QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

PROIECT Organe de masini - Sa se proiecteze un grup de antrenare compus dintr-un motor electric asincron trifazat si un reductor de turatie, cu roti dintate dispuse in serie la care treapta I are dantura inclinata, iar pe treapta a II a dinti drepti








Tema de proiectare:

Sa se proiecteze un grup de antrenare compus dintr-un motor electric asincron trifazat si un reductor de turatie, cu roti dintate dispuse in serie la care treapta I are dantura inclinata, iar pe treapta a II a dinti drepti.



Grupul de antrenare trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii tehnice:

     codul reductorului: 2C1H001

     puterea de angrenare: P1 = 5,5 KW

     viteza unghiulara la intrare: ω1 = 300

     raportul de transmitere total al reductorului: iR = 13

     unghiul de inclinare al danturii pe treapta intai: β1 =

     numarul de ani de functionare preliminara: na = 6

     numarul de schimburi de lucru preliminar: ns = 1

     durata de lucru: DRL = 80 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BREVIAR DE CALCUL PENTRU CALCULUL

ANGRENAJULUI CILINDRIC

1. Elaborarea schemei cinematice.

2. Descrierea constructiva si functionala a transmisiei

3. Alegerea motoarelor electrice de actionare - tabelar.

3.1. Stabilirea parametrilor functionali - tabelar.

3.2. Schitarea motorului si alegerea dimensiunilor - tabelar.

4. Calculul cinematic al transmisiei.

4.1. Repartizarea raportului total de transmitere pe trepte.

4.2. Calculul vitezelor unghiulare preliminare ale rotilor.

5. Bilantul energetic al transmisiei.

5.1. Randamentului angrenajelor,calculul puterii vehiculate si pierderea de putere

5.2. Bilantului energetic.

5.3. Calculul momentului de torsiune la arborii transmisiei.

6. Alegerea materialelor pentru rotile dintate.

6.1. Justificarea alegerii.

6.2. Alegerea caracteristicilor mecanice ale materialelor.

6.3. Calculul factorului de material ZE .

7. Alegerea clasei de precizie in care se vor prelucra angrenajele.

8. Alegerea lubrifiantului pentru ungerea rotilor dintate.

9. Determinarea tensiunilor admisibile la solicitarea de contact.

9.1. Stabilirea tensiunii limita de baza sH lim la oboseala superficiala a flancurilor dintilor.

9.2. Valoarea factorului numarului de cicluri la solicitarea de contact ZN .

9.3. Stabilirea valorii coeficientului de siguranta SHP

9.4. Valoarea factorului de influenta al ungerii ZL

9.5. Factorul influentei vitezei periferice ZV.

9.6.Stabilirea valorii factorului influentei rugozitatii flancurilor ZR.

9.7. Factorul influentei raportului duritatii flancurilor ZW.

9.8. Calculul tensiunilor admisibile de contact sHP.

10.Determinarea tensiunii admisibile la oboseala la solicitarea de incovoiere sFP.

10. 1. Tensiunii limita la incovoiere sF lim.

10. 2. Factorul numarului de cicluri YN

10. 3. Factorul sensibilitatii materialului la concentratorul de tensiune YS

10. 4. Siguranta minima la oboseala SFP

10. 5. Factorul de rugozitate la oboseala YR

10. 6. Factorul de dimensiune la incovoiere YX

10. 7. Tensiunea admisibila la incovoiere sFP

11. Determinarea numarului optim de dinti. Pentru predimensionare KF,H = 2,53

11.1. Factorul de utilizare KA

11.2. Factorul dinamic KV

11.3. Coeficientului de latime ya

11.4. Factorul repartitiei sarcinii pe latimea rotii KHb

11.5. Factorul gradului de acoperire Ze , Ye

11.6. Factorul geometric ZH

11.7. Factorii inclinarii dintilor Zb si Yb

11.8. Coeficientul de forma YF a

11.9. Factorul de concentrare a tensiunii la baza dintelui YS a

11.10. Calculul numarului optim de dinti.

11.11. Determinarea numarului optim de dinti Z1 opt.

11.12. Alegerea numarului de dinti pentru rotile dintate.

11.13. Calculul valorii efective pentru raportul de transmitere, viteza unghiulara si momente.

11.14. Stabilirea solicitarii predominante a angrenajelor

12. Calculul distantei preliminare intre axe

13. Calculul geometric al angrenajelor

13.1. Calculul modulului normal preliminar

13.2. Calculul deplasarilor de profil

13.3 Calculul latimii rotilor dintate

14. Dimensionarea constructiva a rotilor dintate

15. Cinetostatica angrenajelor

15.1. Reprezentarea epurei spatiale

15.2. Calculul fortelor din angrenaj

16. Proiectarea arborilor transmisiei

16.1. Dimensionarea preliminara

16.2. Proiectarea formei arborilor

16.3. Calculul reactiunilo in reazemele arborilor:

17. Verificarea rulmentilor:

18. Calculul penei:

Elaborarea schemei cinematice

Cod reductor: 2C1H001

     numarul de trepte: 2

     tipurile de angrenaje: C

       Angrenaj paralel cilindric.

     pozitia relativa a axelor angrenajelor: 1

Alese conform STAS 6848-87

     indicatii suplimentare: H

       Reductoare cu axele arborilor de intrare si de iesire in acelasi plan orizontal.

     tipul lagarelor: 0 - lagare cu element de rostogolire

     modul de fixare a carcasei: 01

Pozitia relativa a axelor angrenajelor: 1

Schema cinematica a intregului ansamblu:

Fig.1. Schema cinematica

2. Descrierea constructiva si functionala a transmisiei:

Cele mai frecvente solutii de actionare sunt cele cu motoare electrice.

Dupa analizarea datelor din tema de proiectare se alege un motor cu performante cinetostatice imediat superioare celor impuse.

3. Alegerea motorului electric:

3.1. Stabilirea parametrilor functionali:

Poli (electromagneti)

Turatia necesara nI

Viteza unghiulara (din tema de proiectare)

Din tabelul caracteristici tehnice (3000 2poli) dupa numarul de turatii alegem puterea motorului (din tema de proiectare) Tipul AT 132S 38A 2.

Tip

P

KW

n1

min-1

I

A

%

220V 380V

AT132S 38A-2

5,5

2890

20,2 11,7

83

0,865

2

2,2

7

0,0457

52

3.2.    Schitarea motorului si alegerea dimensiunilor:

Tip

K*

L

IPE*

LA

M*

N*

P*

ns*

T*

M1*

N1*

P1*

ns1*

T1*

132S

12

150

21

12

265

230

300



414

4

Tip

A*

AA

AB

AC

B*

BB

C*

D*

E*

F

G

GA

GD

H*

HA

HD

132S

216

50

256

258

140

180

89

38

80

10

33

41

8

132

26

286

4. Calculul cinematic al transmisiei

4.1. Repartizarea raportului total de transmitere pe trepte:

(raport de transmitere pe treapta I )

Am ales conform STAS 6012 68 valoarea pentru raportul de transmitere pe treapta I:

(raport de transmitere pe treapta II )

Am ales conform STAS 6012 68 valoarea pentru raportul de transmitere pe treapta a II a:

Am ales conform STAS 6012 68 valoarea pentru raportul de transmitere ca fiind:

Am indeplinit conditia de incadrare a erorii de distributie in raportul de transmitere in limitele tolerate.

4.2. Calculul vitezelor unghiulare preliminare:

- se calculeaza ca fiind:

- turatia reala a motorului

5. Bilantul energetic al transmisiei

5.1. Randamentul angrenajelor, calculul puterii vehiculate si pierderea de putere

       Randamentul angrenajelor:

Se adopta ca randamentul angrenajelor cilindrice:

     pe prima treapta de turatie: pentru angrenaje cilindrice cu dinti inclinati.

     pe a doua treapta de turatie: pentru angrenaje cilindrice cu dinti drepti.

       Calculul puterii vehiculate:

     pe prima treapta de turatie: kW

     pe a doua treapta de turatie: kW

     pe a treia treapta de turatie: kW

       Pierderea de putere:

5.2. Bilantul energetic:

Fig. 2.

5.3. Calculul momentului de torsiune:

6. Alegerea materialului pentru rotile dintate

6.1. Justificarea alegerii:

Materialele alese pentru rotile dintate sunt:

       pentru rotile conducatoare I si III: OLC 60

       pentru rotile conduse II si IV: OLC 35

Rotile dintate se construiesc dintr-o gama larga de materiale metalice si nemetalice. Rotile dintate cilindrice se executa cu prioritate din otel.

Otelurile carbon aliate (laminate sau forjate) au cea mai larga utilizare in constructia rotilor dintate si se folosesc mai ales la solicitari medii si mari. Rotile dintate sunt imbunatatite, au duritate medie, deci au tratament final de imbunatire iar apoi are loc frezarea finala a danturii.

Se recomanda ca rotile dintate care angreneaza sa nu fie executate din acelasi material din urmatoarele considerente :

       roata conducatoare functioneaza in conditii mai grele decat roata condusa, deci va fi util a se folosi un material cu caracteristici mecanice mai ridicate

       daca cele doua roti se executa din acelasi material, tendinta de gripare este maxima

       duritatea flancurilor dintilor rotii conducatoare trebuie sa fie mai mare decat duritatea flancurilor rotii conduse.

6. 2. Alegerea caracteristicilor materialelor:

Conform recomandarilor se vor alege urmatoarele materiale care vor fi folosite la constructia reductorului in a carui componenta intra angrenaje, mediu solicitate :

Materialul

Tratament termic

dintelui (HRC)

Solicitari limita

Grupa

Simbolul

4.Oteluri carbon de calitate (pentru imbunatatire)

OL 60

I

210

1,5HB+200

0,4HB+140

OLC 35

I

170

6. 3. Calculul factorului de material Z E:

  • modulul de elasticitate E = 2,06 105 MPa
  • coeficientul Poisson n = 0,3
  • factorul de material pentru otel laminat Z E = 189,8

       tratament termic : imbunatatire

7. Alegerea clasei de precizie in care se vor prelucra angrenajele

 

Considerand ca angrenajele functioneaza la viteze periferice medii si incarcari medii, vom alege pentru executia rotilor dintate, clasa de precizie 7.

Acestei clase ii corespunde rugozitatea absoluta a flancurilor Ra 1,6 avand viteza periferica a angrenajelor pana la 6 m/s pentru angrenajele cu dinti drepti si pana la 10 m/s pentru angrenajele cu dinti inclinati. Alegerea treptei de precizie s-a facut tinand cont de cele trei criterii de precizie (criteriul de precizie cinematica, criteriul de functionare, criteriul de contact).

8. Alegerea lubrifiantului pentru ungerea rotilor dintate

Se va alege conform recomandarilor, ca material de ungere, un ulei mineral rafinat, de tip TIN 82 EP destinat pentru transmisiile industriale (TIN), cele de la masini-unelte, laminoare si reductoare stabile, la danturi din otel sau fonta.

Coeficientul Poisson la 500 C este: .

Uleiul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

       in contact cu piesele din otel sau fonta temperatura de functionare nu va depasi 800 C

       uleiul se va schimba la un interval de 6 24 luni sau de cate ori este necesar.

9. Determinarea tensiunilor admisibile la solicitarea de contact

9.1. Stabilirea tensiunii limita de baza s H lim la oboseala superficiala a flancurilor dintilor:

MPa pentru materialul OLC 60

MPa pentru materialul OLC 35

9.2. Valoarea factorului numarului de cicluri la solicitarea de contact zN

Acest calcul se face in functie de numarul de cicluri la solicitarea de contact NHE comparat cu numarul de cicluri de baza NHB .

9.3. Stabilirea valorii coeficientului de siguranta :

Coeficientul de siguranta are valori intre. Aleg

9.4. Stabilirea valorii factorului de influenta a ungerii :

pentru MPa




9.5. Stabilirea factorului influentei vitezei periferice:

pentru MPa

v = 8 m/s

9.6. Stabilirea valorii factorului influentei rugozitatii factorului flancurilor :

pentru clasa de precizie 7

9.7. Factorului influentei raportului duritatii flancurilor :

- factor de duritate a materialelor se calculeaza numai pentru duritati

9.8. Calculul tensiunilor admisibile de contact:

10. Determinarea tensiunii admisibile la oboseala la solicitarea de incovoiere

10.1. tensiunea limita la incovoiere:

10.2. Factorul numarului de cicluri :

10.3. Factorul sensibilitatii materialului de concentrator de tesiune :

10.4. Siguranta minima la oboseala :

10.5. Factorul de rugozitate la oboseala :

in functie de

10.6. Factorul dimensiune la incovoiere YX:

YX = 1

10.7. Tensiunea admisibila la incovoiere s FP:

11. Determinarea numarului optim de dinti

11.1. Factorul de utilizare KA:

KA1 = 1,5

KA2 = 1

KA3 = 0,8

11.2. Factorul dinamic KV:

KV @ 1,4 pentru angrenajul cu dinti inclinati pe prima treapta

11.3. Coeficientul de latime Ya:

ptr viteze perifice de 8m/s

11.4. Factorul repartitiei sarcinii pe latimea rotii KHb:

Clasa de precizie: 7

Angrenaj nerodat: KHb @ 1,35

11.5. Factorul gradului de acoperire Ze , Ye

Ze =Ye = 1

11.6. Factorul geometric ZH

ZH = 2,47

11.7. Stabilirea valorii factorului inclinarii Z b si Y b

Yb = 0,75

11.8. Coeficientul de forma YFa

YFa = 2,79

11.9. Ffactorul de concentrare a tensiunii la baza dintelui YSa

YSa = 1,54

11.10. Calculul numarului optim de dinti:

 

11.11. Determinarea numarului optim de dinti:

Daca numarul de dinti se alege mai mic decat Zopt atunci calculul angrenajului se face la solicitarea de contact, iar daca numarul de dinti va fi mai mare decat Zopt atunci vom face calculul la in covoiere.

11.12. Alegerea numarului de dinti pentru rotile dintate:

Numarul de dinti pentru rotile conducatoare

Aleg numarul de dinti pentru rotile 1 si 3:

Aleg numarul de dinti pentru rotile 2 si 4:

81 69

11.13. Calculul valorii efective pentru raportul de transmitere, viteza unghiulara si momente:

11.14. Stabilirea solicitarii predominante ale angrenajelor:

Daca numarul de dinti al angrenajului este mai mic decat atunci calculul rotilor se face la solicitarea de contact.

12. Calculul distantei preliminare intre axe:

13. Calculul geometric al angrenajelor:

Parametrii cremalierei de referinta sunt:

    

    

    

13.1. Calculul modulului normal preliminar:

Modulul normal are urmatoarea expresie:

mm

Aleg conform STAS 822 61 valoarea standardizata pentru modulele normale preliminare :

mm

Aleg conform STAS 822 61 valoarea standardizata pentru modulele normale preliminare :

Distanta dintre axe are urmatoarea expresie:

Aleg conform STAS distanta dintre axe:

Unghiul profilului de referinta in plan frontal are urmatoarea expresie:

13.2. Calculul deplasarilor de profil:

     Involuta unghiului :

     Suma deplasarii danturii in plan normal:

     Diametrele de baza:

     Diametrele de rostogolire

     Diametrele de baza:

     Jocul radial in plan frontal:

     Diametrul de fund:

     Diametrul de varf:

     Inaltimea dintilor:

     Grosimea dintelui pe cercul de divizare:

     Unghiul pe cilindrul de varf:

     Grosimea dintelui pe cilindrul exterior:

     Gradul de acoperire:

13.3.       Calculul latimii rotilor dintate:

14. Dimensionarea constructiva a rotilor dintate:

Fig.3. Roata dintata 1 (pinion)

Fig.4. Dimensionarea constructiva a rotii dintate 2.

15. Cinetostatica angrenajelor

15.1. Reprezentarea epurei spatiale

Scara 1:2.

Fig.5. Epura spatiala



15.2. Calculul fortelor din angrenaj

N

N

N

N

N

N

N

N

N

N

16. Proiectarea arborilor transmisiei

16.1. Dimensionarea preliminara

mm

mm

mm

mm

mm

mm

16.2.       Proiectarea formei arborilor

Alegerea organelor conjugate:

Observatie: Arborele I si II au rulmenti radiali axiali, iar arborele III are rulmenti radiali.

Rulmenti radiali axiali:

d

D

B

C

C0

Grease

Oil

Masa

Design

d1

D1

r12

r34

a

da

Da

20

52

15

17400

8500

10000

15000

0,15

7304B

32,7

40,7

1,1

0,6

23

27

45

35

80

21

36400

20400

7000

9500

0,51

7307B

52,8

64,1

1,5

1

35

44

71

Rulmenti radiali:

d

D

B

C

C0

Grease

Oil

Masa

Design

d1

D1

D2

r12

da

Da

ra

50

80

16

21600

13200

8500

10000

0,26

6010

59,7

70,6

72,8

55

55

75

1

In figura 6 este repreyentata forma arborilor.

16.3. Calculul reactiunilor in reazemele arborilor:

Pentru arborele I:

Fig. 6.

Pentru arborele II:

Pentru arborele III:

17. Verificarea rulmentilor:

C = sarcina dinamica

L10 = durabilitatea rulmentului

n = turatia arborelui

P = incarcarea rulmentului

p = 3 pentru rulmenti cu bile

p = 3,33 pentru rulmenti cu role

18. Calculul penei:

Avem: 3 arbori, 6 pene

Pe arborele I : 2 pene: PIst, PIR

Pe arborele II : 2 pene: PIIst.R, PIIdr.R

Pe arborele III : 2 pene: PIIIst.R, PIIIdr.

Alegem conform STAS:

Pentru pana PIst (Φ 18) Pentru pana PIR (Φ 23)

Pentru pana PIIst.R (Φ 38) Pentru pana PIIdr.R (Φ 38)


Pentru pana PIIIst.R (Φ 55) Pentru pana PIIIdr. (Φ 46)

Pana PIst:

Pana: PIR:

Pana: PII st.R = PII dr.R:

Pana: PIII st.R:

Pana: PIII dr:

Fig. 6.a) Diagramele de forta si momente pentru arborele I

Fig. 6.b) Diagramele de forta si momente pentru arborele II

Fig. 6.c) Diagramele de forta si momente pentru arborele III




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat