QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

PercepȚia tinerilor consumatori din bucureȘti asupra dependenȚei de cumparaturi








PERCEPȚIA TINERILOR CONSUMATORI DIN BUCUREȘTI ASUPRA DEPENDENȚEI DE CUMPARATURI

INTERVIU STRUCTURAT

Obiectivul general al lucrarii de fața este evidențierea si identificarea manierei in care dependenta de cumparaturi este perceputa in randul tinerilor cumparatori din Bucuresti si cum aceasta perceptie este diferentiata in functie de genul respondentului.

Subiectii cercetarii sunt reprezentati de tineri  consumatori din Bucuresti. Vor fi alesi 12 respondenti: 6 baieti si 6 fete. profilul respondentului



Ipotezele ce vor fi evidențiate in cadrul acestui studiu sunt urmatoarele:

o      Tinerii din Bucuresti nu știu care este diferenta dintre cumparaturile impulsive si cele adictive.

o      Tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu o persoana la moda, independenta, activa.

o      Tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu bunastarea economica.

o      Tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu femeile.

Operationalizarea conceptelor: dimensiuni si indicatori

1.     Cumparaturi adictive:

o      Cum se manifesta;

o      Cat de des are loc;

o      Care este motivatia;

o      Domeniile vizate.

2.     Cumparaturi normale:

o      Cum se manifesta;

o      Cat de des are loc;

o      Care este motivatia;

o      Domeniile vizate.

3.     Dependentul de cumparaturi:

o      Genul dependentului;

o      Venitul dependentului;

o      Comportamente sfecifice.

4.     Perceptia asupra dependentei de cumparaturi:

o      Ce este shopping-ul?

o      Asocierea cu bunastarea;

o      Asocierea cu moda;

o      Asocierea cu un statut social superior.

5.     Identificarea respondentului și evaluarea dependenței de cumparaturi a acestuia:

o      Comportamente specifice de cumparare;

o      Sexul și varsta respondentului;

o      Nivel de studii;

o      Venit.

Metoda cercetarii este cea a anchetei sociologice iar instrumentul ales este interviul structurat. Am considerat aceasta metoda potrivita din doua motive. In primul rand, pentru realizarea unui studiu cantitativ ar fi fost nevoie de un numar mult mai mare de respondenti, chestionarele ar fi trebuit efectuate in interiorul magazinelor, prin internet, prin intermediul unor site-uri specializate, prin posta sau telefon iar aceasta metoda de culegere a datelor nu imi este disponibila in acest moment. Al doilea motiv pentru alegerea acestei metode este legat de faptul ca am observat, din discutii cu persoanele interesate de acest subiect, ca indivizii, chiar daca se identifica sau nu cu dependenta de cumparaturi, doresc sa vorbeasca despre ea, doresc o metoda de cercetare calitativa.

Ghid de interviu:

Buna ziua! Numele meu este Laura Scutaru si efectuez o cercetare in domeniul dependentei de cumparaturi. Imi puteti raspunde, va rog, la cateva intrebari?

Q1.      Mergeti la cumparaturi cu placere?

Q2.      Ce credeti ca este shopping-ul?

Q3.      De ce oamenii merg la cumparaturi?

Q4.      Exista mai multe feluri de a face cumparaturi? (ex. de placere, de nevoie).

Q5.      Ce beneficii poate aduce shopping-ul?

Q6.      Poate oricine sa mearga la cumparaturi?

Q7.      Care este portretul (psihologic, social, financiar si comportamental) unei persoane care face cumparaturi de placere?

Q8.      Shopping-ul este mai mult practicat de femei sau de barbati? De ce credeti ca se intampla asa?

Q9.      Credeti ca exista anumite ramuri industriale sau anumite produse preferate in mod diferit de femei fata de barbati?

Q10.    Pot cumparaturile și produsele achiziționate sa schimbe imaginea și statutul social al unei persoane?

Q11.     Credeți ca moda influențeaza comportamentul de cumparare?

Q12.    Care este relatia dintre cumparaturi, produse si bunastarea materiala?

Q13.    Ati auzit, in ultimul timp, vorbindu-se despre dependenta de cumparaturi? Daca da, unde?

Q14.    Ce este dependenta de cumparaturi?



Q15.    Cum credeti ca se manifesta un dependent de cumparaturi?

Q16.    Care credeti ca este diferenta dintre dependenta de cumparaturi si cumparaturile normale?

Q17.   Inainte sa mergeți la cumparaturi, va gandiți inainte la magazinele la care vreți sa mergeți, cautați cele mai bune oferte, va imaginați cum va fi experiența cumparaturilor?

Q18.    Cum reacționați și cum va simțiți cand nu puteți sa va cumparați ceva? Relatați un caz concret.

Q19.    Vi se intampla sa imprumutați bani pentru a va cumpara un produs pe care vi-l doriți? Ce produs ar fi acesta?

Q20.   Ce sentimente va caracterizeaza dupa o sesiune de shopping? Extaz, fericire, implinire, furie, depresie, anxietate, plictiseala? Motivați raspunsul.

Q21.    Va considerati o persoana dependenta de cumparaturi? Motivati!

D1.      Sexul respondentului: |__|  Barbatesc  |__|     Femeiesc

D2.      Puteti sa-mi spuneti va rog ce varsta aveti?          |__| scrie varsta exacta aici

   |__|25-29    |__| 30-35    |__| 36-40     |__|41-45     |__|46- 50    |__|51- 55    |__|  >55

D3.      Imi puteti spune, va rog, care este ultima forma de invatamant absolvita?

|__| Gimnaziu           |__|Colegiu          |__| Scoala profesionala         |__|Studii universitare                        

 |__|Doctorat                |__| Liceu/Scoala postliceala         |__|Studii postuniversitare           

|__|Altele____

D4.      Care este venitul lunar total al familiei dvs?

 |______ | RON

|__| 1000-1200 lei  |__| 1201-1500 lei |__| 1501-1800 lei |__|1801-2400 RON   

|__| >2401

Va mulțumesc!

Interpretarea datelor

Cercetarea realizata si-a dovedit eficacitatea prin atingerea obiectivelor si prin oferirea posibilitatii validarii ipotezelor. Nu toate ipotezele au fost confirmate.

Ipoteza conform careia tinerii din Bucuresti nu știu care este diferenta dintre cumparaturile impulsive si cele adictive nu a fost confirmata. Subiectii studiului au reușit sa identificie diferențele existente intre cele doua moduri de a face cumparaturi. Astfel, ”cumparaturile normale sunt cumparaturile pe care orice persoana trebuie sa le faca pentru a supraviețui, pentru a-și satisface nevoile zilnice. In schimb, dependența de cumparaturi consta in faptul ca o persoana iși cumpara unele lucruri fara sa aiba nevoie de ele in mod deosebit și face cumparaturi doar din dorința de a cumpara ceva.” (A.P.). Dorința de a cumpara ceva are scopul de a ”induce un anume sentiment” (M.T.), de a te transforma intr-un om ”odihnit și fericit” (I.M.).

Urmatoarea ipoteza, și anume tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu o persoana la moda, independenta, activa a fost confirmata. Intr-adevar, respondenții au asociat dependența de cumparaturi cu o anumita stare euforica, o persoana activa, vesela, cu un anumit statut social. O astfel de persoana este ”o persoana fara probleme și care are timp necesar” (D.M.); ”de cele mai multe ori este o femeie, trecuta de 25 de ani, cu studii superioare. Este o persoana vesela” (R.P.)

Deși confirmata, ipoteza nu a vizat niciodata un adevar. In realiatea, dependența de cumparaturi este apanajul unor persoane deprimate, frustrate, nefericite. De fapt, acest viciu este folosit de practicanți ca inlocuitor al sentimentelor de bine, al sentimentelor pozitive care le lipsesc.

Acest fapt demonstreaza ca informarea facuta cu referire la aceste probleme nu este suficienta și se indrapta intr-o direcție greșita.

A treia ipoteza a acestei lucrari este: tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu bunastarea economica. Ca și ipoteza anterioara și aceasta este eronata din punct de vedere științific. Motivul folosrii ei sub aceasta forma este legat de faptul ca, la nivelul societații, dependența de cumparaturi nu are neaparat valențe negative, fiind asociata cu bunastarea materiala și o viața sociala prospera. Și aceasta ipoteza a fost confirmata.

Majoritatea respondenților au considerat ca un astfel de dependent are venituri peste medie și o viața sociala stabila. Astfel, un dependent de cumparaturi este ”o persoana cu o anumita situație financiara care sa-i permita sa nu se limiteze doar la lucrurile de care are nevoie pentru a supraviețui. Persoanele din clasele sociale de jos nu iși pot permite sa faca cumparaturi pentru placerea persoanla chiar daca iși doresc” (A.P.)

Deși o abordare ușor de crezut și aparent logica, aceasta este cat se poate de greșita. In primul rand, o persoana dependenta de cumparaturi nu are o viața sociala stabila și echilibrata și in al doillea, un individ nu trebuie sa aiba venituri mari pentru a deveni dependent de cumparaturi. Unele studii au aratat ca persoanele cu venituri mai mici au un risc mai mare de a deveni dependente de cumparaturi. Motivele ar putea fi legate de faptul ca aceștia doresc atingerea unui status social mai ridicat și de faptul ca viața acestora poate fi mai dificila, facandu-i mai vulnerabili in fața depresiilor.

Și ultima ipoteza, tinerii din Bucuresti asociaza dependenta de cumparaturi cu femeile a fost confirmata. Este adevarat faptul ca, deși nu este o activitate exclusiv feminina, acestea sunt majoritare in practicarea ei. Motivele date de specialiști se refera la faptul ca femeile asociaza shopping-ul cu sentimente mai pozitive decat barbațiii, ca pentru ele aceasta activitate capata noțiunile unui demers de socializare și ca sunt mai receptive la tot ceea ce presupune activitatea cumparaturilor.

Subiecții acestui studiu au facut din shopping o activitate exclusiv feminina, asemanand-o cu ”un templu unde cheltuie banii aduși de soț” (A.B.). Motivele acestei abordari au fost individuale sau sociale. Individual, femeia are o inclinație spre estetic mai mare decat barbatul, are mai multa rabdare și in place sa investeasca mai mult in propria imagine. Social, vorbim despre rolul femeii in familie și societate. Aceasta se ocupa de aprovizionarea cu alimente, de gatit și alte activitați casnice fiind bine informata despre nevoie fiecarui membru al familiei.

Pentru realizarea analizei interviurilor am ales o metodaa analitica, si anume, descompunerea problemelor in subprobleme. Pentru aceasta am creat 11 criterii de analiza a raspunsurilor. Desi interviurile au fost luate individual am observat tendinta de unificare si egalizare a opiniilor. De aceea, am ales sa analizez raspunsurile prin prisma raspunsurilor și a comportamentului și nu a persoanei, avand in vedere faptul ca majoritatea intervievatilor au tinut foarte mult la respectarea confidentialitatii identitatii lor. Astfel, cele 11 criterii create au in vedere, in principiu, comportmentul de cumparare, diferențele de gen, gradul de informare asupra fenomenului dependenței de cumparaturi precum și caze și efecte ale fenomenului.

1.     Ce reprezinta mersul la cumparaturi și care este motivația acestui act

Definirea cumparaturilor s-a efectuat in jurul unor caracteristici enunțate de catre respondenți. Astfel, pentru cei mai mulți dintre respondenți, shopping-ul este o activitate ce ne asigura cele necesare zilnic, apoi un mijloc de relaxare, o modalitate de petrecere a timpului liber, o placere, satisfacerea dorințelor sau o metoda de construire a imaginii de sine.




            Ca necesitate, cumparaturile au fost definite drept ”activitatea de a achiziționa contra cost diverse bunuri” (M. O.), ”un rau necesar” (D.M.), ”necesitate” (F.G.) sau ”acoperirea nevoilr zilnice” (S.L.).

Majoritatea respondenților au definit cumparaturile prin prisma mai multor caracterisitci. Astfel, shopping-ul este ”o modalitatea prin care ne satisfacem nevoile, dorințele, o modalitate de relaxare” (A.P.), ”un mod de a imbina utilul cu placutul” (I.M.), ”relaxare, petrecerea timpului liber” (R.P.).

Ca și motivație a mersului la cumparaturi, intalim printre afirmațiile intervievaților motive precum: ”pentru ca nu pot trai fara hrana”  (D.M.), ”pentru relaxare, din dorința de a fi in pas cu moda” (A.P.),  ”din placere, obligație, curiozitate”(S.L.) sau ”pentru ca acest lucru devine  o rutina in viața” (M.P).

2.     Stiluri de a face cumparaturi și beneficiile acestui act

La intrebarea Exista mai multe feluri de a face cumparaturi? toți intervievații au raspuns, invariabil, da. Se poate face cumparaturi de nevoie, de placere, pentru relaxare, pentru petrecerea timpului liber, pentru a petrece timp cu familia.

Tendința respondenților a fost aceea de a caracteria cumparaturile o data prin nevoie și a doua oara prin placere.

Beneficiile pe care mersul la cumparaturi le poate aduce sunt ”mulțumire, satisfacție, liniște, relaxare” (A.P.) ”destindere, placere” (R.P.), ”aciziționarea acelui lucru (M.T.).

3.     Dependența de cumparaturi

Am observat faptul ca respondenții s-au raportat la dependența de cumparaturi ca la o activitate aducatoare de placere insa care implica anumite elemente negative, un viciu, o boala.

Astfel, M.T. definește dependența de cumparaturi ca fiind ”acea tendința de a achiziționa produse fara a avea scopul de a satisface o nevoie, dar care ofera un anumit sentiment”. O alta definiție afirma ca depenența de cumparaturi este ”o pasiune care lipsita de echilibru aduce un comportament compulsiv fara leac”. (S.L.)

In general, intervievații definesc dependența de cumparaturi ca fiind o dorința compulsiva de a cumpara ceva, fara a ține cont de venituri sau de nevoia de  a avea acel obiect. Cu alte cuvinte, dependența de cumparaturi este ”nevoia impetuasa de a achiziționa ceva nou, indiferent daca acel ceva este neaparat necesar”(I.M.), ”indiferent daca ai bani sau nu” (M.O.); este ”o stare de bine care nu are legatura cu ceea ce cumperi” (D.M.).

4.     Diferența dintre cumparaturile normale și cele adictive

Raspunsurile intervievaților au numit diferența dintre cumparaturile normale și cele adictive in raport cu: nevoia primara sau dorința de a achiziționa care ne face sa mergem la cumparaturi, frecvența cu care mergem, numarul de produse achiziționate, timpul petrecut la cumparaturi, venitul cheltuit, proveniența venitului.

In cadrul cumparaturilor normale, nevoia de a achiziționa vine din nevoia de a ne satisface nevoile de baza, nevoile de estetic și de acceptare sociala. In cadrul dependenței de cumparaturi nu este vorba de satisfacerea unei nevoi prin mersul la cumparaturi, acest lucru devenind scop in sine și nu mijloc in atingerea scopurilor: ”in cadrul cumparaturilor normale conteaza achiziția bunului in vederea satisfacerii nevoii, pe cand in cazul bolii contreaza doar nevoie de a achiziționa.” (F.G.).

Legat de aceasta caracteristica este scopul pentru care un consumator merge la cumparaturi. In cazul cumparturilor normale scopul este satisfacerea nevoilor de baza pe cand in cazul dependenței de cumparaturi, o persoana merge la cumparaturi ”pentru a se simți odihnita și fericita.” (I.M.).

O alta diferența are la baza numarul produselor cumparate. Unul dintre despondenți a evaluat diferența dintre cumparaturile normale și cele adictive astfel: ”Cumparaturi normale: merg la un eveniment, imi cumpar o rochie; dependența de cumparaturi: merg la un eveniment, imi cumpar trei rochii și ma hotarasc atunci cu care ma imbrac.” (R.P.).

Banii cheltuiți la cumparaturi reprezinta o alta modalitate de a diferenția cumparaturile normale de cele compulsive. Astfel, in cazul dependenței de cumparaturi, ”cumperi lucruri de care nu ai neaparat nevoie, cu bani pe care nu ii deții neaparat dar care pot fi imprumutați sau procurați din alte mijloace.” (M.O.)

5.     Tipologia unui dependent de cumparaturi

Tipologia, portretul sau cum se manifesta un consumator dependent de cumparaturi a permis respondenților sa infațișeze cu ușurința ce presupune comportamentul de cumparare al unui oniomaniac.

In caracterizarea facuta shopahoolic-ului ii identificam urmatoarele trasaturi: merge foarte des la cumparaturi, nu se poate abține sa nu cumpere ceva, trebuie mereu sa cumpere ceva, cumpara multe lucruri inutile, face tot posibilul (imposibilul) pentru a achiziționa ceva, se aseamana unui dependent de substanțe fiind irascibil, frustrat, trist și deprimat atunci cand nu cumpara ceva.

 O alta abordare a subliniat faptul ca dependentul de cumparaturi nu are manifestari diferite de ceilalți cumparatori ci doar trairi și sentiment distincte. (D.M.)

O definiție a dependenței de cumparaturi data de un repondent afișeaza portretul unei persoane fericite și cu venituri mari: ”de cele mai multe ori este o femeie, trecuta de 25 de ani, cu studii superioare, casatorita, cu un venit destul de ridicat, aproximativ 2000 – 2500 ron. Este o femeie vesela” (R.P.)

6.     Influența modei asupra comportamentului de cumparare

Vorbim aici despre tendințele modei și nevoia indivizilor de a se afilia acestor tendințe. O parte dintre respondenți considera ca moda dicteaza comportamentul de cumparare in timp ce alții sunt de parere ca moda nu are nimic de a face cu acesta.

Raspunsurile afirmative s-au raportat la faptul ca ”moda dicteaza piața” (S.L.), tendințele sunt cele care ne formeaza dorințele de cumparare ”moda influențeaza ce ne dorim sa cumparam” (A.P.), daca suntemi victime ale modei singura modalitate de a ne satisface viciul este shopping-ul (T.S.) sau pe faptul ca moda ne permite sa ne adaptam cerințelor vieții cotidiene, indepartandu-ne de lucrurile invechite ”luam in calcul faptul ca acum oamenii nu mai achiziționeaza televizoare clasice ci plasme sau LCD-uri” (M.T.).

Interpretarea acestui subiect afirma faptul ca moda intr-adevar influențeaza comportamentul de cumparare, dicteaza ce, de unde  și cat cumparam

7.     Relația dintre achiziționarea de produse, statut social și bunastare

Majoritatea respodenților considera ca produsele achiziționate pot schimba statusul social al unei persoane prin urmatoarea situație: ” se imbunatațește imaginea de sine, crește siguranța de sine și implicit statusul social este mai bine stabilit și conturat.” (M.O.).

Doar o mica parte dintre respondenți au afirmat ca statusul social se contureaza in funcție de alte criterii, ca produsele pe care le achiziționa și le avem ne pot schimba imaginea dar nu statusul social. (O.B.)

            Tendința generala a respondenților a fost de a afirma ca relația dintre mersul la cumparaturi și bunastare este direct proporțional. Cu alte cuvinte, doar daca ai un venit ridicat poți merge la cumparaturi. Abordarea este pe jumatate greșita. In cazul unui consumator rațional relația este intr-adevar direct proporționala insa, in cazul unui dependent de cumparaturi, venitul nu este un impediment in practicare dependenței.

            Concluziile acestei dimensiuni au relevat ca relația dintre shopping, status social și bunastare este una de interdependența.

8.     Diferențe de gen prezente in comportamentul de cumparare

La intrebarea Shopping-ul este mai mult practicat de femei decat de barbați? raspunsul intervievaților a fost afirmativ. Motivele acestei situații sunt legate de rolurile femeii in societate (de gospodina, persoana care de ocupa cu achiziționarea alimentelor și produselor necesare familiei) ”ele sunt cele care se ocupa cu aprovizionarea, cu mancarea și cu gatitul” (T.S.), inclinația spre estetic ”au o aplecare deosebita catre estetic” (S.L.), preocuparea ei de a investi in propria imagine ” femeile trebuie sa fie aranjate, feminine” (M.T.), ”femeile doresc mai mult sa cucereasca și sa impresioneze” (M.O.), abilitatea de a avea o mai mare rabdare la cumparaturi ”au mai multa rabdare in cautarea unui chilipir”(I.M.).

De asemenea, cercetarea a revelat faptul ca exista diferențe de gen in orientarea catre produsele cumparate. Astfel, consumul femeilor se indreapta catre imbracaminte, accesorii, incalțaminte, produse pentru ingrijirea corpului, cosmetice in timp ce consumul barbaților se indreapta catre electronice, obiecte pentru susținerea hobby-urilor mașini și produse pentru bricolaj.

Cercetarea de fața confirma studiile privind diferențele de gen existente in comportamentul de cumparare.

9.     Cat de informați sunt respondenții cu privire la dependența de cumparaturi

In urma efectuarii studiului am observat ca respondenții sunt informați cu privire la existența dependenței de cumparaturi. Majoritatea au afirmat ca au auzit vorbindu-se despre dependența de cumpararturi la colegi și prieteni, in cadrul familiei, in Mass-Media, prin intermediul unor filme, pe internet.

Informarea asupra acestui fenomen a fost exprimata și prin modul in care dependența de cumparaturi a fost definita. Astfel, aceasta este o preocupare preponderent feminina (A.B.), o boala (F.G.), o activitate savarșita in scopul obținerii placerii (D.M.), are loc permanent și implica lipsa controlului asupra ce cumpararm și cantitaților cumparate (A.P.), un comportament compulsiv fara leac (S.L.).



            Definiția respondenților studiului efectuat se apropie de cea a cercetatorilor care afirma ca dependența de cumparaturi este caracterizata prin cumparaturi excesive, necontrolate, repetitive si consumatoare de timp, ca raspuns la sentimente interioare si stari de spirit negative. (Ergin, 2010).

10.  Percepția diferențiata a respondenților asupra acestui fenomen in funcție de gen

In cadrul studiilor efectuate, s-a evidențiat faptul ca barbații identifica cumparaturile cu necesitatea și rar cu placerea sau alte tipuri de sentimente pozitive.

De asemenea, unii dintre respondenți egalizeaza Shopping-ul cu femeile, considerand aceasta activitate drept inutila, ”un rau necesar” (D.M.), ”un templu dedicat femeilor” (A.B.).

In plus, barbații, in analiza shopping-ului și a dependenței de cumparaturi, se raporteaza foarte mult la venituri și la situația economica mondala existenta.

S-a observat ca barbații se raporteaza la dependența de cumparaturi ca la o boala, ca la o activitate cu implicații negative. Femeile, in schimb, se raporteaza la shopping ca la o activitate aducatoare de placere, relaxare, mulțumire.

De asemenea, aceastea investesc in cumparaturi pentru a investi de fapt in imaginea de sine, pentru a fi la moda, pentru a-și construi statusul social.

S-a observat ca femeile se raporteaza la dependența de cumparaturi ca la o activitate daunatoare dar nu ca la o boala. De asemenea, acestea afirma, spre deosebire de barbați, ca au auzit despre dependența de cumparaturi in filme și carți, nu neaparat la TV sau internet.

11.  Evaluarea dependenței de cumparaturi a respondenților

In ceea ce privește fazele dependenței de cumparaturi s-a observat faptul ca unii dintre respondenți se identifica cu primele doua faze: anticipation și preparation. O mare parte dintre respondenți au afirmat ca iși imagineaza dinainte experința cumpararii, ca aleg cele mai bune oferte, cauta cele mai mari reduceri, știu dinainte ce magazine vor frecventa. Motivul invocat cel mai des pentru justificarea acestui comportament a fost lipsa resurselor financiare care ii obliga pe cumparatori sa caute cel mai bun raport calitate – preț.

Deși identificarea cu primele doua faze ale dependenței de cumparaturi ar ridica semne de intrebare asupra dependenței respondenților, lucrurile nu stau așa. Conform lui Black (2007) ultima faza a dependenței de cumparaturi atrage sentimente de dezamagire asupra propriei persoane, depresiea, anxietate, plictiseala, autocritica. Nici unul dintre respondenții acestui studiu nu s-a identificat cu aceste sentimente. Emoțiile și sentimentele simțite de aceștia au fost ”relaxare. Imbin utilul cu placutul” (T.S.), „oboseala” (M.P.), ”plictiseala pentru ca știu ca va trebui sa merg și data viitoare” (L.S.), ”dupa o sesiune de shopping ma simt implinita, fericita, satisfacuta și in extaz deoarece shopping-ul ma relaxeaza. Faptul ca imi cumpar ce-mi doresc ma face sa ma simt fericita și implinita, imi da incredere in mine” (A.P.), ”sunt bucuroasa deoarece ma simt bine la gandul ca voi arata bine in acel produs și voi primi multe complimente” (M.O.), ”daca stau mai mult de 3-4 ore devin furioasa„ (R.P.), ”obișnuința” (O.B.)

Dependența respondenților poate fi evaluata și prin sentimentele percepute de aceștia in momentul in care nu iși pot cumpara un anume produs pe care și-l doresc. Intr-o astfel de situație, un dependent de cumparaturi se va simți ”pagubit, furios sau suparat.”(Bankrate, (f.a.)).

Respondenți care ar putea fi catalogați ca avand o inclinație deosebita spre shopping afirma ca aflați in imposibilitatea de a-și cumpara ceva manifesta sentimente de ”dezamagire” (I.M.), ”frustrare” (M.O.), (S.L.), ”tristețe” (D.M.) sau ”deprimare. Ma deranjeaza foarte tare acest lucru și incerc sa fac tot posibilul sa gasesc o soluție pentru a-mi cumpara acest lucru” (A.P.).

O abordare echilibrata a acestei situații afirma ” nu sunt furioasa, il pun pe lista și ma gandesc la care dintre salarii mi-l pot cumpara”. (R.P.)

Respondenții care nu se evidențiaza ca fiind dependenți de cumparaturi au afirmat ca nu simt frustrare in momentul in care nu iși pot cumpara ceva fiind conștienți de posibilitațile reale de cumparare: ”daca este vorba despre un produs care doar imi place, dar nu imi este necesar, am un sentiment de regret dar nu fac tot posibilul pentru a-l achiziționa” (M.T.)

Dependența de cumparaturi poate fi evaluata și prin proveniența banilor destinați cumparaturilor deoarece oniomaniacul se deosebește de un cumparator normal prin faptul ca face tot posibilul pentru a aavea resursele financiare necesare satisfacerii dependenței: imprumuta, fura bani, vinde obiecte. Intrebarea din inteviul realizat in acest studiu se referea la imprumutarea banilor in vederea achiziționarii unor produse.

O mare parte dintre respondenți au afirmat ca nu au imprumutat niciodata bani pentru a-și cumpara vreun produs anume. Cei care au raspuns afirmativ au menționat ca și-au cumparat produse vestimentare și țigari cu ajutorul banilor imprumutați. Alt produs cumparat prin ajutorul unui imprumut a fost autoturismul personal.

Intervievații au raspuns ca in cazul in care ar imprumuta bani, produsele achiziționate ar fi haine, accesorii sau electronice.

               Important in evaluarea dependenței de cumparaturi in cazul respondenților este autoevaluarea acestora. Deși respondenții au afirmat ca merg la cumparaturi cu placere, tot ei au afirmat ca nu sunt dependențe de cumparaturi deoarece au abilitatea de a se abține.

            O singura respondenta a afirmat ca este dependenta de cumparaturi: ”Fac cumparaturi de placere și ma simt implinita in momentul in care merg la cumparaturi. Cumpar lucruri de care nu am neaparat nevoie și cu greu ma pot abține sa nu-mi cumpar ceva ce-mi place” (A.P.). Din studiul comportamentului respondentei și analiza raspunsurilor la celelalte intrebari s-a evidențiat o tendința puternica spre dependența de cumparaturi insa nu o dependența pura. De fapt, nici unul dintre respondenți nu s-a evidențiat ca fiind shopahholic. Motivele sunt urmatoarele:

o      Shopping-ul, in cazul respondenților,  este practicat mai mult ca o modalitate de relaxare și petrecere a timpului liber decat un mijloc de a face fața unor sentimente individuale negative;

o      Respondenții nu cumpara produse pe care nu le vor folosi niciodata;

o      Nu mint cu referire la numarul de produse cumparate sau banii cheltuiți;

o      Nu au acumulat datorii din cauza acestei dependențe;

o      Nu imprumuta sau fura bani pentru a merge la cumparaturi.

CONCLUZII

            Lucrarea de fața a reușit sa-și indeplineasca obiectivele denumind, descriind și analizand dependența de cumpararturi, precum și evidențiind care este percepția tinerilor consumatori din București asupra dependenței de cumparaturi.

Lucrarea de fata și-a propus sa evidențieze ”CE cumpara, DE CE cumpara, CAND cumpara, UNDE cumpara, CAT DE DES cumpara” consumatorul. (Fekete, 2004, p. 11) și in mod deosebit dependentul de cumparaturi.

            Astfel, shopaholic-ul va achiiționa produse diferite in funcție de gen. Femeile vpr cumpara haine, accesorii și cosmetice iar barbații electonice și produse de bricolaj.

            Dependentul de cumparaturi cumparar pentru obținerea placerii, pentru eliminarea depresiei și sentimentelor negative pe care le resimte la nivel individual.

            Cand, unde și cat de des cumpara? De fiecarea data cand se simtre trist și deprimat, oniomaniacul va recurge la o sesiune de shopping, frecvența vizitelor prin magazine fiind mai mare pe masura ce dependența se agraveaza. Oniomaniacul va cumpara din magazinele lui preferat, bine stabilite dinainte.

            Una din concluziile principale ce se evidențiaza in urma acestei lucrari este aceea ca traim intr-o societate de hiperconsum, in care cumparaturile renunța a mai fi simple activitați, transformandu-se in placeri, emoții și sentimente. In acest context apare dependența de cumparaturi.

            Din pacate, informarea cu privire la ce inseamna cu adevarat acest fenomen este minima. Mijloacele prin care un consumator obișnuit poate afla despre aceast viciu sunt Mass-Media, carțile, filmele, revistele iar aceste canale de informare și comuncare transmit un mesaj eronat, transmit ideea conform catrea acest viciu este apanajul elitelor și orespunde unei vieți sociale echilibate și solide.

Astfel, lipsa de informare ne transforma in țintele perfecte ale comercianților. A fi un client dependent de cumparaturi echivaleaza cu a avea statutul de client VIP.

O alta concluzie este aceea ca tema nu este suficient de studiata in Romania. Nu exista studii suficiente privind dependența de cumparaturi iar cele efectuate deja sunt la nivelul unor mici comunitati sau magazine.

De asemenea, studiile de marketing vorbesc despre tehnici de vanzare și constrirea cat mai eficienta a unui mesaj publicitar și niciodata despre modul in care aceste tehnici pot manipula un consumator vulnerabil.

O subiect foarte puțin abordat in studiile despre dependența de cumparaturi este ce face dupa ce aceasta dependența s-a instalt. Daca manifestarea ei este la fel de agresiva ca a unei dependențe de substanțe și intervenție in scopul eliminarii ei ar trebui sa fie la fel de agresiva. Sunt enumerate cateva sfaturi despre ce ar trebui facut dar nu care sunt pașii de urmat sau cine sunt persoanele abilitate sa intervina in astfel de cazuri.

Aici ne lovim de aceeași dezbatere referiotare la cauzalitatea apariției oniomaniei: este o boala a psihicului sau a societații de hiperconsum? Iar raspunsul ne indreapta catre abordarea ambelor variante.

Cu siguranți dihotomia acestui termen a intarziat studiul sau. Iar lipsa informațiilor a dus la o percepție greșita asupra dependenței de cumparaturi. A dus la percepția grașita a unui dependent de cumparaturi fericit și bogat și nu a unei persoane deprimate cepractica consumul adicitiv cu scopul compensarii carențelor sentimentale pe care le resimte la nivel personal.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat