QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente management

Managementul activitaȚii de deservire



MANAGEMENTUL ACTIVITAȚII DE DESERVIRE



1 Managementul depozitarii.

Depozitarea poate fi definita ca fiind acel stadiu al procesului de producție in care factorii materiali de producție sunt pastrați in spații special amenajate in scopul livrarii sau reintroducerii lor in circuitul de producție, in circulație sau consum dupa o anumita perioada. Spațiile special amenajate in acest scop sunt denumite generic magazii sau depozite, iar conducerea lor se asigura prin gestiunea depozitelor.



Intre cele doua categorii exista unele deosebiri in sensul ca magazinele sunt acele spații destinate depozitarii materiilor prime, materialelor și semifabricatelor in curs de prelucrare, in timp ce depozitele sunt acele spații destinate pastrarii, protejarii și eliberarii produselor finite catre beneficiari. Deoarece intre cele doua spații exista destul de multe asemanari, convenim sa stabilim noțiunile de depozit respectiv de depozitare pentru activitațile inmagazinare, respectiv de depozitare.

Depozitele se pot clasifica astfel:

dupa destinația lor, deosebim: depozite directe ale procesului de producție și depozite care servesc atat producția cat și circulația;

dupa natura factorilor materiali de producție depozitați, se disting: depozite de materiale și semifabricate, depozite pentru SDV-uri, depozite pentru piese de schimb, depozite de combustibil, depozite de produse finite, depozite de deșeuri, depozite de ambalaje, etc.

avand in vedere gradul de specializare a lor, se deosebesc: depozite universale cu nomenclatura larga și variata a materialului depozitat și depozite specializate in care se depoziteaza un singur fel sau grup de materiale;

dupa volumul și scopul activitații ce se desfașoara in cadrul acestora, deosebim: depozite centrale care servesc intreaga firma, depozite de secție care servesc o secție, depozite de atelier care servesc un atelier;

ținand cont de sistemul constructiv, deosebim: depozite deschise pentru bunuri materiale ce nu se depreciaza sub influența agenților atmosferici, depozite deschise tip șopron sau copertina, depozite inchise sau acoperite pentru inmagazinarea și protejarea lor de influența factorilor atmosferici;

dupa tipul constructiv al cladiri, se deosebesc: depozite in subteran, depozite la sol, depozite cu un singur nivel, depozite cu mai multe nivele, depozite la etaj;

dupa natura materialului din care sunt construite, pot fi: depozite realizate din lemn, depozite din zidarie, depozite din beton, depozite din prefabricate, depozite metalice, depozite din materiale speciale;

ținand cont de gradul de mecanizare al manipulari in interiorul depozitului, exista: depozite manuale, depozite cu mica sau complexa mecanizare, automatizate parțial sau complex;

dupa sistemul de gestionare a lor, deosebim: depozite cu evidența manuala, depozite cu evidența mecanografica, depozite dotate cu tehnica electronica de calcul.

Activitatea de depozitare se realizeaza practic prin intermediul sistemelor de depozitare, care reprezinta de fapt, un complex format din unitați de depozitare, mijloace de transport și relații de lucru in cadrul procesului de producție.

Sistemul de depozitare este influențat de urmatoarele caracteristici ale bunurilor materiale ce se vor depozita și anume: identitatea acestora, prezentarea produsului, cantitatea depozitata dintr-un produs, debitul sau frecvența manipularilor, modul manipularii.

Totalitatea acestor caracteristici determina modul de depozitare a bunurilor materiale și anume:

depozitare in vrac, pentru materiale caracterizate prin volum mic și cantitați mari, sub forma sub forma pulverulenta, granule și lichide;

depozitarea in unitați de incarcatura, se aplica pentru produsele care se pot grupa și care permit prelucrarea și transportarea ca o singura unitate in pachete sau in palete și care dupa descarcare iși mențin forma in vederea manipularii viitoare;

depozitarea in loturi diverse, pentru producție, distribuție și vanzari fiind ceruta de modalitatea de organizare a transportului.

Organizarea științifica a activitații depozitelor are in vedere fluxul primirii, pastrarii și livrarii bunurilor materiale.

Funcționarea optima a depozitelor presupune un proces etapizat in care se vor rezolva urmatoarele probleme:

stabilirea gradului de centralizare,comparand avantajele și dezavantajele centralizarii cu cele ale descentralizarii in funcție de condițiile concrete ale firmei;

aranjarea raționala a materialelor in depozit;

stabilirea mijloacelor de depozitare in funcție de marimea forma, greutatea valoarea și perisabilitatea materialelor;

alegerea echipamentului de manipulare a materialelor folosite in și din depozit.

Managementul depozitarii trebuie sa fie fundamentat pe calculul indicatorilor de apreciere a eficienței folosirii depozitelor intre care enumeram.

Coeficientul de utilizare a suprafeței depozitului (Kusd):

Kusd = Sd/Sd+Sc  (1)

Unde:

Sd + Sc - reprezinta suprafața de depozitare propriu-zis, respectiv de circulație.

Coeficientul de utilizare pe inalțime a depozitului (Kuid)

Kuid = Imed/Iutil

Unde:Imed, Iutil - reprezinta inalțimea medie de stivuire, respectiv inalțimea utila a depozitului.

Coeficientul total de utilizare a volumului depozitului (ktuvd):

Ktuvd = Kusd +Kuid  

Coeficientul de utilizare a volumului de depozitare (kuvd)

Kuvd = Vef/Vt (4)

Unde: Vef, Vt - reprezinta volumul efectiv de depozitare și respectiv total de depozitare

coeficientul de utilizare in timp a capacitații depozitului (Kutcd);

Kutcd = Tcd Nzef/Tcp

Unde: Tcd, Tcp - reprezinta tone capacitate materiale depozitate, respectiv posibil de depozitat;

Nzf - numarul de zile efective de depozitare.

360 - durata medie a unui an in zile.

coeficientul costurilor cu construcția și exploatarea depozitului (Kcced)

Kcced = I+ Ca+ Ced/Rta (6)

Unde: I - reprezinta valoarea investițiilor pentru construcția și dotarea depozitului;

Ca- cota anuala de amortizarea;

Ced - costurile totale anuale de exploatare a depozitului,

Rta - rulajul total anual al depozitului exprimat in unitați de masura ale materialului depozitat.


2 Managementul activitați de transport intern

Managementul activitați de transport intern presupune abordarea mai multor problem și anume:

precizarea sarcinilor transportului intern.

Transportul in interiorul firmei industriale consta in deplasarea factorilor materiali de producție și a combustibilului in secții, transportul semifabricatelor intre secții sau in interiorul acelorași secții, intre locurile de munca, precum și transportul produselor finite și al deșeurilor la diferite depozite.

Transportul intern este definit ca fiind activitatea prin care factorii materiali de producție parcurg distanța dintre doua locuri de munca succesive in gama de operații tehnologice de control.

Pentru a influența in mod pozitiv realizarea eficienta a sarcinilor de producție ale firmei, activitatea de transport intern are urmatoarele sarcini principale:

asigura desfașurarea ritmica a procesului de producție in secțiile de baza și auxiliare, in toate fazele transportului intern

permite introducerea progresului tehnic in activitatea de control intern concretizat in: stabilirea condițiilor și luarea masurilor pentru mecanizarea și automatizarea transportului intern, colaborarea la efectuarea de studii, elaborarea variantelor și efectuarea calculelor de eficiența economica; participarea la implementarea masurilor de progres tehnic in activitatea de control intern;

conduce la reducerea costurilor de transport intern

asigura ameliorarea continua a condițiilor de lucru, in activitatea de control intern : prin lichidarea accidentelor de munca, respectarea normelor de tehnica și securitatea muncii, realizarea unor condiții ergonomice de lucru pentru angajați din activitatea de transport intern;

principiile organizarii transportului intern

Organizarea raționala a mișcarilor și deplasarilor cerute de activitatea de transport, intern trebuie sa asigure desfașurarea in cele mai bune condiții a procesului de producție, reducerea costurilor și productivitatea muncii.

Pentru acestea transportul intern trebuie sa fie organizat astfel incat sa respecte urmatoarele principii: integrarea transportului in procesul tehnologic, in proiectarea și analiza operațiilor procesului tehnologic; coordonarea mișcarilor de transport intern cu activitatea de producție trebuie sa conduca la un sistem de transport cu cat mai puține manipulari; definirea simpla și rectilinie a fluxului de producție; asigurarea unui flux constant de materii prime și materiale pentru fiecare utilaj și executant, astfel incat sa permita accelerarea ritmului de munca; folosirea pe scara larga a forței gravitaționale.

La alegerea mijloacelor de transport și a sistemelor de organizare a sistemului de transport intern se au in vedere nu numai aceste principii, ci și reguli ergonomice de organizare a locului de munca, particularitațile fluxurilor factorilor de producție și a forței de munca, precum și caracteristicile mijloacelor de transport intern.

structura transportului intern

Concomitent cu elaborarea planului general al firmei se stabilește și structura transportului intern, ce are caracter dinamic fiind modificabila in funcție de mutațiile petrecute in structura de producție, de creșterea gradului de inzestrare tehnica a proceselor de fabricație și transport.

Structura transportului intern este de neconceput fara clasificare transporturilor și a mijloacelor de transport pe baza unor criterii, strans corelate cu matrice mijloacelor de transport utilizate.

Clasificarea transporturilor are la baza urmatoarele criterii:

in funcție de raza de acțiune și natura legaturilor de transport deosebim: transport intre verigile organizatorice ale firmei; transport intre secții, transport intre secții și depozitul de produse finite; transportul in interiorul secțiilor de producție;

avand in vedere gradul de acțiune in timp, exista: transport discontinuu intermitent (pe șine, fara sine, mecanizat, poduri rulante etc. ), transport continuu;

ținand cont de direcția de efectuare a transportului, deosebim: transport pe orizontala; transport vertical; transport orizontal - vertical; transport inclinat;

avand in vedere forța de acționare folosita pentru deplasare,deosebim: transporturi acționate de forța gravitaționala, transporturi acționate diferite forme de energie (electric, hidraulic. etc.);

dupa felul legaturii cu calea de transport, deosebim: transporturi ghidate, transporturi neghidate.

Astfel transportul dintre verigile organizatorice ale firmei se realizeaza in general prin: transportul pe sol, cu autocamioane, carucioare etc.; transportul pe șine și pe cai ferate cu ecartament normal și ecartament ingust; transportul pe apa; transportul cu mijloace diverse de exemplu conveiere, transportoare etc.

O situație deosebita o reprezinta transportul pneumatic, care exista in mai multe variante și anume: transportul cu flux de aer, transportul pe pelicula de aer, transportul cu perna de aer.

sisteme de transport intern

Transporturile interne trebuie organizate pe trasee bine precizate și reprezentate prin grafice de mișcare, stabilite in prealabil, astfel incat sa asigure folosirea mijloacelor de transport la intreaga lor capacitate.

In principal pentru ori ce firma industriala transporturile interne se realizeaza dupa una din variantele care se inscriu in cele doua sisteme de transport la intreaga lor capacitate.

a)       Sistemul de transport pendular , care consta in deplasarea dus - intors intre doua verigi organizatorice a mijloacelor de transport.

Se deosebesc urmatoarele variante:

a)       sistemul pendular unilateral, cand mijlocul de transport se deplaseaza cu incarcatura intr-un singur sens și se inapoiaza fara incarcatura la punctul inițial.(fig.1)

Secția S1

Secția S2

fara incarcatura

Figura nr. 1 Sistem pendular unilateral

b)       sistemul pendular bilateral, cand deplasarea se face in ambele sensuri cu incarcatura (figura nr. 2)

Secția S1

Secția S2

cu incarcatura

Figura nr. 2 Sistem pendular bilateral

c)       sistem pendular cu punct central de distribuție, in care mijloacele de transport se deplaseaza de la un punct central la mai multe verigi structurale dupa sistemul pendular universal. (figura nr. 3).



Sectia S1

Sectia S2

Secția S3

Depozit central


Figura 3 Sistem pendular cu punct central de distribuție

2.)sistem de transport inelar sau circular , in cadrul caruia mijlocul de transport se deplaseaza de la o veriga organizatorica și dupa ce efectueaza transporturile la mai multe verigi organizatorice se intoarce la punctul de plecare.

Exista mai multe variante:

a)       sistem inelar cu flux crescator, cand mijlocul de transport preia incarcaturi din diferite puncte și le transporta la punctul final;

b)       sistem inelar cu flux descrescator, cand mijlocul de transport pleaca dintr-un punct cu incarcatura și o distribuie la mai multe puncte dupa care se intoarce fara incarcatura la punctul final;

c)       sistem inelar mixt cu grad de incarcare constant, in care mijlocul de transport pleaca cu incarcatura din punctul inițial la mai multe obiective, unde incarca și descarca loturi mici de produse, astfel incat mijloacele de transport sa aiba un grad ridicat de utilizare a capacitați de transport;

d)       sistem inelar multiplu, (compus), caracterizat prin faptul ca mijlocul de transport efectueaza un transport de natura celui aratat anterior, la care se mai poate asocia un transport pe diferite circuite inelare pentru servirea unor compartimente de producție.

raționalizarea transportului intern

Aceasta activitate presupune parcurgea urmatoarelor etape:

alegerea obiectivului de studiat, se face ținand seama de: cerințele economice, tehnice, psihologice;

observarea și inregistrarea datelor, vizeaza atat ansamblul elementelor care caracterizeaza mișcarea factorilor materiali de producție, cat și in detaliu asupra fiecarui element component. Informațiile principale, care trebuie obținute pe parcursul observarii, se consemneaza in diferite fișe și refera la: produs, materii prime și materiale, amplasarea, activitați auxiliare și cai de circulație, mijloace și utilaje de transport, forța de munca folosita in activitatea de transport intern;

examinarea critica a situației existente, are in vedere obiectul activitații analizate, locul in care se desfașoara, momentul in care se realizeaza, mijloacele folosite, persoanele insarcinate cu execuția acesteia. Desfașurarea analizei critice se face intr-o ordine logica pe baza folosirii mai multor metode intre care enumeram: metoda interogativa, metoda chestionarului standard;

elaborarea metodei imbunatațite, se bazeaza pa analiza datelor inregistrate și prelucrate, precum și pe analiza diagnostic privind situația existenta și are in vedere principiile și metodele organizarii raționale a activitații de transport intern;

implementarea soluției adoptate pentru organizarea transportului intern, pornește de la adoptarea soluției de imbunatațire a transportului intern pe baza proiectelor de execuție, dupa care se programeaza execuția imbunatațirilor, achiziționarea mijloacelor de transport și stabilirea termenelor de punere in aplicare a soluțiilor adoptate.

eficiența economica a transportului intern

Abordarea eficienței economice a sistemului de transport intern presupune:

stabilirea principalelor elemente de analiza a economicitați noilor mijloace de transport și a formelor propuse de organizare a transportului intern,fapt pentru care se calculeaza urmatorii indicatori:

a). valoarea investițiilor pentru mijloacele de transport intern (Vimti) stabilita astfel:

Vimt = Id +Iid  

unde: Id - reprezinta investițiile directe, costul instalațiilor, costul montajului și al investițiilor de transport;

Iid - cheltuielile indirecte de investiții pentru folosirea unui mijloc de transport de un anumit fel.

Acest indicator se calculeaza:

pentru mijloacele aeriene de transport (Iidat)

Iidat = Sps/Nmtr (Cs1 -Cs2) + CsLs +CiLc

Unde: Sps - eprezinta suprafața din hala de producție servita de mijlocul respectiv de transport.

Nmtr - numarul mijloacelor de transport care servesc suprafața Sps,

Cs1- costul unui mp. de hala de producție, care are construcția pentru pod rulant și cu inalțimea necesara mijlocului de transport respectiv;

Cs2- costul unui mp. de hala de producție in cazul construcției fara pod rulant și cu inalțimea necesara numai pentru scopuri tehnologice;

Cs - costul instalarii unui metru de șina de rulare;

Ls - lungimea șinelor de rulare;

Ci - costul instalarii unui metru de conductori electrici

Lc- lungimea conductorilor de transport pentru calea aeriana

pentru mijloacele de transport pe sol (Iidst)

Iidst = Sc/Nntr(Cs + Cc) + Sg Cg  

Unde : Sc - reprezinta suprafața necesara cailor de transport;

Cs - costul unui mp. de hala industriala pentru construcții cu inalțimea conform cerințelor tehnologice;

Sg - suprafața de garaj pentru mijlocul de transport;

Cg - costul unui metru patrat suprafața de garaj.

b).costul orar de exploatare a mijlocului de transport (Chmt), care este influențat de factori legați de mijloacele respective de transport și factori determinați de modul de utilizare a mijlocului de transport și se stabilește astfel:

Chmt = C1/Ftu + C2 (10)

Unde: C1, C2 - reprezinta suma costurilor de transport constatate din grupa, respectiv suma costurilor pe ora din grupa a doua , dependente de funcționarea utilajului.

Ftu - fondul de timp de utilizare a mijlocului de transport exprimat in ore

c). costul unei tone kilometru(Ctk) stabilit astfel:

Ctk = Chmt Ftu/Ʃqti dti    (11)

Unde: dti, qti - reprezinta distanța parcursa de mijlocul de transport, respectiv cantitatea transportata pe parcursul unui an exprimat in km- tone

sau:

Ctk = Chmt/Vm qtr ku 

unde: Vm - reprezinta viteza medie de transport;

ku - coeficientul de utilizare a sarcini de transport;

qtr - sarcina medie a mijlocului de transport.

calculul indicatorilor de eficiența a transportului intern și anume:ponderea personalului ocupat in activitatea de transport intern, calculata ca raport intre numarul angajaților in activitatea de transport intern al firmei și numarul total de angajați; ponderea cheltuielilor de exploatare și menținere in activitatea de transport intern calculata de raportul intre suma cheltuielilor de exploatare și menținere ocazionate de activitatea de transport intern și cheltuielile totale ale firmei, etc.;

optimizarea transportului intern, ca faza distincta a procesului de raționalizare a transportului intern din firma industriala, vizeaza atat reducerea distanțelor de transport, respectiv a volumului transporturilor, cat și alegerea acelor mijloace de transport care satisfac toate cerințele și principiile de organizare in condiții optime.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }