea unuei treceri line intre materialul de baza si cordonul de sudura

I1

Stropi sudura (SP)

A.

B.

inacceptabil

A. Indepartarea stropilor neaderenti prin polizare cu materiale abrazive, smirghel sau dalta

B. Polizare broc si daca nu e indepartat utilizarea primei metode

Note: In principal brocurile aflate pe cordonul de sudura nu vor fi indepartate prin cordonul de sudura

I1

R

 

R

 

Cordon de sudura neuniform (u)

h 3 mm

R 2 mm

Polizare solzi > 3 mm si muchiile rezxultate (cu R < 2 mm)

Porozitate (P) si incluziuni de zgura(SI)

acc. to ISO 5871 - class B

Polizare si resudare

Si1

4.2.3 Utilaje pentru sudarea MIG.

La acest procedeu, arcul electric se formeaza intre piesa si sarma electrod (fig. 4.5). Sarma avanseaza mecanizat si continuu, de pe un tambur. Gazul protector se scurge printr-un ajutaj al arzatorului special si are misiunea de a proteja baia de metal topit de actiunea atmosferei. Sursa de sudare poate fi un generator sau un redresor de curent continuu, ce se racordeaza cu polul negativ la piesa si cu polul pozitiv la electrod.

Gazele utilizate pentru protectie la sudare pot fi: Ar, He sau amestecuri de gaze: (Ar + He).

Figura 4. Schema procedeului WIG. Figura 4.6. Caracteristica arcului.

Deoarece arcul arde la densitati mari de curent, va avea caracteristica statica urcatoare. Deci, se recomanda ca si sursa de curent sa aiba o caracteristica rigida sau lent coboratoare. Sudarea prin acest procedeu noate fi executata atat semiautomat cat si automat.

In timpul sudarii, lungimea arcului variaza in anumite limite. In figura 4.6 se vede ca daca lungimea arcului creste accidental se trece de De caracteristica 2 pe 3, curentul absorbit de la sursa reducandu-se substantial (la valoarea IS3). Deoarece viteza de avans a sarmei este constanta, se va reduce si viteza de topire a electrodului, datorita micsorarii intensitatii curentului. Ca urmare, se va reduce lungimea arcului, revenindu-se la caracteristica 2. Datorita variatiilor mari ale curentului de sudare la variatia lungimii arcului, fenomenul de autoreglaj se manifesta foarte rapid. Autoreglarea arcului electric se manifesta bine si din acest motiv viteza de avans a sarmei electrod este de obicei constanta. Fenomenul are loc in mod similar in cazul micsorarii accidentale a lungimii arcului.

Procedeul se aplica pentru sudarea aluminiului si a aliajelor sale, precum si a aliajelor ce contin procente mari de cupru, nichel, cat si la sudarea otelurilor carbon, slab si inalt aliat. Schema instalatiei este asemanatoare cu cea de la procedeul W.I.G., cu deosebirea ca electrodul este avansat in arc de catre un mecanism de avans, ca la instalatiile de sudare semiautomata sub strat de flux.

4.2.4 Utilaje pentru sudarea MAG.

Arcul electric se formeaza intre electrodul fuzibil si piesa, intr-un mediu de gaz activ. De obicei, se utilizeaza bioxidul de carbon (CO2), care realizeaza protectia arcului. Acest gaz are o actiune oxidanta, ce poate fi compensata prin cresterea continutului de elemente de aliere din sarma electrod. Datorita temperaturii ridicate, bioxidul de carbon disociaza, iar oxigenul atomic oxideaza elementele de aliere:

CO2 -> CO + O

Elementele cu afinitate mare la oxigen: Si, Va, Mn, C, vor intra in reactie de oxidare, concomitent avand loc si reactii de reducere:

Mn + O = MnO oxidare

MnO + C = CO + Mn reducere

Din reactia azotului cu bioxidul de carbon rezulta oxizi insolubili in baia de metal topit. Bioxidul de carbon trebuie sa aiba o puritate de 99%. Fiind avid de apa, bioxidul de carbon va forma acidul carbonic H2CO3.

Prin destindere, la iesirea din butelie a bioxidului de carbon se va forma zapada carbonica, care va reduce presiunea gazului. Din aceste motive, in instalatie vor fi prevazute un incalzitor electric, cuplat cu un uscator pentru eliminarea vaporilor de apa.

Schema unei instalatii pentru sudarea prin procedeul MAG este prezentata in figura 4.7.

Figura 4.7. Schema instalatiei de sudare prin procedeul MAG.

1 - sursa de curent; 2 - tabloul de comanda; 3 - mecanism de avans; 4 - cap de sudare; 5 - tambur sarma; 6 - debitmetru; 7 - uscator gaz; 8 - reductor de presiune; 9 - incalzitor gaz; 10 - butelie CO2.

Acest procedeu de sudare are o serie de avantaje, printre care enumeram:,

-   putere mare de topire, ca urmare a densitatilor mari de curent (200 - 230)A/mm2;

-   productivitate ridicata: (34) kg/h de metal depus.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat